Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)

Cuprins

Ce spune articolul?

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Rețeaua de dezinformare și sursa originală

Deci cât de informativ este articolul?

 

Ce spune articolul?

Articolul de pe RomaniaTV.net: „Medicii sunt șocați! Acest remediu ucide 93% dintre celulele de cancer la colon în doar două zile!”

Articolul a apărut în 10 martie pe RomâniaTV.net și e o preluare de pe Girly.ro. Ambele sunt clickbait-uri cu puțină informație și e greu de zis care e sursa originală, dar bănuiesc că e un articol de pe Secretele.com, publicat în 2014. De fapt, probabil că nici acesta nu este original, ci doar tradus. Așa că analiza mea o să se bazeze nu doar pe ceea ce scrie pe RomâniaTV.net, ci și pe ce scrie pe Secretele.com.

Pentru început, să vedem ce afirmă aceste articole.

Continuă să citești Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)

Povestea tulbure a flibanserinei (viagra feminină)

Idei cheie:

  • Flibanserina este un medicament recent aprobat pentru a trata lipsa de dorință sexuală la femei;
  • Are o eficiență de doar 0,5 evenimente sexuale satisfăcătoare în plus pe lună, un beneficiu pe care nu e clar dacă îl va observa vreo femeie;
  • Dacă ținem cont și de efectele secundare, flibanserina probabil face mai mult rău decât bine;
  • Compania producătoare a organizat o campanie de relații publice pentru a forța aprobarea;
  • După refuzuri repetate, FDA-ul a aprobat flibanserina, cedând presiunilor și acuzațiilor de sexism;

Cuprins

Ce e flibanserina?

Ce a fost înainte?

Să încercăm cu testosteron

Ce-ar fi să le dăm femeilor direct viagra?

Flibanserina, până în 2015

Cât e de eficientă?

Ce spune o recenzie sistematică riguroasă?

Ce spune industria?

De ce a fost aprobat?

Concluzii

Addyi, denumirea comercială pentru flibanserină. Sursa: Addyi.com.

Continuă să citești Povestea tulbure a flibanserinei (viagra feminină)

Alt articol irelevant contra vaccinurilor? Da, unul incredibil de prost!

Cuprins

Despre ce e vorba?

Jurnalul în care a fost publicat este prădător. Și ce dacă?

Cât de aiurea sunt puse referințele?

Două articole anti-vaccin și problemele lor

De ce este studiul irelevant?

Ce putem învăța din asta?

Idei cheie:

  • Avem un articol anti-vaccin intens promovat și considerat minunat în zone întunecate ale internetului;
  • Articolul e publicat într-un jurnal prădător, care pentru 1000$ publică orice fără să verifice;
  • Articolul are referințe care spun exact opusul a ceea ce cred autorii că ar spune;
  • Articolul descrie inadecvat un experiment care în cel mai rău caz e irelevant, iar în cel mai bun caz arată cât de puțină contaminare există în vaccinuri (vorbim despre contaminare la nivelul de câteva mii de atomi în condițiile în care un nanogram de apă are 33.000 de miliarde de molecule).

Continuă să citești Alt articol irelevant contra vaccinurilor? Da, unul incredibil de prost!

Sănătatea în știri: Păpădia și proprietățile ei curative dovedite? (ViațaVerdeViu)

Cuprins

De unde vin informațiile distorsionate

Ask For Evidence, un proiect de la Sense About Science

HealthNewsReview

Ce spune articolul „O buruiană cu proprietăți curative dovedite”

Cum să interpretăm studiile cu animale

Deci cât de informativ este articolul?

 

De unde vin informațiile distorsionate

Trăim într-o perioadă în care e foarte ușor să dăm de informații despre orice, multe dintre ele false sau înșelătoare. Nu e nevoie să spun că e important să știm să extragem informația utilă și să nu ne lăsăm induși în eroare. Când vine vorba de sănătate, abilitatea de a naviga prin mormanul de știri și articole care ne spun ce ne salvează și ce ne îmbolnăvește e esențială. Există mai multe motive din care un articol prezintă informații inadecvate:

  • Cercetătorii sau instituțiile la care lucrează exagerează comunicatele de presă pentru a atrage atenția;
  • Jurnaliștii nu înțeleg, exagerează sau nu pun în context rezultatele cercetării;
  • Articolele conțin informații parțiale, prezentate neintuitiv, sau trag concluzii care nu sunt susținute de surse care să le justifice;
  • Autorii au o motivație (ideologică sau financiară) pentru a prezenta informații incorecte;

Câteva detalii în plus nu strică.

Continuă să citești Sănătatea în știri: Păpădia și proprietățile ei curative dovedite? (ViațaVerdeViu)

Vaccinat sau nevaccinat?

Sumar: Când informația e prezentată neclar, incomplet sau neintuitiv poate să ne păcălească ușor. Când auzim despre cazuri de copii vaccinați cu probleme de sănătate ne întrebăm cum pot fi statisticile adevărate când spun că vaccinurile sunt sigure. Când auzim că într-o comunitate foarte vaccinată avem un număr egal de copii vaccinați și nevaccinați care au făcut pojar ne întrebăm unde e eficiența vaccinurilor. Răspunsurile le găsim când ne uităm la studiile care compară copiii vaccinați cu cei nevaccinați: la fel de mulți fac dermatită sau au infecții și printre cei vaccinați și printre cei nevaccinați. În plus, cei vaccinați au un nivel ridicat de protecție față de bolile pentru care sunt vaccinați, dar pentru că aproape toți sunt vaccinați, iar protecția vaccinului nu este de 100%, ci de 95% sau 99%, vom avea 5% sau 1% vaccinați care fac pojar, iar acest număr s-ar putea să fie mai mare decât numărul tuturor celor nevaccinați, ceea ce o să creeze iluzia că fac pojar mai mulți copii vaccinați. O explicație intuitivă a situației ajută la îndepărtarea iluziei.

Cuprins

O dilemă

Dar erau vaccinați, de ce au făcut pojar?

Să revenim la dilema dermatitei atopice

Cum stau cu imunitatea cei vaccinați?

Recenzii sistematice

Continuă să citești Vaccinat sau nevaccinat?

Fumatul pasiv și legea antifumat

În 1 februarie a fost adoptată o nouă lege antifumat care prevede restricții mai mari decât vechea. A intrat în vigoare din 16 martie și de atunci fumatul este interzis în spațiile publice închise, în locurile de joacă pentru copii sau la locul de muncă. În iunie, au fost propuse modificări care dacă ar fi trecut prin parlament ar fi neutralizat legea. Și înainte de adoptarea ei, și după, au fost multe discuții în contradictoriu și multe opinii exprimate în mediul online. Și odată cu asta, multe argumente proaste, greșite sau irelevante. O să încerc mai jos să le analizez pe cele mai importante. În 4 octombrie modificările au fost respinse, așa că legea rămâne în forma ei inițială, cea pentru care România a fost felicitată de Organizația Mondială a Sănătății.

Înainte să începem, trebuie să spun de ce parte sunt ca să știți dacă sunteți dezamăgiți sau nu. Sunt în favoarea legii antifumat și consider că este necesară. Și sunt nefumător. Dar asta nu înseamnă că nu cred în dreptul fiecăruia de a fuma, dacă dorește. De fapt, legea curentă mi se pare bună tocmai pentru că nu ia dreptul nimănui de a fuma. Problema este propoziția aia pe care toți o știm – tutunul dăunează grav sănătății – și faptul că fumul nu poate fi ținut în jurul celui care fumează, așa că înainte de această lege, în aproape orice bar sau club era plin de fum. De facto, se fuma peste tot, iar tutunul dăuna grav și sănătății celor care nu fumau. Dacă sunteți împotriva legii probabil aveți deja în minte câteva argumente („Scrie pe ușă că fumatul e permis. Nu-ți place, nu intra!”, „Unde-s nefumătorii? Dau barurile faliment!”). Așa că mai bine începem.

Cuprins

Argumente economice

O să fiți doar tu și chelnerița în bar

Fumătorii țin economia românească în viață

Impactul economic al fumatului

Fumatul pasiv și sănătatea

Efectele fumatului pasiv asupra sănătății

Strategia industriei

Lobby-ul din anii ’70

Campanii de discreditare a organizațiilor științifice

Crearea unei rețele de cercetători supuși industriei

De ce studiile produse de industria tutunului pot fi ignorate

Știință de diversiune

Asociațiile fumătorilor și alte grupuri-paravan

Prima înfrângere: restricționarea fumatului în avioane

Efectele legii antifumat asupra sănătății

Argumente politice sau retorice

Toți fumătorii se opun legii

Dacă acum interzicem fumatul, urmează să interzicem dulciurile, carnea…

Avem lege antifumat. Asta ne trebuie acum? În loc să rezolvăm celelalte probleme ale țării…

Mai periculoasă e poluarea decât fumul de țigară

Avem cea mai strictă lege din Europa!

Spania

Elveția

Olanda

Austria

Germania

Știți cine a mai interzis fumatul? Hitler! Coincidență?

Să aleagă fiecare bar dacă e pentru fumători sau nefumători

Dar ce facem cu dreptul la proprietate?

Bonus: Fumatul este mai sănătos decât fascismul

Concluzii

Continuă să citești Fumatul pasiv și legea antifumat

Clarificări despre știrile de tip „chimioterapia omoară 50% dintre pacienți”

Recent a fost publicat un studiu foarte interesant în Lancet Oncology1 în care a fost analizată mortalitatea în primele 30 de zile după începerea tratamentului pentru cancer. Au fost incluse 23.228 de persoane cu cancer la sân și 9.634 cu un anumit tip de cancer pulmonar (cancer bronho-pulmonar non-microcelular). Din păcate, rezultatele acestui studiu au fost raportate foarte distorsionat în presă. De exemplu:

„Patients should be warned about the dangers of chemotherapy after research showed that cancer drugs are killing up to 50 per cent of patients in some hospitals.” (Pacienții ar trebui avertizați despre pericolele chimioterapiei după ce cercetarea a arătat că tratamentul pentru cancer omoară până la 50% dintre pacienți în unele spitale) (conform The Telegraph)

Știrea din The Telegraph a fost preluată și de alții. De exemplu:

„…a new study shows up to 50 percent of patients are killed by the drugs — not the disease, itself.” (un nou studiu arată că până la 50% dintre pacienți sunt omorâți de tratament – nu de boala în sine). (The Free Thought Project)

Bineînțeles că inamicii medicinei s-au grăbit să repete ceea ce spun ei de obicei, și anume că ar trebui să renunțăm la chimioterapie. Așa că e nevoie de niște clarificări.

Prima recomandare: să citim articolul original. Îl puteți găsi în Lancet, dar este în spatele unui pay-wall, așa că vă recomand să folosiți Sci-Hub. Puteți accesa varianta completă aici. E un articol tehnic, cu multe detalii statistice, dar îl puteți înțelege destul de bine și dacă citiți doar secțiunea Discussion.

A doua recomandare: să înțelegem despre ce tip de tratament este vorba. În articol sunt mai multe analize. Unele dintre ele arată care e mortalitatea când se aplică tratament curativ, iar altele pentru tratament paliativ. Tratamentul paliativ este făcut pentru a reduce unele simptome și a îmbunătăți calitatea vieții, nu pentru a vindeca.

Să ne uităm la rezultate. Am extras mai jos două tabele care arată mortalitatea în primele 30 de zile după începerea tratamentului pentru pacienții cu cancer la sân. Primul tabel conține datele pentru tratamentul curativ, iar al doilea conține datele pentru tratamentul paliativ.

lancet-2-bc
Mortalitatea la 30 de zile pentru pacienții cu cancer la sân care apelează la tratament curativ. Cea mai mare valoare e de 2%. Media e de <1%.
lancet-3-bc
Mortalitatea la 30 de zile pentru pacienții cu cancer la sân care apelează la tratament paliativ. Cea mai mare valoare este de 19% pentru cei care erau deja într-o stare proastă de sănătate (PS 2-4). Media e de 7%.

Datele sunt asemănătoare și pentru cei cu cancer pulmonar: o mortalitate maximă de 6% și medie de 3% în cazul tratamentului curativ și cu o maximă de 19% și o medie de 10% în cazul tratamentului paliativ (valorile medii le găsiți în tabelul 2 din articolul original).

Bine, dar atunci de unde a scos The Telegraph valoarea de 50,9%? Că în articolul lor scrie așa:

„In Milton Keynes the death rate for lung cancer treatment was 50.9 per cent, although it was based on a very small number of patients.” (În [spitalul] Milton Keynes rata deceselor pentru tratamentul pentru cancer la plămâni a fost de 50,9%, deși a fost bazată pe un număr foarte mic de pacienți.)

Mi-a luat ceva să găsesc această valoare pentru că nu e scrisă niciunde în articolul din Lancet. Totuși, nu e inventată de Telegraph. Se găsește într-o figură. În aceasta:

lancet-1_1
Grafic care prezintă mortalitatea la 30 de zile după începerea tratamentului pentru cancer pulmonar în scop curativ, împărțită pe spitale. Fiecare punct reprezintă un spital. Cele roșii au rezultate foarte atipice (deviație mai mare de ) și foarte puțini pacienți (<10 fiecare).

Aceasta este sursa știrilor exagerate. Este prezentat cel mai extrem rezultat ca și când ar fi cel mai comun. Având în vedere că acel spital are doar 7-8 pacienți (estimarea mea de pe grafic), s-ar putea să fie un rezultat al întâmplării că are mortalitate așa de mare. Totuși, dacă ne uităm la figura 5 (pe care nu o mai reproduc aici), unde sunt datele despre tratamentul paliativ pentru cancer la plămâni, vedem un spital care are în jur de 100 de pacienți și care se depărtează de celelalte având o mortalitate de aproape 30%. Probabil acolo tratamentul nu este administrat în cele mai bune condiții sau medicii fac erori. Și mai sunt și alte spitale care ies în evidență. Aici se observă importanța acestui studiu. Dacă identificăm spitalele care au performanță proastă putem lua măsuri (investigații, schimbări administrative etc.) pentru a reduce mortalitatea. Autorii spun că după ce au văzut rezultatele le-au trimis notificări tuturor spitalelor pentru a le informa despre rata mortalității din fiecare, iar celor cu rezultate atipice le-au recomandat să-și revizuiască protocoalele, practica clinică și sistemele de administrare a datelor. De asemenea, autorii avertizează că și spitalele care au mortalitate apropiată de medie s-ar putea să nu ofere tratament optim, iar cele care au mortalitate foarte mică s-ar putea să nu tolereze riscurile și să trateze doar pacienții cei mai apți, ceea ce ar putea avea consecințele nedorite ale refuzului tratamentului.

Și dacă tot suntem la importanța studiului, tot autorii menționează că acest studiu arată că mortalitatea la 30 de zile este mai mare decât se estima anterior (3% vs. 0,8% anterior), ceea ce ar putea avea importanță când sunt considerate anumite tratamente paliative cu efecte benefice reduse. Tot autorii scot în evidență și limitările acestui studiu, printre care faptul că pentru unii pacienți au lipsit unele date (de exemplu, pentru 18% dintre femeile cu cancer la sân nu se știe dacă tratamentul a fost curativ sau paliativ; dacă sunteți curioși, mortalitatea pentru acestea a fost de 2%) sau că nu au existat informații despre alte probleme de sănătate (de exemplu, probleme cardiovasculare ce sunt de multe ori asociate cu cancerul pulmonar pentru că au o cauză comună (fumatul) sau funcția renală, care ar putea crește mortalitatea). Dar dincolo de limitări e un studiu foarte interesant.

De reținut rata mortalității din cauza tratamentului:

 Mortalitatea la 30 de zile Cancer la sân Cancer la plămâni
Tratament curativ <1% 3%
Tratament paliativ 7% 10%

 

Refuzul chimioterapiei

Ce se întâmplă dacă refuzăm chimioterapia atunci când este recomandată? Dacă ne luăm după știrile alarmiste s-ar părea că o să trăim mai mult (că doar dacă jumătate dintre pacienți mor din cauza chimioterapiei, e mai bine fără). Dar nu e bine să ne luăm după știri. E bine să ne luăm după ce spun specialiștii și studiile. De fapt, dacă nu ați crede că studiile sunt importante n-ați fi citit până aici pentru că n-am discutat despre nimic altceva decât despre un studiu.

Pe lângă studiile care arată că tratamentul convențional pentru cancer e eficient în multe situații (pentru unele tipuri de cancer e mai eficient decât pentru altele) (puteți citi mai multe pe Skeptic Pengus) există și câteva studii care au comparat oamenii care au făcut tratament cu cei care l-au refuzat. Să ne uităm la ce concluzii au ajuns.

Un studiu din 2012 s-a uitat la 185 de pacienți cu cancer la sân care au refuzat tratamentul standard și a observat că după 5 ani mai trăiau 43,2%. Pentru comparație, dintre cei care au acceptat tratamentul mai trăiau 81,9%. Cu alte cuvinte, tratamentul pare să fi dublat rata de supraviețuire.2

Un alt studiu s-a uitat la 829 de pacienți cu cancer de gât și cap, dintre care 17% au refuzat tratamentul (au apelat la „alternative” sau nu au făcut nimic). După 3 ani, doar 34% mai erau în viață, comparativ cu 70% dintre cei care au făcut tratament.3

Un alt studiu s-a uitat la pacienții bătrâni cu cancer colorectal în stadiul III care au refuzat chimioterapia după operație. Chiar și aici rata de supraviețuire a fost mai mică decât la cei care au făcut chimioterapie (50% vs. 68%).4

Un alt studiu a inclus 2.707 femei care aveau cancer ovarian și au refuzat chimioterapia. Acestea au fost comparate cu 92.212 de femei care nu au refuzat-o. După corectarea unor factori precum vârsta, prezența altor boli sau lipsa asigurării medicale, supraviețuirea medie a fost de 43 luni pentru cele care au făcut chimioterapie și de 4,8 luni pentru cele care nu au făcut.5

Un studiu din Taiwan care a inclus 38.584 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar a descoperit că riscul de deces a fost dublu pentru pacienții care au refuzat tratamentul.6

Iar un alt studiu care a inclus femei cu cancer de col uterin a descoperit că amânarea tratamentului cu mai mult de 4 luni a fost asociată cu un risc de deces de 2,31 ori mai mare.7

Mai multe informații puteți găsi și într-un articol de pe Science-Based Medicine. Nu sunt studii perfecte, dar sunt în concordanță între ele și cu studiile clinice care arată eficiența tratamentelor. De asemenea, eficiența nu e întotdeauna mare, dar tratamentele convenționale sunt ce avem mai bun în momentul de față și chiar dacă ar omorî 3% dintre pacienți (ceea ce probabil e o exagerare) important e că salvează mai mulți.

 

Referințe:

1: Wallington, M., Saxon, E. B., Bomb, M., Smittenaar, R., Wickenden, M., McPhail, S., … & Peake, M. (2016). 30-day mortality after systemic anticancer treatment for breast and lung cancer in England: a population-based, observational study. The Lancet Oncology, 17(9), 1203-1216. (Abstract) [Complet pe Sci-Hub]

2: Joseph, K., Vrouwe, S., Kamruzzaman, A., Balbaid, A., Fenton, D., Berendt, R., … & Tai, P. (2012). Outcome analysis of breast cancer patients who declined evidence-based treatment. World journal of surgical oncology, 10(1), 1.

3: Dronkers, E. A., Mes, S. W., Wieringa, M. H., van der Schroeff, M. P., & de Jong, R. J. B. (2015). Noncompliance to guidelines in head and neck cancer treatment; associated factors for both patient and physician. BMC cancer, 15(1), 1.

4: Li, P., Li, F., Fang, Y., Wan, D., Pan, Z., Chen, G., & Ma, G. (2013). Efficacy, compliance and reasons for refusal of postoperative chemotherapy for elderly patients with colorectal cancer: a retrospective chart review and telephone patient questionnaire. PloS one, 8(2), e55494.

5: Wallace, S. K., Lin, J. F., Cliby, W. A., Leiserowitz, G. S., Tergas, A. I., & Bristow, R. E. (2016). Refusal of Recommended Chemotherapy for Ovarian Cancer: Risk Factors and Outcomes; a National Cancer Data Base Study. Journal of the National Comprehensive Cancer Network, 14(5), 539-550. (Abstract)

6: Huang, H. L., Kung, P. T., Chiu, C. F., Wang, Y. H., & Tsai, W. C. (2014). Factors associated with lung cancer patients refusing treatment and their survival: a national cohort study under a universal health insurance in Taiwan. PloS one, 9(7), e101731.

7: Shen, S. C., Hung, Y. C., Kung, P. T., Yang, W. H., Wang, Y. H., & Tsai, W. C. (2016). Factors involved in the delay of treatment initiation for cervical cancer patients: A nationwide population-based study. Medicine, 95(33), e4568.