Despre japoneză – Katakana (Ⅰ)

În acest articol o să încerc să explic câteva lucruri de bază despre limba japoneză, mai exact despre sistemul de scriere. De fapt doar o să încep.

În japoneză se folosesc 3 alfabete (+1, cel latin), (nu vă speriați), acestea sunt Hiragana (ひらがな), Katakana (カタカナ), Kanji (漢字), + Rōmaji (ローマ字).

Astăzi, katakana:

KATAKANA (カタカナ): este un alfabet format din aproximativ 50 de litere de bază, plus încă pe-atâtea formate din cele de bază. Ele sunt mai multe decât cele 26 latine pentru că sunt practic silabe (moră e denumirea mai corectă), dar sunt ușor de pronunțat și citit (pentru noi, nu și pentru englezi). Katakana se folosește pentru a scrie cuvintele străine (și ne-chinezești), cum ar fi orașe sau nume străine sau cuvinte împrumutate.

Aveți aici o listă cu toate (sau aproape toate) literele din katakana.

Am scris mai demult despre cum se pot scrie numele românești în japoneză și cum se fac transformările sunetelor (Click aici) și despre termeni japonezi împrumutați din alte limbi, în special engleză (Click aici). Din aceste articole vă puteți face o idée despre ce înseamnă katakana și cum se folosește; o să mai dau, totuși, niște exemple.

Să zicem că vrem să vrem să scriem Timișoara în japoneză. O să scriem ティミショアラ, adică Timishoara ( ティ=Ti, ミ=mi, ショ=sho, ア=a, ラ=ra). Asta nu e singura variantă, pentru că putem aproxima sunetele românești și prin Timishiwara ティミシワラ.

Dacă vrem să scriem sarmale, o să scriem サルマレ, adică sarumare (nu există L și nici consoane neurmate de o vocală (cu excepția lui N)).

Dacă merg Băsescu și Boc în vizită la japonezi, numele lor o să fie scrise așa: Basesuku バセスク (citit Basescu) și Bokku ボック (citit Boc’cî sau Boc’cu). Când apare o consoană dublă se citește cu o mică pauză între.

Anumite companii japoneze au numele scris în katakana. De ex.: Sony (ソニー Sonii), Toyota (トヨタ Toyota), Panasonic (パナソニック Panasonikku), Suzuki (スズキ Suzuki), Nikon (ニコン Nikon), Canon (キヤノン Kiyanon), Olympus (オリンパス Orimpasu).

După cum vedeți, literele astea nu sunt așa complicate, se fac din 2-3 linii. Ce s-ar putea să crééze confuzie este asemănarea dintre anumite litere. De exemplu n ン și so ソ par la fel, dar so are linia mai verticală, iar când sunt scrise, la n se începe de jos și la so se începe de sus. Puteți vedea aici care e ordinea în care se scriu literele, Sau în imaginea următoare:

Un avantaj este că dacă se cunosc literele „de bază”, celelalte sunt ușor de învățat. De exemplu dacă știi să scrii ka カ poți să scrii ga ガ doar adăugând „ghilimele”, sau ゛ (dakuten). Această regulă funcționează pentru transformările k→g, s→z, t→d, h→b, u→v, iar pentru transformarea h→p se folosește un „cerc”, sau ゜ (handakuten); de exmplu, din hi ヒ se obține bi ビsau pi ピ.

Alte litere se obțin prin combinarea a 2 litere, dintre care una este scrisă mai mică. De exemplu:  Shi シ+ yu ュ = Shu シュ; Fu フ + o ォ  = Fo フォ; Ni ニ + ya ャ = Nya ニャ; etc.

În concluzie, nu e prea greu, nu?

P.S.: Dacă vreți să vedeți orașele și județele românești scrise în japoneză, încercați aici (pe Wikipedia, sau ウィキペディア), sau, și mai bine, explorați harta României cu GoogleMaps, cu orașele afișate în katakana.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s