Piersicuța, un focar de dezinformare despre vaccinuri

Mișcarea anti-vaccin, apărută mai demult în Statele Unite a ajuns și pe la noi și a început să capete tot mai multă popularitate. În Statele Unite e promovată de vedete Playboy (Jenny McCarthy), iar la noi de vedete TV (Olivia Steer). Pe lângă vedete, o să găsiți tot felul de bloguri care explică de ce vaccinurile sunt rele. Unul dintre cele mai populare în limba română este Piersicuța, blog de care am auzit de la comunitatea sceptică, dar n-am fost niciodată curios să intru să văd ce scrie pe-acolo. Până acum câteva săptămâni.

Ce am citit acolo m-a uimit și m-a întristat. Sunt atâtea informații false și sunt ambalate să pară științifice și rezonabile încât ar convinge pe oricine care nu e interesat în mod special de știință. Și din păcate a convins multe mămici să nu își vaccineze copiii. Până acum n-am fost interesat deloc de mișcarea anti-vaccin –m-am mulțumit cu miturile din psihologie–, dar cum văd că nu există niciun articol pe internet care să explice de ce Piersicuța bate câmpii, o să încerc să fac eu asta.

Vax Anti-anti-vaxx meme

O să-i spun P de acum înainte (ce să fac, nu-mi plac diminutivele, iar dacă i-aș spune tanti Felicia probabil că s-ar supăra). Pentru analiză o să folosesc în mare parte trei articole de-ale sale: Argumentele mele impotriva vaccinarii si legislatia din Romania (principalul), Lecție de biologie și adevăr pe Facebook și Minciunile profitabile ale stiintei (Partea I): Virusurile patogene. O să parcurg primul articol, dar o să fac incursiuni în celelalte. Să începem cu argumentele lui P.

P spune:

Nu exista dpdv stiintific absolut nicio dovada a „patogenitatii” vreunui microb, ba dimpotriva, dintotdeauna au fost si sunt tot mai multi medici care sustin ca acesti microbi sunt in realitate ajutoarele corpului (microb = mic rob) in programele biologice pe care natura le ruleaza in organismele vii pentru a le vindeca si a le readapta la viata.

Înainte de toate, microb vine din greaca veche (micro + bios) și înseamnă viață mică pentru că microbii sunt vii și sunt mici. Acum că am rezolvat cu lingvistica putem trece la argumente mai serioase. Linkul din citat duce la pagina Minciunile profitabile ale stiintei (Partea I): Virusurile patogene, iar de interes este și Lecție de biologie și adevăr pe Facebook care conține o discuție dintre P și doi biologi. Am citit discuția de două ori și de fiecare dată mi-a fost greu. E greu să vezi cum doi biologi încearcă să explice biologia cuiva care nu se pricepe, dar are senzația că știe tot. Discuția e cam așa:

P: Virusurile patogene nu există. Așa a zis și biologul Stefan Lanka!
Biologi: Există o întreagă literatură de specialitate care spune altfel.
P: Biologul Stefan Lanka știe toate detaliile că este om de știință și el spune că virusurile nu există. Vreau să-mi demonstrați că există. Vreau o lucrare științifică în care să văd poze cu un virus patogen, iar lucrarea să respecte criteriile dr. Lanka!
Biologi: Uite, virusul Ebola.
P: Putea fi orice acolo! Dr. Lanka spune că virusurile nu există! Vreau un studiu!
Biologi: Doamnă, aveți toate informațiile necesare în linkurile pe care vi le-am dat. Uitați și altele.
P: Vreau să văd procesul complet! Ascultați ce spune Stefan Lanka! Este biolog!
Biologi: Dar este procesul complet. Uitați-vă la pag. x
P: Ahahaha, ce articol penibil! Eu vreau surse primare care să respecte condițiile lui Stefan Lanka. El se pricepe mai bine decât dumneavoastră.

Și așa continuă o discuție în care P se încăpățânează să nu accepte dovezile și să ceară doar un anumit tip de dovezi, respingând altele pe principiul că folosesc „bullshit-aze” și că Stefan Lanka a decretat cum trebuie să fie descoperit un virus. De ce nu-i bine cu tehnici moderne precum PCR? Pentru că așa spune dr. Lanka și el e biolog! P vrea doar tehnici vechi.

Există virusuri patogene?

Am ajuns astfel la Minciunile profitabile ale stiintei (Partea I): Virusurile patogene. Înainte de a trece la studiile în care au fost identificate virusuri (da, chiar există!), vreau să discut despre postulatele lui Koch, pe care P le ridică la rang de legi absolute. Ele sunt următoarele, referitor la agenții patogeni (aici o citez pe P):

  1. Să fie găsit în leziunea unei boli
  2. Să fie izolat de la gazda infectată și crescut într-o cultură pură
  3. Inocularea unui astfel de agent într-o altă gazdă ar trebui să inițieze boala
  4. Să fie recuperat din nou de la a 2-a gazdă.

Aceste postulate au fost propuse de Robert Koch între 1884 și 1890 pentru a stabili legătura cauzală dintre un agent patogen și o boală. Ideea i-a venit în 1884 când a stabilit că antraxul este produs de o bacterie pe care a numit-o bacilul antraxului. La vremea respectivă postulatele erau foarte utile, teoria germenilor fiind la început, dar e important să știm că aceste principii au fost dezvoltate folosind cunoștințele de la vremea respectivă, cunoștințe care nu includeau virusurile. Imediat după ce au fost formulate, au apărut și primele excepții. Chiar și Koch a găsit câteva, cel mai celebru fiind bacteria ce produce holera pentru că nu existau modele animale.1 Alte exemple sunt bacteriile rickettsia (cum ar fi bacteria care produce tifos) sau virusul HIV pentru că nu pot infecta animale și nu este etic să fie infectați oameni doar pentru a satisface un principiu. În cazul malariei problema este ciclul complex de infecție care implică mai multe gazde (cum ar fi un țânțar și un om), iar plasmodiul malariei poate să devină inactiv în anumite perioade. Altă problemă pentru postulatele lui Koch o reprezintă paraziții care uneori pot fi asimptomatici (sunt prezenți într-o gazdă, dar nu produc niciun simptom) (principiul 1) și sunt greu sau imposibil de crescut într-o cultură pură (principiul 2). Tenia se manifestă diferit când este într-un om și când este într-un animal (porc), așa că infectarea unei alte gazde (principiul 3) nu poate fi făcută din motive etice pe oameni, iar când este făcută pe animale invalidează principiul. Ce ne rămâne de făcut? Să negăm că tenia ar produce boli?

Și bolile cu cauze polimicrobiale invalidează principiile lui Koch. De exemplu, abcesul cutanat sau parodontoza sunt produse de infecții mixte cu organisme anaerobe și nu pot fi recreate în alte specii, motiv pentru care nu îndeplinesc principiul trei. Bacteriile lisogene din cauza ciclului lor de viață pot să nu îndeplinească principiul 3.1 Unele boli, cum ar fi tetanosul, se manifestă prin simptome diferite de la un pacient la altul, iar Streptococcus pyrogenes produce mai multe boli. În ambele cazuri principiul trei nu este satisfăcut. Unele virusuri nu pot fi cultivate într-o cultură „pură” (adică în afara celulelor) din cauză că depind de celule pentru a se reproduce,3 motiv pentru care uneori postulatul al 2-lea nu poate fi îndeplinit. De asemenea, alte virusuri au perioadă de eliminare (shedding) foarte lungă (ex. enterovirusuri) sau au perioadă de eliminare asimptomatică (ex. herpes) sau boala clinică apare doar la o minoritate dintre cei infectați (ex. polio) sau apare infectare asimptomatică la persoanele imune (ex. virusul respirator sincițial). Lucrurile sunt mult mai complexe decât ne place să credem.4

Pot apărea și situații opuse, în care principiile lui Koch sunt validate, dar cauza nu este stabilită corect. De exemplu, streptococii au fost găsiți asociați cu poliomielita, au fost obținuți în culturi pure, iar când au fost injectați în maimuțe și iepuri au produs paralizie și au putut fi recoltați de la noile gazde. Totuși, din cauză că paralizia poate fi un simptom al mai multor boli, relația de cauzalitate nu este una validă. Așa că trebuie să fim atenți, nu doar să aplicăm meanic niște postulate.5

Prin urmare, este nevoie de noi principii de stabilire a cauzalității. Mai multe au fost propuse, în spiritul principiilor lui Koch.6 De-a lungul timpului dorința de a satisface principiile lui Koch a încetinit în anumite cazuri progresul medicinei, iar descoperirile noi le-au pus sub semnul întrebării. Sunt considerate învechite încă din anii ’50. La fel ca și alte dogme, au fost lăsate în trecut. În prezent sunt considerate suficiente pentru a stabili cauzalitatea în unele situații (în special în cazul bacteriilor), dar nu necesare în toate situațiile (virusuri, paraziți etc.), iar uneori imposibil de aplicat.7

Bun, atunci de ce insistă P cu postulatele lui Koch? Probabil pentru că așa a citit în cărțile lui Lanka. Atunci de ce insistă Lanka? Păi, pentru că aceste postulate sunt esențiale pentru ideologia sa. Practic argumentul merge cam așa: «odată ce a fost propus un principiu nu mai contează ce descoperiri se fac ulterior. Dacă nu respectă principiul, nu sunt reale.» Stefan Lanka dovedește prin asta că nu are o înțelegere clară a științei, deși are un titlu de doctor. Știința e în continuă schimbare și nu se bazează pe dogme, se bazează doar pe principii justificate, iar uneori principiile justificate ale trecutului nu mai sunt justificate în prezent. După modul de gândire promovat de Lanka nu s-ar fi descoperit niciodată lucruri precum atomii, electronii, cuarcurile, teoria relativității sau mecanica cuantică pentru că întotdeauna ar fi fost un principiu mai vechi pe care să nu-l îndeplinească. Pentru multă vreme oamenii n-au reușit să vadă atomii, dar au putut afla că ei există prin alte metode. Dar să nu ne mai lungim cu vorba că v-am pregătit o surpriză: un virus care respectă postulatele lui Koch. Da, există și astfel de virusuri, doar că nu toate pot fi analizate în așa fel încât să îndeplinească toate postulatele. Înainte de toate țineți minte: un agent patogen nu trebuie neapărat să îndeplinească postulatele lui Koch ca să știm că-i real, dar dacă le îndeplinește este suficient pentru a trage concluzia că este real și patogen!

Herpesvirusul ranidelor (broaștelor), tip 1 (RaHV-1, numit și herpesvirusul tumorii Lucké)

Studiul pe care o să-l descriu a fost făcut în 1974 și prezintă procesul prin care acest herpesvirus a fost identificat și s-a stabilit legătura de cauzalitate cu boala (tumorile Lucké).8 Acesta folosește o metodă de separare descrisă în alte studii,9 pe care o să o prezint înainte. În caz că vă întrebați de ce e nevoie de două studii separate, e foarte simplu: în știință se obișnuiește să se clădească pe cunoștințele existente, nu să se inventeze roata de fiecare dată. Așadar, urmează procedura folosită pentru izolarea și identificarea virusului.

Vax Herpesvirus EM Tumor
Fig. 1: Imagini la microscopul electronic cu celulele din tumora prelevată inițial de la mormoloci. Celulele sunt pline de virusuri. Sursa: Toplin et al. (1971).

Pentru experiment s-au folosit mormoloci din specia Rana pipiens (cunoscută azi ca Lithobates pipiens) care aveau tumori Lucké aprute în mod natural. Țesutul din aceste tumori a fost omogenizat folosind sucroză izotonică și separat prin centrifugare diferențială pentru a obține fragmente nucleare și mitocondriale supernatante (adică plutitoare într-un lichid deasupra sedimentelor). Aceste fragmente au fost apoi supuse unor alte procese de centrifugare într-o altă soluție de sucroză. După mai multe centrifugări, particulele virale s-au concentrat într-o regiune, delimitată deasupra și dedesubt de două benzi de sucroză și saramură (prezentă în gradient). Apoi toate suspensiile virale au fost examinate la microscopul electronic folosind tehnica observării imaginii în câmp luminos. Pe urmă țesutul solid și granulele virale au fost studiate și prin alte metode cu microscopul și au fost făcute mai multe analize chimice. Studiul prezintă și câteva imagini, dintre care am ales să redau două. Mai sus, în fig. 1, sunt două poze cu celulele din tumoră și se observă cum sunt infectate cu virusuri. Mai jos este o colecție de imagini ce prezintă virionii (particulele virale) după izolare (adică după ce au fost sparte celulele și totul a fost separat prin centrifugare și soluții chimice).9

Vax Herpesvirus EM Isolated virions
Fig. 2: Imagini cu virusul purificat, obținute la microscopul electronic. Sursa: Toplin et al. (1971).

Bun, asta este tehnica și astea sunt rezultatele. Acum putem trece la studiul care îndeplinește postulatele lui Koch.8 Ca și mai sus, și aici au fost folosiți tot mormoloci de Rana pipiens. Să luăm principiile pe rând.

Postulatele 1 & 2: agentul patogen trebuie descoperit în leziunea unei boli, izolat și crescut într-o cultură pură.

Leziunea în acest caz este tumora. Un mormoloc cu o tumoră a fost omorât, iar tumora a fost prelevată și analizată folosind metodele descrise mai sus. Investigația cu microscopul electronic a arătat că celulele acelei tumori conțin într-adevăr virusul herpesului. Examinarea virionilor a dezvăluit că aceștia au toate formele morfologice ale virusului herpesului. Apropo, când vorbim de virusuri nu putem întotdeauna vorbi de cultură pură pentru că asta ar însemna ca virusurile să fie crescute în afara celulelor, ceea ce este imposibil. Principiile au fost formulate cu referire la bacterii, dar izolarea virusurilor se poate face în unele cazuri, cum este și cel de față.

Postulatul 3: inocularea agentului patogen izolat într-o gazdă ar trebui să inițieze boala.

Pentru acest postulat au fost folosiți niște embrioni sănătoși din aceeași specie. Aceștia (100 la număr) au fost inoculați cu materialul testat (virusurile izolate) și s-a urmărit apariția activității ocogenice (adică au apărut tumorile). Încă 50 de embrioni au fost inoculați cu soluție inertă și au servit ca grup de control. Toți embrionii au fost crescuți în condiții identice. În perioada de 3 până la 8 luni după inoculare 62% dintre embrionii (deveniți acum mormoloci) inoculați cu virus au dezvoltat tumori, dar niciunul dintre cei care au fost inoculați cu soluție inertă (grupul de control) nu a avut tumori.

Fig 3
Fig. 3: Celule din tumoră (după inoculare), infectate cu virusul herpesului, observate la microscopul electronic. Sursa: Naegelle et al. (1974).

Postulatul 4: agentul patogen trebuie să fie recuperat de la a doua gazdă.

Pentru a verifica dacă virusul este într-adevăr prezent în tumori și se poate replica in vivo (deci este agentul cauzator) au fost din nou preluate mostre de țesut din tumori și au fost crescute într-o cultură care a fost împărțită în două grupuri. Diferența dintre cele două a fost doar temperatura: unul a fost ținut la 22°C, iar celălalt la 7,5°C. Aceste mostre de țesut au fost luate și examinate periodic la microscopul electronic pentru a se testa dacă este prezent virusul intracelular. Rezultatele le puteți vedea în figura 3 (pentru grupul de la 7,5°C). După 70 zile, raportul de celule care conțineau virusuri a fost de 39,4%, un procent asemănător cu ceea ce se observă la tumorile apărute în mod natural. Pentru a afla dacă virusurile sunt la fel ca și cele din tumorile originale s-a verificat dacă sunt oncogene. Acest lucru a fost făcut inoculând alți embrioni cu virusul și un grup de control cu soluție inertă. După 5½ luni toate animalele au fost omorâte și au  fost examinate de tumori. Acestea au apărut în proporție de 65% la animalele care au fost inoculate cu virus și 0% la cele inoculate cu soluție inertă.

Luând toate aceste lucruri în considerare este foarte clar că toate principiile lui Koch au fost îndeplinite și astfel s-a demonstrat fără urmă de îndoială că herpesvirusul ranic de tip 1 este patogen, este cel care produce boala.

P v-a spus altceva. P v-a spus că niciodată nu s-a demonstrat din punct de vedere științific că vreun virus este patogen. Ba mai mult, zicea că nici măcar n-a fost identificat vreun virus patogen și că toate virusurile sunt bune (ajută corpul). Cu siguranță P s-a bazat pe autoritatea lui Stefan Lanka și nu a stat să investigheze singură, că doar dr. Lanka investighează de 20 ani lucrurile astea și n-a găsit nimic, iar el e biolog, deci știe ce face. Mie mi-a luat 4 zile să găsesc acest studiu. Dacă postulatele lui Koch ar fi fost într-adevăr obligatorii pentru stabilirea cauzalității, cu siguranță aș fi găsit și mai repede un articol. Problema este că e greu să găsești studii care să aplice niște principii învechite care nici măcar la început nu s-au aplicat bine. În plus, în discuțiile cu cei doi biologi, P insista că vrea poze cu microscopul electronic, nu „bullshit-aze” (probabil din cauză că nu cunoaște destulă biologie ca să înțeleagă exact ce se întâmplă în procesele de polimerizare în lanț și e mai simplu să urle că sunt fraude decât să pună mâna să învețe ceva).

Și pentru că tot mi-a luat atâta să găsesc un studiu care să se potrivească cerințelor exagerate (și nejustificate) pretinse de P, iar între timp am găsit și alte studii (care nu sunt cu nimic mai puțin convingătoare pentru cineva care nu are o ideologie de apărat), profit de ocazie să mai expun câteva. Plus că biologia-i foarte faină și avem ocazia să învățăm.

Pentru că tot am vorbit despre un virus care produce herpesul, trebuie să zic că există foarte multe tipuri de astfel de virusuri, adaptate fiecare la animalele pe care le infectează. Cel descris mai sus infectează broaște. Sunt altele care infectează delfini10 și dacă o să căutați o să găsiți virusuri extrase din ce animale vreți (aproape). Există și unul care infectează oamenii și și el a fost observat și descris cu mult timp în urmă. Tot mecanismul său prin care infectează celulele se dezvoltă și se reproduce a fost observat la microscopul electronic.11 Cercetarea făcută este amplă, iar informațiile obținute într-un experiment sunt confirmate în altele. Să vorbim un pic și despre SARS.

Virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)

A apărut în 2002 și până în 2003 a omorât 8096 oameni în toată lumea12 și apoi a fost eradicat. Pentru identificarea virusului au fost făcute mai multe experimente. Unul dintre ele, publicat în 2003, descrie procedura prin care virusul a fost descoperit la 50 pacienți cu simptomele bolii.13 Au fost luat probe nasofaringeale și ser sanguin [corectat] de la toți pacienții și țesut pulmonar doar de la unul dintre ei. Țesutul a fost analizat prin tehnica RT-PCR, prin tehnici histopatologice și cu microscopul electronic. Pentru control au fost folosite probe nasofaringeale și din fecale de la alți pacienți din același spital care au fost internați cu alte boli.

Fig. 4: Coronavirusul SARS supendat în eter etilic. Sursa: Peiris et al. (2003).
Fig. 4: Coronavirusul SARS supendat în eter etilic. Sursa: Peiris et al. (2003).

Probele nasofaringeale au fost analizate pentru detecția antigenului prin imunofluorescență pentru mai mulți posibili agenți patogeni (printre care influenza A, B), dar și prin alte metode. Nu a fost găsit niciunul dintre agenții patogeni căutați (alți în afară de virusul SARS). Unul dintre pacienți a murit la 20 zile după internare și i-au fost făcute analize care au detectat ARN de coronavirus. De asemenea, a fost observat că numărul de anticorpi a crescut de-a lungul zilelor de internare până în momentul decesului. În contrast, starea unei paciente s-a îmbunătățit. Și la ea a fost detectat ARN de coronavirus, iar concentrarea de virusuri a scăzut pe măsură ce starea ei s-a îmbunătățit. De la ambii pacienți au fost izolate virusuri în celule de rinichi de maimuțe rhesus. Efectele observate în aceste celule au corespuns cu efectele observate la pacienții infectați. Din nou, s-au făcut teste pentru mai multe virusuri (în afară de SARS) pentru a se exclude această ipoteză, iar rezultatele au fost negative. Particulele virale au fost observate cu microscopul electronic în câmp luminos și s-a determinat că sunt coronavirusuri (fig. 4). De asemenea, au fost observate și prin tehnica secțiunii subțiri (thin-section) și rezultatele au fost aceleași: coronavirusuri. În plus, au fost observați virioni de coronavirus și în celulele descuamate din țesutul pulmonar preluat de la bărbatul care a murit.13

Fig. 5: Virusul SARS atașat de reticulul endoplasmatic. Sursa: Ksiazek et al. (2003).
Fig. 5: Virusul SARS atașat de reticulul endoplasmatic. Sursa: Ksiazek et al. (2003).

Într-un alt studiu, tot din 2003, pentru a identifica virusul asociat cu SARS au fost prelevate probe din mai multe surse de la pacienți infectați și inoculate în mai multe linii de celule și în pui de șoareci. Au fost observate efecte citopatice (adică structura celulelor a fost schimbată de virusuri) timp de 14 zile. Apoi celulele infectate au fost pregătite pentru analize. Pentru analiza RT-PCR componentele celulelor au fost separate (biochimic și prin centrifugare), iar o parte din virioni au fost inoculați în alte celule Vero pe post de master seed. Au fost făcute analize și au arătat că peste tot e vorba de coronavirusul SARS.14

Într-un alt studiu, din 2004, construind pe datele deja existente s-a dorit verificarea postulatelor lui Koch (adaptate de Rivers pentru virusuri5). Astfel, patru maimuțe (Macaca fascicularis) au fost inoculate cu virusul SARS preluat de la un pacient care a murit de SARS. Trei dintre maimuțe au devenit letargice după 2-3 zile de la infecție și două dintre ele au făcut și o reacție alergică pe piele. După necropsie (făcută în a 6 zi a infecției) au fost observate consolidări pulmonare la trei animale. S-au făcut și analize histologice și s-au observat vătămări alveolare. Virusul SARS a fost detectat prin mai multe metode: imunohistochimie, observarea particulelor de coronavirus la microscop și prin reacția de polimerizare în lanț prin transcriere inversă (RT-PCR). Probe au fost luate nu doar din plămâni, ci și din flegmă sau fecale și au fost luate la mai multe momente ale studiului. Au fost căutați și alți patogeni respiratori, dar n-a fost găsit niciunul. Toate analizele au concluzionat că este vorba despre SARS.15 Și mai sunt și alte studii asemănătoare.16

Avem așadar: (1) virusul găsit la pacienții la care se manifestă boala (dar nu și la pacienții fără boală); (2) virusul identificat ca fiind un coronavirus specific (SARS-CoV) prin mai multe metode (PCR, microscop etc.); (3) virusul inoculat în alte gazde la care a produs aceleași efecte patologice; (4) virusul reidentificat în noile gazde. Putem spune fără probleme că postulatele lui Koch au fost îndeplinite și în acest caz. Niciun om rezonabil, fără o ideologie de apărat, nu ar contesta aceste rezultate. Ghidându-mă după discuția dintre P și cei doi biologi prevăd că P n-o să accepte aceste studii, ba că nu sunt pozele verzi, ba că de de a fost folosită o metodă și nu alta (că ei îi plac doar unele), ba că de ce n-a fost făcut totul într-un singur studiu ș.a.m.d.

Ebola

Apropo de refuzul de a accepta dovezile, în discuția pe care P a avut-o cu biologii, aceștia i-au furnizat niște linkuri în care putea să găsească o grămadă de informații utile, dar ea având niște principii autoimpuse foarte stricte (și nejustificate) (știe chiar și câte poze vrea să vadă în studii) nu le-a acceptat și în schimb a dat citate din Lanka. Ulterior a scris și un articol despre una dintre sursele pe care le-a primit: Ebola – Analiza istorică a fraudei. Articolul este un exemplu foarte bun de citate scoase din context, de instigare la frică și ură (ni se spune cum oamenii de știință sunt cruzi și au omorât animale) și de cât de mult înțelege un nespecialist dintr-un text specializat. Citind articolul am avut impresia că citesc o adunătură de cuvinte, fraze și paragrafe la întâmplare și că P nu l-a înțeles. Tratează cartea ca și cum ar fi un scrisă după ani de zile de la înțelegerea virusului și scoate din context citate în care oamenii de știință afirmă că nu sunt siguri de diverse lucruri (de parcă imediat ce apare un nou virus ar trebui să știe tot; apropo, dacă ar fi fost un virus „inventat” ar fi putut spune multe lucruri cu mare siguranță; așa că multele necunoscute de la vremea respectivă sugerează că ar fi un fenomen real, natural, dar să nu intrăm în conspirații).

Revenind la sursă, este vorba de o carte care compilează mai multe studii, observații și discuții despre Ebola imediat după prima izbucnire (petrecută în Sudan în 1976).17 Dacă P ar fi citit cu atenție, ar fi observat că la pagina 79 este descrisă o procedură prin care se face clară relația de cauzalitate dintre virus și boală. Articolul este unul care a fost publicat anterior în BMJ și prezintă următoarele:18

Unul dintre cercetători s-a înțepat din greșeală în timp ce încerca să inoculeze cu virusul Ebola un animal de laborator și s-a îmbolnăvit. La câteva ore după ce a început să aibă febră i-a fost extras sânge care a fost observat la microscopul electronic unde s-au văzut particule virale similare cu cele ale virusului Ebola observat la alte persoane infectate. Și porcușorii de Guineea pe care i-a inoculat au început să aibă simptomele bolii și și de la ei a fost luat sânge și analizat la microscop. Din nou au fost observați virioni ca și cei de la cercetător. După ce a fost efectuat un tratament cu interferon și seroterapie, concentrația de virus din sânge a scăzut mult până când în a 9-a zi nu a mai fost detectat deloc virusul. Interferonul este o substanță produsă de corpul uman (sau animal) ca reacție la un patogen. Pentru o perioadă de mai multe zile (până la 128) au fost luate mai multe mostre (de pe gât, din urină etc.) și au fost testate. Treptat virusul a dispărut din toate. Apoi au fost inoculate mai multe maimuțe cu celule infectate din ficatul porcușorilor de Guinea. Și maimuțele s-au îmbolnăvit (după a 3-a zi), iar după a 8-a zi niciuna nu mai era în viață. Virusul a fost detectat în sânge încă din a doua zi, iar concentrația maximă a fost în zilele 4 și 5. La sfârșit a fost efectuată o necropsie care a confirmat că virusul este prezent în cele mai multe organe.

Pe scurt, avem virus într-o seringă, ne înțepăm, ne îmbolnăvim, ne analizăm sângele și vedem că au apărut virusuri (virioni) în el. Înainte să ne înțepăm am inoculat și niște animale și s-au îmbolnăvit la fel ca noi, iar celulele lor au conținut virusuri la fel ca ale noastre. Ne tratăm. Inoculăm niște maimuțe, se îmbolnăvesc, nu le tratăm, mor, le analizăm și observăm din nou virusul. Colegii noștri nu s-au îmbolnăvit că ei nu s-au înțepat. Faptul că virusul a provocat boala este cât se poate de clar. Să mai amintesc de postulatele lui Koch? Cred că nu-i nevoie. Vă puteți da seama singuri. Dar P nu a stat să citească studiul, probabil pentru că n-are poze.

În 2005 a fost secvențiat genomul virusului Ebola care a apărut prina dată în Sudan.19 Puteți să citiți despre cum a fost realizat acest lucru, dar informațiile sunt destul de specializate și doar cei care știu despre ce-i vorba (adică biologii și medicii) o să înțeleagă. E un neajuns al științei, din păcate, dar nu-i un motiv să respingem niște dovezi. P probabil v-ar spune că se fac șmecherii cu secvențierile astea, că nu știm noi ce-i acolo. P folosește incredibil de mult argumentul ignoranței, care sună cam așa: „eu nu sunt în stare să înțeleg X, deci X e fals”. P afirmă că pentru PCR e „nevoie de o metoda de laborator foarte alambicata”. Da, așa-i! (Principiul însă nu e așa complicat. Puteți vedea o explicație aici și o animație aici) Este însă ăsta un argument bun să o respingem? Cam câte lucruri sunt pe care nu le înțelegem în detaliu pentru că nu suntem specialiști? Nici nu are rost să menționez fizica. E destul să ne oprim la ce avem în față: calculatorul. Câți știu detaliile funcționării calculatoarelor? Cum face calculatorul să afișeze imaginea asta? Putem citi despre cristale lichide, dar există riscul să nu înțelegem tot. Apoi rămâne problema software-ului. Cum funcționează? Cum a fost scris codul, cum a fost compilat și cum a fost link-editat? Dar codul cum arată în limbaj de asamblare? Iar limbajul de asamblare cum se „traduce” în biți? Ș.a.m.d. Eu am făcut o facultate în domeniul ăsta și tot nu cunosc toate detaliile. Dar dacă ar veni cineva să îmi spună că biții și porțile logice nu există și să nu-mi ofere nicio explicație alternativă credibilă nici n-aș sta să îi ofer vreun contraargument. Nu mă întorc cu 100 de ani în trecut. La fel, P dorește să ne întoarcem cu vreo 200 în trecut doar pentru că ea nu înțelege cum funcționează unele lucruri din prezent și probabil s-ar simți mai bine dacă n-ar exista toată informația asta.

P spune despre metoda PCR (reacția de polimerizare în lanț):

Dar, dragii mei, noi stim prea bine de la biologul Stefan Lanka si chiar de la Kary Mullis, inventatorul metodei PCR, ca aceasta metoda NU este standardizata si nu are cum sa „identifice” vreun „virus”.

Nu l-a mai menționat demult pe Lanka. Mi-era dor. Cât despre Kary Mullins, da este inventatorul metodei și a primit și un Nobel pentru asta. Din păcate, a ajuns să nege existența SIDA, existența încălzirii globale, să creadă în astrologie și să creadă că s-a întâlnit în pădure cu un raton verde care lumina, dar zice că nu era de la LSD. Nu știu dacă zice și că metoda PCR nu este bună, dar chiar dacă ar zice nu trebuie să-l credem pe cuvânt. Așa cum atunci când a inventat-o a demonstrat că funcționează,20 așa și acum dacă ar afirma că nu funcționează ar trebui să demonstreze asta. E un principiu foarte simplu.

Bun, dar dacă metoda într-adevăr nu este standardizată? În acest caz m-aș fi așteptat de la P să vină cu niște argumente mai bune, nu doar să se folosească de autoritatea unuia sau altuia. Asta este altă eroare logică, apelul la autoritate. Acest lucru e destul ca să-i facă afirmația invalidă, dar dacă sunteți interesați cu adevărat, metoda este foarte bine standardizată și a ajuns standardul de aur tocmai pentru că este foarte bună.21 Și doar în caz că vă întrebați, și pentru alte metode există standarde și sunt constant îmbunătățite. Prin studii, nu prin povești, bineînțeles.22

Polio? Ok, let’s do polio then.

P prezintă o imagine cu structura 3D a virusului și afirmă:

În cazul fotografiei virusului poliomielitei care “pare” izolat este în fapt vorba de particule create artificial prin “aspirarea” unei mase preparate artificial printr-un filtru foarte fin într-un vacuum, particule ale căror caracteristice structurale lipsesc. Intenţia de falsificare şi înşelăciune este în acest caz deosebit de clară.

Stau de un minut și mă tot gândesc ce rol au ghilimelele din jurul lui pare? Cum poate ceva să „pară”, nu să pară? Revenind la polio, P nu prezintă sursa imaginii (ca să putem și noi să ne uităm la studiul din care provine, să judecăm noi dacă identificarea a fost făcută cum trebuie sau „cum trebuie”), își prezintă propriile opinii (sau poate pe ale lui Lanka, că tot îl invocă la fiecare pas) și concluzionează fără absolut nicio justificare că este vorba de fraudă și înșelăciune. De fapt, paragraful ăsta este un model cam pentru tot ce spune pe blog. Mi-e greu să înțeleg cum poate să fie clară intenția de fraudă după o explicație de o propoziție despre biologie moleculară din partea unei persoane care nu înțelege biologia moleculară.

Dar mai bine să descriu un studiu și judecați voi dacă virusul chiar există sau nu. În 1969 trei cercetători erau curioși să afle cum acționează virusul poliomielitei atunci când intră în celule. Până atunci procesul nu era cunoscut prea bine. Să vedem cum au procedat.

Fig. 6: Particule virale polio observate la microscopul electronic în afara și în interiorul celulelor. Sursa: Dunnebacke, Levinthal & Williams (1969).
Fig. 6: Particule virale polio observate la microscopul electronic în afara și în interiorul celulelor. Sursa: Dunnebacke, Levinthal & Williams (1969).

Poliovirusul obținut din culturi de celule HeLa și altele a fost inoculat în celule de mai multe tipuri. Au fost folosite și celule de control, identice cu cele inoculate (doar că, evident, n-au fost inoculate). Toate celulele au fost pregătite pentru observarea la microscop după o procedură standard și au fost puse pe un suport de cupru care a fost „marcat” cu acetat de uranil și citrat de plumb. Asta ca să strălucească și să poată fi observate celulele de deasupra mai bine. Apoi au fost examinate la microscop (și luminos și electronic) și s-a observat deja degenerarea structurală (adică virusurile distrugeau celulele). Pe urmă au fost observați virionii. Identificarea lor s-a făcut pe baza absenței din celulele de control. Au fost observate și diferențele între particulele virale și organelele celulare precum ribozomii, așa că nu se pune problema ca virionii să fi fost confundați cu organelele celulei. Pe urmă a fost studiat comportamentul lor că ăsta era scopul experimentului.23

Fig. 7: Virioni de polio, marcați (capsida cu roșu, ARN-ul cu verde) observați la microscop în procesul de infectare a celulei. Jos sunt celule de control. Sursa: Brandenburg et al. (2007).
Fig. 7: Virioni de polio, marcați (capsida cu roșu, ARN-ul cu verde) observați la microscop în procesul de infectare a celulei. Jos sunt celule de control. Sursa: Brandenburg et al. (2007).

Într-un studiu mai recent (2007), autorii și-au propus să înțeleagă și mai detaliat modul în care se comportă poliovirusul în celule HeLa. Astfel, au fost marcate cu două culori diferite capsida și ARN-ul virionilor și apoi aceștia au fost inoculați în celule. Au fost observate la intervale de timp cu un microscop de fluorescență prin reflexie totală internă și cu un microscop de contrast prin interferență. În figura 7 se observă celulele la 5, 20 și 50 minute după inoculare și separarea capsidei virionilor (roșu) de ARN-ul lor (verde). În rândul de jos sunt observate celulele de control (în care, evident, nu sunt virioni).24 Apropo, P spunea că toate pozele cu culori în ele sunt false pentru că un designer s-a „jucat” de-a fotograful. Încă un lucru pe care dovedește că nu-l înțelege. Pe lângă exemplul de mai sus mai sunt și pseudoculorile, folosite pentru a reprezenta mai multă informație.

Iar dacă vreți să vedeți structura 3D a virusului, există studii care au făcut și asta. Și mai vechi,25 și mai noi.26 De exemplu, reprezentarea din figura 8 a fost obținută prin combinarea mai multor imagini făcute cu microscopul crioelectronic. Virionii în acest caz au fost crescuți în celule, iar apoi prin procese chimice și mecanice (lysis) celulele au fost sparte, iar conținutul separat. Virionii au fost izolați, purificați și apoi observați.

Există, de asemenea, și studii în care a fost secvențiat întregul genom al virusului.27

Fig. 8: Poliovirusul. Randare 3D a structurii sale în două stadii diferite (imaginile A și B). Particule virale observate direct prin microscopul crioelectronic (C). Sursa: Levy et al. (2010);
Fig. 8: Poliovirusul. Randare 3D a structurii sale în două stadii diferite (imaginile A și B). Particule virale observate direct prin microscopul crioelectronic (C). Sursa: Levy et al. (2010);

HPV (Virusul Papiloma Uman) & BPV (Virusul Papiloma Bovin)

Să luăm un alt exemplu de virus: virusul papilomei. Și aici ca și în cazul altor virusuri există mai multe studii din care puteți afla multe informații (despre structură, mod de acțiune, transmitere etc.). O să descriu unul dintre acestea.

Fig. 9: Virusurile izolate HPV (A și B) și BPV (C și D). Sursa: Baker et al. (1991).
Fig. 9: Virusurile izolate HPV (A și B) și BPV (C și D). Sursa: Baker et al. (1991).

E vorba de un studiu făcut în 1991 în care autorii și-au propus să observe structura HPV și BPV la 2,5 nm și să facă niște comparații între ele. Procedura e după cum urmează. BPV a fost colectat de la un cal bolnav și apoi inoculat la alt cal (sănătos). Acesta s-a îmbolnăvit, iar papilomele care i-au apărut au fost colectate. Din acestea a fost izolat și purificat virusul și apoi examinat la microscopul electronic. HPV a fost izolat din negii unor oameni bolnavi din Washington (din motive etice nu au fost inoculați oameni sănătoși). Virusul a fost identificat inițial prin tehnica imunofluorescenței și apoi a fost extras ADN-ul din virionii purificați. Imagini făcute cu microscopul crioelectronic puteți vedea în figura 9. Folosind imagini de la 77 de virioni BPV și tehnici de procesare a imaginilor (Fourier–Bessel), autorii au reușit să determine forma tridimensională a acestul virus (figura 10).28

Fig. 10: Reconstrucție 3D a virusului BPV. Sursa: Baker et al. (1991).
Fig. 10: Reconstrucție 3D a virusului BPV. Sursa: Baker et al. (1991).

Cum ziceam, există multe studii care au avut ca subiect virusul papilomei și au analizat de la structură până la genom.29 A, și să nu uităm de patogeneză.30

Altele

Difteria este o boală produsă de o bacterie. Când e vorba de bacterii postulatele lui Koch sunt îndeplinite mai ușor. Loeffler a demonstrat asta chiar din 1884, dar e atât de vechi articolul încât nu am găsit nicio variantă online.31

Virusul vaccinia este în general asimptomatic, dar poate produce alergie și febră. Datorită efectelor ușoare și pentru că face parte din familia variolei, a fost folosit în vaccinurile care au eradicat variola. Când un astfel de virus ajunge în corpul uman produce o reacție imună, iar anticorpii produși atacă și virusul variolei.

Într-un studiu care și-a propus să descopere mecanismul de acțiune al virusului vaccinia, cercetătorii au obținut virusul din stocul unul doctor, l-au fost crescut în celule, apoi celulele au fost înghețate și dezghețate până au eliberat virusurile din interior. Purificarea virusurilor s-a făcut prin centrifugări de mai multe tipuri (procedura exactă este descrisă în articol, n-o detaliez aici). Au fost făcute observații cu microscopul electronic. O parte din virusuri au fost introduse în celule și și acestea au fost observate la microscop. Întreg procesul de infectare a celulelor a fost documentat (puteți vedea în articolul original descrieri și poze despre efectele virusului asupra celulelor).32 Putem vedea că și acest virus este real, dacă mai era vreun dubiu.

Fig. 11: Virusul variolei, izolat și purificat, observat la microscopul electronic (imaginile 1-4). În imaginile 2-4 a fost folosită umbrirea cu aur34 pentru creșterea contrastului și observarea mai clară. Sursa: Nagler & Rake (1948).
Fig. 11: Virusul variolei, izolat și purificat, observat la microscopul electronic (imaginile 1-4). În imaginile 2-4 a fost folosită umbrirea cu aur34 pentru creșterea contrastului și observarea mai clară. Sursa: Nagler & Rake (1948).

Într-un alt experiment, mostre suspectate a conține virusul variolei au fost obținute de la un bolnav de variolă, iar mostre suspectate a conține varicelă au fost luate de la bolnnavi de varicelă. După ce virusurile au fost purificate prin centrifugare (de data asta virusurile nu erau în celule, ci în lichid seminal), au fost observate la microscopul electronic. (vezi fig. 11) Observațiile s-au potrivit cu alte observații din alte studii. Alte mostre care n-au fost suspectate a fi infectate cu variolă, varicelă sau vaccinia au fost observate la microscop și nu a fost observat niciun virus, așa cum era de așteptat.33

Printre altele, a fost secvenționat genomul virusului hepatitei,35 s-au descoperit structura și funcțiile biologice ale reovirusurilor,36 a fost studiată structura multor picornavirusuri,37 a rinovirusului 14 ce produce răceala comună și a altor rinovirusuri,38 se cunoaște genomul virusului coxsackie39 și multe altele.40

Fig. 12: Câteva virusuri din specimene clinice, observate la microscopul electronic în câmp luminos. (a) herpesvirus; (b) adenovirus; (c) oreion; (d) parainfluenza; (e) variolă; (f) reovirusuri. Sursa: Doane et al. (1969).
Fig. 12: Câteva virusuri din specimene clinice, observate la microscopul electronic în câmp luminos. (a) herpesvirus; (b) adenovirus; (c) oreion; (d) parainfluenza; (e) variolă; (f) reovirusuri. Sursa: Doane et al. (1969).

În fața atâtor dovezi (și nu mă refer doar la ce am reușit eu să găsesc), să negi teoria germenilor patogeni e la același nivel cu a nega faptul că Pământul e rotund. Chiar există oameni care fac asta. Puteți interacționa cu ei la Flat Earth Society. Și ei vin cu tot felul de așa-zise dovezi că Pământul este plat și se folosesc de cărți vechi la fel cum se folosește P de postulatele lui Koch; dacă gravitația stă în fața teoriei lor, afirmă că gravitația nu există, dar folosesc gravitația pentru a demonstra alte lucruri, la fel cum P afirmă că virusurile nu există, dar apoi spune că vaccinurile produc virusuri; și ei se bazează pe intuiție (uită-te pe geam, se vede o suprafață rotundă?), la fel cum și P se bazează pe intuiție (a văzut cineva vreun virus?); și ei urlă că pozele făcute din spațiu/orbită/lună sunt falsificate, la fel cum și P urlă „fraudă” de fiecare dată când întâlnește ceva ce nu-i convine ș.a.m.d.

Interludiu despre doi oameni

Stefan Lanka

Stefan Lanka este zeul la care se închină P. În orice discuție trebuie să aducă vorba de lucrurile pe care le-a spus Lanka. Pentru P dacă Lanka spune ceva, e adevărat; dacă Lanka descrie o procedură, atunci e singura acceptabilă; dacă Lanka spune că a cercetat literatura științifică și n-a găsit virusuri patogene izolate, P îl crede și îl citează ca sursă credibilă. Ce știm însă despre el, pe lângă ce ne spune P? Nu prea multe, mai ales pentru cei care nu vorbesc germana (mă număr printre ei).

Este biolog? Da, este… sau poate ar trebui să spunem că a fost. De 20 ani n-a mai publicat nimic! (pe PubMed nimic, iar pe Google Scholar doar articole dinainte de 1996 sau comentarii). În 1989 și-a publicat lucrarea de doctorat, și pe urmă a mai publicat 2-3 articole despre un virus dintr-o algă:

Klein, M., Lanka, S. T., Knippers, R., & Moller, D. G. (1995). Coat protein of the Ectocarpus siliculosus virus. Virology, 206(1), 520-526.

LANKA, S. T. J., KLEIN, M., RAMSPERGER, U., MÜLLER, D. G., and KNIPPERS, R. (1993). Genome structure of a virus infecting the marine brown alga Ectocarpus siliculosus. Virology 193, 802-811.

Deci știe să facă un singur lucru: să identifice virusul EsV-1. P afirmă că Lanka este etalonul după care trebuie să se facă cercetarea în domeniul virusologiei. O pretenție cam exagerată, aș zice Mai mult de atât, P nici nu înțelege ce a făcut Lanka în articolele sale, dar vede că sunt două poze: una cu virusul în bacterii, cealaltă cu virusul izolat și că scrie ceva de ADN și proteine și se avântă să ceară ca orice lucrare științifică în care e izolat un virus să prezinte „secventionarea tuturor componentelor genetice” sau „caracterizarea biochimica a proteinelor si acizilor nucleici”, ceea ce Lanka n-a făcut. Toate lucrurile astea există pentru multe virusuri patogene, doar că n-a fost făcut totul într-un singur articol ci în mai multe care puse împreună ne dau foarte multe informații. Cum am scris mai sus, despre poliovirus se știu printre altele: că există în infecții, procedeul prin care intră în celule și cum se comportă (observat în detaliu), genomul complet, funcțiile genelor, mecanismul de intrare în celule vii, clasificarea și relația cu alte virusuri, structura tridimensională etc. Despre papilomavirusuri se știu, printre altele: că există în infecții (observații la microscop), modul de producere, reconstrucții 3D care relevă structura, structura detaliată, secvențierea completă a genomului, comparații între bucăți de virus și virus întreg etc. De toate.

În 2011 pe Lanka l-a luat gura pe dinainte și a pus un „pariu” zicând că oferă 100.000€ oricui îi demonstrează că virusul rujeolei există. Un medic pe nume David Barden i-a indicat mai multe studii care arată că rujeola există, dar Lanka a refuzat să plătească. Acum sunt într-un proces în justiție pentru că Lanka nu știe să se țină de cuvânt. Sper să câștige Barden. [Actualizare 15 martie: da, a câștigat. Vezi aici] [Actualizare 17 Feb. 2016: A pierdut la recurs în singurul mod în care putea pierde: pe o tehnicalitate. Mai exact, Lanka a cerut un singur studiu în care să fie demonstrate toate afirmațiile lui (izolat virusul, secvenționat, măsurat diametrul etc.), iar Barden i-a oferit 6 studii care demonstrau fiecare câte o parte. Ca să vezi…] Hmm, rujeolă… văd că n-am zis nimic de rujeolă. Nu-i timpul pierdut. Nu mă aștept să primesc banii, dar există studii care au izolat, purificat și observat la microscopul electronic virusul rujeolei.41 Nu mai descriu aici procedura, dar e fără „bullshit-aze” și alte lucruri care nu-i plac lui P și o puteți citi în studiile pe care le-am citat. Virionii izolați se pot vedea de exemplu în figura 13, iar ARN-ul în figura 14.

Fig. 13: (a) Virion de pojar purificat, observat la microscopul electronic. (b) Nucleocapsidă. Sursa: Lund et al. (1984).
Fig. 13: (a) Virion de pojar purificat, observat la microscopul electronic. (b) Nucleocapsidă. Sursa: Lund et al. (1984).

Printre multele alte lucruri elogioase pe care le spune P despre Lanka e că Robert Gallo (cel care a descoperit virusul HIV) l-a vrut în echipa lui. Aștept sursa pentru această afirmație.

Repet, Gallo l-ar fi vrut pe Lanka in „echipa” lui (a incercat la greu sa-l recruteze si asta spune multe!), numai ca Lanka a refuzat, dupa ce descoperise toata frauda cu HIV.

Fig. 14: Imagine la microscopul electronic cu o moleculă ARN a virusului pojarului. Sursa: Lund et al. (1984).
Fig. 14: Imagine la microscopul electronic cu o moleculă ARN a virusului pojarului. Sursa: Lund et al. (1984).

O sursă pe care P o tot invocă și o tot recomandă este un interviu de 20 minute cu Lanka de pe vremea când era tânăr (puteți vedea interviul aici), în care explică de ce metode precum PCR nu sunt de încredere. Ne spune și că dacă luăm niște „celule speciale” care sunt folosite în experimente și punem sânge infectat, virusul o să infecteze și acele celule, dar dacă luăm sânge neinfectat, o să obținem exact aceleași efecte! Cum ne demonstrează asta? Nu ne demonstrează. Trebuie să-l credem pe cuvânt pentru că el este biolog și știe mai bine decât noi. Dacă tot insista P că ea vrea să vadă studii cu un virus și cu altul și că nu poate să îi creadă pe cuvânt pe biologi și medici, și dacă tot e așa de ușor de făcut experimentul, aștept ca Lanka să-l facă și să-l publice într-un jurnal științific peer-reviewed. Cu ocazia asta și-ar relansa cariera științifică după 20 ani. Mai mult, dacă ar demonstra asta ar primi un Nobel. Deci, de ce n-o face? (Da, da, știu, pentru că establishment-ul științific nu-l lasă – cea mai bună scuză ever să nu pui mâna să faci ceva).

Până nu își demonstrează afirmațiile cu experimente publicate (așa cum a publicat despre virusul din alge maro) n-am niciun motiv justificat să-l cred. Până atunci rămâne un crackpot.

Să continuăm că mai avem mult. Revin la articolul Argumentele mele împotriva vaccinării.

Louis Pasteur

Urmează o parte despre Louis Pasteur în care P îl denigrează. Pasteur avea unele probleme de caracter (era arogant sau invidios), iar dacă vă interesează istoria puteți afla mai multe. Rivalitatea cu Robert Koch e una dintre cele mai cunoscute. Chiar dacă Pasteur a mințit în legătură cu unele lucruri, nu înseamnă nicidecum că tot ce a apărut după el e fals. Cred că e util să ne gândim la exemplul cu descoperirea vaccinului contra antraxului. Un veterinar pe nume Toussaint a izolat bacteria cholera de poules și pentru că îl admira pe Pasteur, i-a trimis mostre. În 1880, Toussaint a prezentat la Academia Franceză de Științe rezultatele sale de succes cu un vaccin atenuat contra antraxului pentru câini și oi. Pasteur a fost invidios și a contestat rezultatul, iar în 1881 a făcut o demonstrație publică cu vaccinul său (pe care îl furase de la Toussaint). Hai să ne gândim un pic. Pasteur a furat vaccinul de la adevăratul inventator și asta ne spune multe despre caracterul lui Pasteur, dar în același timp ne spune și că vaccinul este eficient. Vaccinul există, doar că nu l-a descoperit cine se credea. Așa că afirmând că Pasteur a mințit și a înșelat nu invalidează teoria germenilor patogeni așa cum vrea să sugereze P. Avem aici un caz în care P încearcă să folosească niște informații (în cea mai mare parte) reale pentru a demonstra lucruri pe care aceste informații nu le implică. În logică, astfel de argumentare poartă numele de non sequitur.

Dar îmi pun semne de întrebare legate și de credibilitatea afirmațiilor oferite de P. Să explic de ce. P oferă următoarele „neconcordanțe” legate de cazul unui băiețel mușcat de un câine turbat, care a fost adus la Pasteur și a fost vaccinat:

Ei bine, iata doar cateva neconcordante:

1) injectia se facuse la vreo 48 de ore dupa muscaturi (cand ulterior se afirma sus si tare ca rabia se declanseaza dupa 24 de ore, daca e sa fie, abia de curand au marit perioada de „incubatie” cand s-au lamurit ca multi oameni muscati nu-si faceau vaccinul si nu pateau nimic!!),

2) injectia lui Pasteur a fost facuta in burta (cand azi se sustine printre altele ca ea trebuie facuta ba in rana, la altii in mana, la altii in picior, la altii in umar),

3) la Pasteur a fost cica de ajuns o singura injectie, in timp ce in ziua de azi primesti 7-9 injectii intr-un interval de 24 de ore sau mai multe zile,

4) Pasteur a administrat atunci doar vaccinul „activ”, ori astazi medicina pretinde ca in astfel de cazuri trebuie administrat atat vaccinul activ cat si cel pasiv, plus eventual si niste anticorpi… depinde unde te duci si ce sarje neexpirate mai au si ei prin magazie 😉

5) cei doi barbati care intervenisera sa-l salveze pe baietel din dintii cainelui turbat fusesera muscati si ei si … iaca nici urma de turbare, chiar si fara injectia „magica” a lui P… Circ curat, ce mai!

Ca de obicei, am fost curios să aflu mai multe despre acest caz, așa că m-am dus la sursa originală în care este descris. Este vorba de un articol din 1885 în care este povestită toată întâmplarea.42­ Copilul se numește Joseph Meister, a fost mușcat de un câine turbat și ca să-l salveze au intervenit doi bărbați. Apoi unul dintre bărbați (stăpânul câinelui) și mama lui Joseph l-au dus la Pasteur după ce au văzut că începe să se simtă rău.

Neconcordanța 1: P afirmă că perioada de incubație (sau de „incubație”?) este de 24 ore. Nu oferă nicio sursă pentru această informație, iar eu n-am reușit să găsesc niciuna care să spună 24 ore. Wikipedia spune că este între 2 și 12 săptămâni (deși după P, Wikipedia este „instrument de propagandă mainstream”). Eu vă recomand să întrebați un medic. Mă gândesc că un medic știe mai bine decât P. Așa că neconcordanța 1 e neconcordanța dintre informațiile furnizate de P și realitate.

Neconcordanța 2: P susține că injecția a fost făcută în burtă, în timp ce azi se recomandă să fie făcută în umăr, picior, rană etc. Aici P vorbește din auzite. Mai demult vaccinul se făcea în burtă, dar în prezent se face în mușchiul deltoid sau în cazul copiilor foarte mici se face în coapsă. Important e să fie intramuscular. Când se făcea în burtă se făcea în mușchiul diafragmei (Mayo Clinic). De ce s-a schimbat? Habar n-am. Bănuiesc că are de-a face și cu faptul că durea mai tare, dar ca de obicei, pentru a afla vă recomand să întrebați un medic. Neconcordanța 2 este tot neconcordanța dintre informațiile lui P și realitate.

Neconcordanța 3: P spune că lui Pasteur i-a ajuns o singură injecție. Din nou, nu știu de unde își ia P informațiile, dar în articolul pe care l-a publicat Pasteur42 scrie destul de clar câte injecții a făcut și la ce ore. Are chiar și un tabel cu asta! Din nou, neconcordanța 3 este tot neconcordanța dintre informațiile lui P și realitate.

Neconcordanța 4: P spune că Pasteur a administrat doar vaccinul activ, dar medicina din ziua de azi recomandă și administrarea vaccinului pasiv și poate și niște anticorpi. Da, dar asta nu înseamnă că vaccinul activ nu este eficient de unul singur. Uneori, în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab, e nevoie și de imunoglobulină, care se injectează în rană (Healthy Children). Întrebați un medic! Încă o neconcordanță între ceea ce spune P și realitate.

Neconcordanța 5: P spune că cei doi bărbați care au intervenit să-l salveze pe băiat au fost mușcați, dar au subraviețuit și fără vaccin. Din nou, nu știu de unde și-a luat informațiile, dar în descrierea incidentului și chiar și în cartea lui Geison42 se spune că băiatul a fost salvat de un bărbat care l-a văzut și a intervenit și de stăpânul câinelui, Theodore Vone, care a fost mușcat în mână (deși nici asta nu-i sigur). La Pasteur au venit stăpânul câinelui, Joseph Meister și mama lui Joseph. Vone s-a întors în satul din care era și nu se mai știe nimic despre el, Joseph a supraviețuit datorită vaccinului, iar mama sa n-a fost mușcată. Realitate vs. P: 5-0.

Pe urmă, P face altă afirmație:

Iar in final, pana si Pasteur a admis pe patul de moarte ca „microbul nu e nimic, mediul este totul”!

Așa cum ne-am obișnuit, P nu oferă nicio sursă pentru informația asta. De unde știe că Pasteur a recunoscut pe patul de moarte că microbii nu provoacă boli? Iar dacă ar fi zis, ar fi contat? Poate a avut demență și nu mai știa ce spune. Dar mai important e că n-a spus așa ceva. Pentru a afla, Peter Bowditch a căutat și a găsit traducerea în engleză din 1926 a biografiei lui Pasteur, scrisă de ginerele său, René Vallery-Radot, prima oară publicată în 1900. Aici a găsit descrierea momentului în care Pasteur a murit:43

Ultima săptămână, în septembrie, nu mai era suficient de puternic să se dea jos din pat, slăbiciunea lui era extremă. Pe 27 septembrie, în timp ce i s-a oferit lapte: „Nu pot”, a șoptit; ochii săi priveau în jur cu o expresie cumplită de renunțare, iubire și rămas-bun. Capul i-a căzut înapoi în perne și a dormit; dar, după odihna înșelătoare, dintrodată au venit icnetele de agonie. Pentru douăzeci și patru de ore a rămas nemișcat, cu ochii închiși, cu trupul aproape paralizat; una dintre mâini îi era în mâna doamnei Pasteur, cealaltă ținea un crucifix.

Așa, înconjurat de familie și discipoli, în camera sa de o simplitate aproape monastică, sâmbătă, septembrie 28 1895, la 4:40 seara, foarte liniștit, a încetat din viață.

Așadar nicio confesiune. Pe internet e plin de minciuni despre oameni despre care se spune că au făcut confesiuni sau și-au schimbat părerea pe patul de moarte. Și niciuna dintre acestea nu este susținută măcar cu o sursă credibilă. Sunt doar mituri, sunt doar minciuni. Iar P le preia fără să le verifice.

P încearcă să ne convingă că vaccinul contra turbării nu funcționează sau că turbarea nu există folosind atacul la persoană. Un astfel de argument nu este niciodată onest. Asta pe lângă că nu este logic. Până în prezent este cunoscută o singură persoană care a supraviețuit turbării fără vaccin. O cheamă Jeanna Giese.44 [Completare: Se pare că Jeanna a fost doar prima, iar din 2008 până în prezent au mai fost câteva cazuri rare. Vezi Wikipedia]

În continuare, P spune următorul lucru:

In plus, Pasteur mai sustinea cu tupeu ca el folosise virusul rabiei pentru a dezvolta vaccinul, hehe, cu 100 de ani inainte de aparitia microscopului electronic cu care s-a putut pentru prima oara identifica un virus (si asta doar partial)!!!

Deci s-a putut identifica un virus? Sunt tentat să cred că inițial P a scris paragraful de mai sus fără partea din paranteze, apoi când l-a citit s-a gândit «Hmm, ceva nu sună bine». Dar asta e doar o speculație de-a mea, n-o luați în serios. Să vorbim mai bine despre virusuri și vaccinuri. Din paragraful de mai sus înțeleg că P sugerează că dacă nu putem vedea ceva, nu există. Sunt foarte nedumerit de ce ar spune cineva asta. Putem să aflăm informații despre un lucru fără să-l vedem. Propun o comparație cu felul în care au fost descoperiți atomii. Tot prin perioada aia s-a întâmplat. Confirmarea că atomii există a fost făcută prin celebrul experiment Geiger-Marsden din 1908-1913, deși nici atunci n-au fost cu adevărat văzuți atomii. Dar cu un secol înainte Dalton a calculat mase atomice pe baza proporțiilor în care se combină elementele. De exemplu, studiind oxizii de staniu a observat că 100g staniu se combină întotdeauna ori cu 13,5 g ori cu 27g oxigen. Proporția dintre 13,5 și 27 este 1:2. Astfel a propus teoria atomică a materiei pentru a explica elegant aceste modele comune din chimie. În cazul oxizilor de staniu avem SnO și SnO2. Bineînțeles, nu tot ce a determinat Dalton a fost corect. De exemplu a determinat molecula apei ca fiind HO pentru că nu știa că oxigenul din aer este de fapt O2. Dar observați ușor cum odată ce știm că oxigenul din aer e O2, formula corectă a apei (H2O) este dedusă corect din teoria atomică. Și în timpul lui Dalton mulți cercetători respingeau ideea că ar exista atomi, la fel cum și în timpul lui Pasteur mulți cercetători respingeau ideea că există agenți patogeni. Paralela cu teoria atomică ne învață însă un lucru foarte important: putem afla lucruri despre natură chiar dacă nu le vedem întotdeauna. Folosirea modelului infecției cu virusuri a fost complet justificată și înainte de apariția microscopului electronic. Nu există niciun motiv pentru care să refuzăm o astfel de abordare. La vremea respectivă a fost o ipoteză și s-a dovedit a fi adevărată.

În secolul al XVIII-lea, Jenner a observat că lăptăresele care făceau variola bovină (cowpox) nu făceau variola umană. Așa că s-a gândit că dacă ar reuși cumva să inducă variola bovină la o persoană, aceea ar fi protejată de variola umană care era mult mai periculoasă. Ca orice idee, nu putem ști dacă-i adevărată până nu o testăm și asta a făcut Jenner. A extras niște puroi dintr-o bășică a unei lăptărese cu variolă bovină și l-a injectat în brațul unui băiat (știu, în prezent n-ar mai fi etic). După șase săptămâni, i-a injectat un pic de puroi luat de la cineva care avea variolă pentru a verifica dacă băiatul face variolă sau nu. Băiatul nu a pățit nimic – nu a făcut variolă. Pentru a fi sigur, Jenner l-a injectat de mai multe ori cu puroi luat de la alte persoane cu variolă și rezultatul a fost același. Jenner și-a publicat apoi descoperirea și a folosit numele de variolae vaccinae (variola vacii), de unde provine cuvântul vaccin.45

Să ne imaginăm că trăim pe vremea lui Pasteur și vedem că oamenii se îmbolnăvesc. Unele boli sunt provocate de bacterii (pe care le putem vedea la microscop), dar altele nu știm de ce sunt provocate. Știm însă din cunoștințele acumulate până în momentul de față de vaccinul contra variolei, inventat de Edward Jenner (și nu e singurul exemplu). Știm de asemenea că oamenii mușcați de câini turbați se îmbolnăvesc și mor (desigur, P ar spune că nu-i așa). N-ar fi deloc ieșit din comun să propunem ipoteza virusurilor – niște microbi mai mici decât bacteriile. Folosindu-ne de această ipoteză am putea să facem mai multe teste și în funcție de rezultate să creștem sau să scădem încrederea pe care o avem în ipoteză. Dacă vaccinul contra rabiei îi face pe oameni să nu se mai îmbolnăvească de rabie, atunci încrederea noastră în ipoteză crește. Cu cât mai multe experimente reușite (legate nu doar de rabie), cu atât mai multă încredere în ipoteză. Așa că intrigarea lui P față de folosirea vaccinului de către Pasteur este exagerată și nejustificată.

„Succesurile” vaccinurilor chiar sunt sloganuri fără acoperire?

P începe spunând „Iata rezultatele studiilor care demonstreaza clar ca vaccinul BCG are efectivitate ZERO in protectia fata de TBC, ba chiar vaccinatii s-au imbolnavit pe capete de la vaccin!!!” și arată două imagini aproape identice (diferă doar sursa). Prima e în figura 15.

Graficul citează un studiu pe care l-am găsit. Pe grafic scrie așa: „BCG for Tuberculosis 0% Effective”. BCG e cel mai folosit vaccin contra tuberculozei.

Înainte de a intra în detalii despre acest vaccin vreau să clarific un lucru: P citează un studiu științific care arată că eficiența unui vaccin este 0. P și cititorii săi consideră acest studiu o dovadă foarte bună. P și cititorii săi au încredere în acest studiu. Dacă aș veni să zic că acest studiu este falsificat și n-aș aduce dovezi, mă aștept ca P să nu mă ia în serios, să spună că am o ideologie de apărat sau că nu vreau să accept adevărul. Și ar avea dreptate. Așa că vreau să cer consecvență din partea lui P și a cititorilor săi (vă salut, apropo, mă bucur că ați ajuns până aici): vreau să nu ne alegem ce studii credem și ce studii nu credem pe simplu criteriu al rezultatelor. Aș vrea să evităm opiniile de tipul „nu-mi plac concluziile acestui studiu, deci e fals”. Doar așa putem avea o discuție onestă și matură.

Fig. 15. Sursa: Piersicuța (deși probabil le-a luat din Obomsawin, 2009).
Fig. 15. Sursa: Piersicuța (deși probabil le-a luat din Obomsawin, 2009).

Acum să trecem la studiul din grafic. Între 1986 și 1989, în Malawi, persoane fără cicatricea de la BCG au fost distribuite la întâmplare în două grupuri: unii au primit vaccinul BCG, ceilalți au primit BCG plus bacteria leprei. Persoanele cu cicatrice BCG au fost împărțite în trei grupuri: cele care au primit placebo, cele care au primit BCG (deci al doilea vaccin BCG) și cele care au primit BCG plus bacteria inactivă a leprei. Rezultatele au fost următoarele. În ce privește lepra, al doilea vaccin BCG oferă o protecție cu 50% mai mare decât primul. Comparativ cu placebo, de două ori mai multe persoane au fost protejate de lepră dacă au făcut vaccinul. Adăugarea bacteriei inactive a leprei nu a avut niciun efect. În ce privește tuberculoza, un singur vaccin BCG nu a oferit nicio protecție în plus, iar un al doilea a crescut numărul de îmbolnăviri.46 Cu alte cuvinte, P are dreptate când zice că vaccinul BCG nu protejează contra tuberculozei în Malawi unde lepra este foarte răspândită. De asemenea, P uită să spună și cealaltă parte a rezultatelor: vaccinul BCG oferă protecție contra leprei. De ce citează P doar ce-i convine?

Dar până la urmă, cum rămâne cu tuberculoza. De ce nu protejează vaccinul BCG oamenii din Malawi? De ce nu-i protejează nici pe cei din India? Al doilea grafic prezentat de P citează un studiu făcut în India. Mi-a luat ceva să-l găsesc, dar l-am găsit.47 Mai jos în articolul lui P este citat încă un studiu, tot din India, cu aceleași rezultate.48 Într-adevăr studiile arată că vaccinul BCG nu oferă protecție contra tuberculozei nici în India. De ce se întâmplă asta? Din păcate nu pot da un răspuns clar. Nu se știe de ce nu funcționează peste tot. Au fost propuse unele explicații, dar încă nu s-a aflat răspunsul.

O posibilă explicație ar fi interferența cu alte răspunsuri imunitare, știindu-se că și India și Malawi sunt zone în care populația este afectată de multe boli. Studii pe animale au arătat de exemplu că expunerea anterioară la micobacterii (lepra și tuberculoza sunt două boli produse de micobacterii) declanșează un răspuns imun inițial care este oprit apoi după vaccinarea cu BCG și astfel devine temporar și nu oferă protecție contra tuberculozei.49 Într-un alt studiu s-a observat că la șoarecii care au fost anterior expuși la M. avium (o micobacterie care îi afectează pe cei cu HIV) și apoi vaccinați cu BCG, capacitatea de a lupta cu infecția bacteriană a fost diminuată.50 Un alt studiu a găsit o corelație care pare să confirme această ipoteză la oameni.51 De asemenea, în Malawi 57% din cazurile de tuberculoză pot fi atribuite virusului HIV, sugerând că dacă n-ar fi existat infecția cu HIV, cazurile de TBC ar fi scăzut.52 Dar, cum am zis, nu se cunoaște încă o explicație de care să fim siguri. Momentan există doar posibile explicații și trebuie să fie cercetată mai mult problema.

Cred că multă lume trece cu vederea un lucru foarte important: studiile astea au fost făcute și publicate. Știm că în India și Malawi vaccinul BCG nu funcționează. Așa trebuie să funcționeze știința și doar așa putem să învățăm mai multe. Dar mai e un lucru important. Și anume, să știm cum să interpretăm informațiile pe care ni le oferă studiile. P nu pare să știe să facă asta pentru că după ce citează aceste studii despre vaccinul BCG în India și Malawi trage următoarea concluzie:

Vaccinurile salveaza vieti” – nu zau! Unde sunt dovezile stiintifice?? Mai sus am demonstrat ca exact contrariul este adevarat!

P nu a demonstrat contrariul, pentru că și-a ales două-trei studii cu rezultate care s-au potrivit cu ideologia sa și le-a ignorat pe toate celelalte (și astfel le-a ascuns de noi). Este o strategie lipsită de onestitate, dar din păcate este folosită foarte des (nu mă refer aici doar la P și la vaccinuri; sunt convins că P doar a luat niște informații din alte părți).

Pentru a avea cele mai multe informații despre efectul vaccinului e important să nu ignorăm niciun studiu fără un motiv justificat. Pentru asta există recenziile sistematice ce folosesc tehnici de meta-analiză. Sunt căutate toate studiile pe un anumit subiect (de exemplu eficiența vaccinului BCG contra tuberculozei) și prin tehnici statistice sunt combinate toate datele, ca și când toate studiile alea mai mici ar fi unite într-unul singur.

Așadar, ce spun meta-analizele despre BCG? Am găsit trei. Una din 1994, una din 2013 și una din 2014.53 Cea din 2014 a analizat efectul doar asupra copiilor, iar celelalte două asupra populației generale. Rezultatele sunt că în general vaccinul BCG este eficient împotriva infecției cu TBC, a progresiei și a manifestării bolii (pentru persoanele deja infectate) și reduce numărul de decese. Protecția rămâne cel puțin 10 ani de la vaccin, unele studii sugerând o perioadă mai lungă. S-a observat însă o variație geografică ce nu poate fi explicată de întâmplare. De exemplu, în Marea Britanie protecția este de 50-80%, în medie protecția este de 50%, iar decesele sunt reduse cu 71%. Iar în Malawi, cum știm deja, protecția este de 0%. Ambele meta-analize ce au analizat populația generală au găsit o legătură între latitudinea la care a fost făcut studiul și eficiența vaccinului. Cu cât latitudinea este mai apropiată de eucator, eficiența scade. Însă o altă informație interesantă este că studiile de la latitudini mai mici nu au ținut cont de expunerea anterioară la micobacterii a participanților. Așa că există lucruri pe care sperăm să le clarifice alte studii în viitor.

P favorizează explicațiile simpliste care se potrivesc cu părerile pe care le are deja. O astfel de atitudine nu ne duce prea departe. Boala nu dispare dacă o ignorăm. Iar atunci când lucrurile sunt complicate, cum e și în cazul tuberculozei, nu avem ce face decât să cercetăm mai mult și să găsim de ce vaccinul funcționează mai bine în unele părți și mai rău sau deloc în altele. Nu ne ajută cu nimic să spunem că tuberculoza nu există sau că vaccinul nu funcționează deloc.

Să nu ne oprim la BCG și să mai vedem niște studii despre vaccinuri.

Vaccinul contra tusei convulsive a fost evaluat într-o recenzie sistematică făcută de Colaborarea Cochrane (care face recenziile de cea mai bună calitate în domeniul medical) în care au fost analizate datele din 52 studii cu un total de 136.541 participanți. Rezultatele arată că vaccinurile cu 3 sau mai multe componente au o eficiență de 84-85% în prevenirea tusei convulsive, iar cele cu doar una sau două componente o eficiență între 59 și 78%.54

În cazul gripei (influenza), o recenzie sistematică a fost făcută în 2007 tot de Coaborarea Cochrane și apoi actualizată în 2014 și evaluează din trei puncte de vedere vaccinurile contra gripei: eficiența în studii, eficiența în teren și efectele adverse.55 Au fost analizate trei tipuri de vaccinuri: Inactivated Parenteral Vaccine (injectabil), Live Aerosol Vaccine (neinjectabil) și Inactivated Aerosol Vaccines. Eficiența în studii (efficacy) se referă la efectul pur al vaccinului, iar eficiența în teren (effectiveness) se referă la beneficiile vaccinului atunci când luăm în considerare mai mulți factori (prețul, pregătirea medicală, condițiile de stocare a vaccinurilor, zilele petrecute în spital, zilele de concediu medical, răspândirea bolii etc.).56 Eficiența în studii este de aproximativ 60% pentru inactivated parenteral vaccine și de 53% pentru live aerosol vaccine, iar eficiența în teren este de 16% pentru inactivated parenteral vaccine și de 10% pentru live aerosol vaccine. Pentru inactivated aerosol vaccine nu au fost găsite studii suficiente. În ce privește efectele adverse, sunt minime. Eficiența în studii ne spune dacă vaccinul ne protejează în cazul unei epidemii sau dacă mergem într-un loc cu risc de a contacta boala. Eficiența în teren este utilă pentru a ghida programele de sănătate publică. În cazul acesta, costurile și răspândirea mică a gripei nu justifică un program de intervenție contra ei. Cu alte cuvinte, vaccinul funcționează, dar nu este întotdeauna util să îl facem. Eficiența în teren crește, de exemplu, în cazul personalului medical sau dacă apare o epidemie.57

În cazul vaccinului contra gastroenteritei cu rotavirus studii clinice dublu-oarbe randomizate, cu grup de control placebo arată că eficiența este între 39,3 și 48,3%.58

Dacă vorbim despre vaccinurile contra pojarului/rujeolei, mai multe recenzii sistematice au arătat că eficiența este în jur de 97% pentru vaccinul injectabil și 93% pentru cel neinjectabil (cu aerosoli).59

Imunizarea cu două doze de vaccin IPV (Inactivated poliovirus vaccine) contra poliomielitei oferă o protecție de peste 80%, după cum a arătat o recenzie sistematică din 2014.60

Sper că i-am răspuns lui P „unde sunt dovezile științifice” pentru eficiența vaccinurilor. Și astea sunt doar câteva.

Variola

În continuare, P spune:

„Vaccinurile au eradicat epidemii” – Unde sunt studiile doveditoare, cand statisticile oficiale dovedesc contrariul, anume ca evolutia (de fapt involutia) bolilor a fost fix LA FEL in tarile cu vaccinare masiva SI in tarile unde nu se vaccina aproape deloc (alea scandinave etc.)??

Și apoi prezintă mai multe grafice care aparent arată că incidența bolilor contagioase n-a scăzut datorită vaccinurilor ci datorită îmbunătățirii igienei și a condițiilor de trai și că uneori vaccinurile au crescut incidența. Primul grafic arată așa:

Fig. 16: Incidența variolei în Etiopia. Sursa:  Piersicuța (în original Nelson, 2007, pg. 31).
Fig. 16: Incidența variolei în Etiopia. Sursa: Piersicuța (în original Nelson, 2007, pg. 31).

Graficul este însoțit de un comentariu din partea lui P:

Pt. orice om care e capabil sa gandeasca, este clar ca nu vaccinurile au dus la „eradicarea” acelor boli, ci dimpotriva, programele de vaccinare in primul rand au vatamat milioane de oameni, „eradicarea” a avut loc abia odata cu imbunatatirea conditiilor si nivelului de trai, imbunatatirea standardului de igiena, de alimentatie, incheierea razboaielor etc.

Pentru că mă consider capabil să gândesc am vrut să aflu mai multe despre variolă și vreau să vă arăt că nu-i obligatoriu să fiți de acord cu P ca să fiți capabili să gândiți. Și pentru că variola a fost prima boală care a fost eradicată, o să-i acord mai multă atenție decât altora.

Înainte de toate vreau să confirm că graficul este real și folosește informații adevărate. Nu-i luat de pe VaxTruth sau alte saituri cu o agendă bine stabilită. Să vedem însă ce înseamnă datele reprezentate în el. Observăm că din 1970 până prin 1971 avem o creștere a incidenței variolei de la vreo 500 la vreo 25.000, adică de 50 ori într-un an. O astfel de creștere ar fi mult prea mare să fie credibilă. Care să fie explicația? Una foarte simplă: pe grafic nu este numărul real de oameni cu variolă ci numărul raportat de oameni cu variolă. Etiopia era o țară feudală, și din punctul de vedere al condițiilor de trai (era cea mai puțin dezvoltată țară din Africa), și din punctul de vedere al conducerii (era o monarhie cu stăpâni feudali). Vaccinarea contra variolei era cvasi-necunoscută, iar guvernul chiar a contestat că boala există în țară.61

Niciodată nu s-au ținut statistici amănunțite despre incidența variolei în populația generală înainte de începerea programului de eradicare. Ca să ne facem o idee despre cât de răspândită era variola în Etiopia trebuie să estimăm folosind alte surse. Știm, de exemplu, că în secolul al XIX-lea au fost mai multe epidemii de variolă în Etiopia (1811-1812, 1838, 1839, 1854, 1878, 1886, 1889-1890, adică aproximativ la fiecare generație), așa că țara nu era străină de variolă. Prin 1924 un medic a încercat să introducă vaccinarea obligatorie, dar n-a reușit.62 Pentru a estima gradul de sub-raportate a cazurilor de variolă, două evaluări au fost făcute de investigatori externi care au mers prin satele din Etiopia și au verificat câte persoane au variolă (criteriul a fost dacă aveau mai mult de cinci pete specifice variolei pe față) și câte n-aveau. Această metodă a fost folosită și în alte țări (India, Bangladesh, Nigeria etc.). Statisticile au arătat că doar în jur de 1-2% dintre cazurile reale de variolă erau raportate.63 Raportarea a devenit mai eficientă doar după începerea programului de vaccinare. Așa că de fapt nu a avut loc niciodată o creștere așa de mare a cazurilor.

Și dacă încă mai credeți interpretarea dată de P, mai am două lucruri de zis. P susține că incidența bolilor scade de-a lungul timpului odată cu îmbunătățirea nivelului de igienă, alimentație ș.a.m.d. Cum se explică atunci că în Etiopia în anii ’60 erau atât de puține cazuri de variolă? Gândiți-vă un pic la asta. Etiopia era la nivelul țărilor europene din secolul al XIX-lea, era o țară rurală, cu o populație sărăcită. Nivelurile de igienă și de alimentație erau foarte jos. Și cu toate astea doar atât de puțină variolă? O astfel de interpretare, așa cum propune P, nu are nicio logică.

Și încă ceva. Știm că vaccinurile nu au produs creșterea masivă de cazuri de variolă din 1970 până în 1971 pentru că în 1970 programul abia începuse și au fost administrate doar 315 doze de vaccin! Iar în 1971 au fost administrate 4323!64 Creșterea masivă nu avea cum să fie provocată de 315 vaccinuri. În schimb scăderea masivă de 4323 vaccinuri, da.

Având aceste informații, graficul prezentat de P ne demonstrează de fapt că programul de vaccinare a fost eficient. Foarte eficient. Dar dacă tot nu sunteți convinși, o să vă prezint situația din alte câteva țări. Dacă ne uităm la SUA între 1919 și 1928 și facem o comparație între statele care aveau vaccinarea obligatorie și cele care nu o aveau, datele sunt grăitoare.

Fig. 17: Efectul legilor vaccinării asupra incidenței variolei în SUA între 1919 și 1928. Sursa: adaptare din Fenner et al. (1988), pg. 332.
Fig. 17: Efectul legilor vaccinării asupra incidenței variolei în SUA între 1919 și 1928. Sursa: adaptare din Fenner et al. (1988), pg. 332.

În statele din SUA nu putem vorbi de diferențe majore în ceea ce privește condițiile de viață, cel puțin nu unele care să coreleze așa de bine cu legile legate de vaccinare. În statele în care vaccinarea era obligatorie avem cea mai mică incidență, urmate de statele în care vaccinarea era lăsată la alegerea autorităților locale (ex.: în unele școli erau vaccinați copiii, în altele nu) sau la alegerea cetățenilor, urmate de statele în care nicio instituție nu avea voie să vaccineze o persoană care nu dorea asta (ex.: școala era obligată să te primească și nevaccinat).

Bun, mai departe. Să luăm Egiptul pentru exemplificare. La începutul secolului al XX-lea variola era endemică, iar epidemiile erau comune: 1904-1905, 1909, 1914-1915, 1919-1920. Vaccinarea generală a populației s-a făcut prima dată în 1919 și încă o dată în 1926. Înainte de programul de vaccinare, epidemiile apăreau ciclic, odată la câțiva ani. În 1919 au fost raportate 7895 cazuri de variolă, motiv pentru care statul a început un program în care a vaccinat obligatoriu toată populația. Efectul a fost că în doar doi ani numărul de cazuri a scăzut la 93. În 1926 a avut loc o altă epidemie și din nou statul a reacționat vaccinând toată populația. În doi ani incidența a scăzut la 20 de cazuri. Au mai fost două epidemii (1932-1934 și 1943-1944) contracarate tot cu programe de vaccinare, iar de atunci Egiptul nu s-a mai confruntat cu niciuna.66

Fig. 18: Variola în Egipt. Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 353.
Fig. 18: Variola în Egipt. Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 353.

Să mai rămânem un pic la Africa. Dacă ne uităm la numărul de țări în care variola era endemică (fig. 19) observăm o scădere masivă în doar 20-25 ani, din 1950 până în anii ’70. Această scădere se datorează campaniilor de vaccinare care au început din 1948. Dacă ne uităm mai atent, observăm o scădere și în anii ’30. Aceasta se datorează unor campanii de vaccinare pe care le-au întreprins puterile coloniale în teritoriile pe care le dețineau. Pe urmă a venit războiul și nu au mai avut timp să vaccineze oamenii din Africa.67

Fig. 19: Nr. de țări africane în care variola era endemică. Sursa: Fenner et al. (1988), pg. 351.
Fig. 19: Nr. de țări africane în care variola era endemică. Sursa: Fenner et al. (1988), pg. 351.

Să luăm o altă țară: China. Și aici variola era endemică. Epidemii au avut loc în 1902, 1904, 1907, 1910, 1913, 1930-1934, 1936-1939, 1946-1948, 1950-1951. În 1950-1951 a început primul program masiv de vaccinare a populației, iar între 1955 și 1958 a fost făcută a doua campanie de vaccinare.68

Fig. 20: Incidența variolei în China. Sursa: Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 341.
Fig. 20: Incidența variolei în China. Sursa: Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 341.

Dacă ne uităm la situația din Europa observăm același lucru: vaccinurile au redus numărul de infecții.

Fig. 21: Numărul de decese din cauza variolei în câteva țări din Europa. Roșu: țările care nu aveau un program de vaccinare. Albastru: țările cu program de vaccinare.  Mov: țările în care programul nu a fost aplicat de la început (vezi mai jos). Sursa: adaptare din Fenner et al. (1988), pg. 321.
Fig. 21: Numărul de decese din cauza variolei în câteva țări din Europa. Roșu: țările care nu aveau un program de vaccinare. Albastru: țările cu program de vaccinare. Mov: țările în care programul nu a fost aplicat de la început (vezi mai jos). Sursa: adaptare din Fenner et al. (1988), pg. 321.

În tabelul din fig. 21 sunt reprezentate numărul de decese produse de variolă în câteva țări Europene. Se observă o diferență foarte mare între țările care aveau program național de vaccinare (albastru) și cele care nu aveau (roșu). Germania, de exemplu, a fost printre primele țări care au adoptat vaccinarea obligatorie contra variolei. Rezultatele se văd. Și în țările scandinave vaccinarea obligatorie a fost introdusă în secolul al XIX-lea. De exemplu, în Suedia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, variola a omorât în jur de 10% din populație, motiv pentru care în 1816 a fost introdusă vaccinarea obligatorie, care a reușit să reducă incidența variolei până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Finlanda se observă o erupție a cazurilor de variolă în 1917 din cauza tranzitării țării de către invalizii de război din Rusia în Germania, iar Rusia era un focar de variolă. Despre Rusia o să vorbim imediat. În Italia n-a fost implementat niciun program de vaccinare și, din nou, se văd rezultatele. În Franța a fost dată o lege în 1902 care făcea vaccinarea obligatorie, dar n-a fost respectată de la început. Paris și Marseille erau focare de variolă. Totuși, se vede și aici scăderea cazurilor. La 10 ani după introducerea legii, incidența a scăzut de 10 ori. În Anglia și Țara Galilor a fost implementat un program de vaccinare, dar a existat o puternică mișcare anti-vaccinare încă din secolul al XIX-lea, motiv pentru care în 1900 încă existau 4000 de decese (comparația cu țările scandinave unde n-a fost nicio mișcare anti-vaccinare este foarte utilă).69

Ce s-a întâmplat în Rusia? Nu a existat program de vaccinare contra variolei. Variola era endemică în Rusia (țara era considerată rezervorul de variolă al Europei; rușii erau temuți în toată Europa, dar nu pentru cruzimea lor ci pentru variolă). Abia în 1919 vaccinarea a fost făcută obligatorie, iar în 1924 a fost impusă încă din copilărie. Epidemii au mai avut loc în 1931-1933 dar pe urmă s-a intensificat campania de vaccinare și, pentru prima dată, variola n-a mai fost endemică.70

Fig. 22: Efectele programelor de vaccinare națională asupra răspândirii variolei în Rusia. Sursa: Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 319 și 321.
Fig. 22: Efectele programelor de vaccinare națională asupra răspândirii variolei în Rusia. Sursa: Grafic construit după datele din Fenner et al. (1988), pg. 319 și 321.

Pojarul (rujeola)

P prezintă două grafice în care se arată cum cazurile de mortalitate din cauza pojarului erau deja în scădere când s-a introdus vaccinul. Un grafic este din Germania și nu am reușit să-i găsesc sursa, dar nu contează pentru că discuția despre al doilea se poate aplica în mare parte și primului. Al doilea prezintă situația din Anglia și Țara Galilor Îl aveți mai jos.

Fig. 23: Scăderea mortalității datorată pojarului. Sursa: Piersicuța (și toate celelalte saituri anti-vaccin).
Fig. 23: Scăderea mortalității datorată pojarului. Sursa: Piersicuța (și toate celelalte saituri anti-vaccin).

Am căutat și am găsit sursa datelor după care a fost făcut graficul.71 Pe urmă am observat că în graficul de mai sus este folosită o scară logaritmică. Înainte să observ asta am crezut că scăderea este chiar așa de constantă. Graficele logaritmice sunt utile în unele situații, dar cred că în acest caz pot induce în eroare. Pe mine cu siguranță m-a indus în eroare. Așa că am vrut să văd cum arată datele într-un grafic obișnuit. Puteți vedea mai jos ce am obținut.

Fig. 24: Cazurile raportate de pojar în UK (sus) și numărul de decese produse de pojar în UK (jos). Sursa: Grafic construit cu aceleași date ca și fig. 23 (vezi ref. 71).
Fig. 24: Cazurile raportate de pojar în UK (sus) și numărul de decese produse de pojar în UK (jos). Sursa: Grafic construit cu aceleași date ca și fig. 23 (vezi ref. 71).

Arată mai clar, nu-i așa? Cu toate astea, afirmația lui P pare să stea în picioare: mortalitatea era în scădere dinainte să apară vaccinul. Avem ocazia să învățăm un truc folosit de cei împotriva vaccinurilor: prezintă doar mortalitatea, nu și incidența. Dacă ne uităm la incidență (câți oameni erau infectați cu pojar) observăm că deși au fost fluctuații foarte mari, media a rămas undeva în jurul valorii de 400.000 oameni până la introducerea vaccinului. În 1968 vaccinul contra pojarului a fost introdus pentru copiii de doi ani. Deși o singură doză de pojar oferă o protecție între 90 și 95%, gradul de acoperire în rândul populației n-a fost foarte mare și au mai continuat să apară epidemii, dar nu așa mari ca înainte de vaccin.72 Scăderea pe care o vedeți în 1969 nu s-a datorat vaccinului pentru că în momentul acela acoperirea (procentul de populație vaccinată) era încă destul de mică.73 În 1969 a fost sfârșitul unui ciclu de infecție. Însă se observă foarte clar că următoarele cicluri de infecție au fost considerabil reduse. Numărul de persoane cu pojar n-a mai atins niciodată nici măcar media de vreo 400.000 de dinainte de vaccin. Iar în timp, cu cât acoperirea a crescut, numărul celor infectați a scăzut. În 1988 a fost introdus vaccinul ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă, celebrul MMR) care n-a adus nimic special pentru pojar (rujeolă), ci doar a unit trei vaccinuri într-unul singur. Totuși a fost ceva special odată cu ROR-ul, și anume acoperirea în rândul populației a crescut la peste 90%.72 Iar acest lucru se vede pe grafic: zig-zagul de dinainte de 1988 devine o linie aproape dreaptă, foarte aproape de 0. De la 86.000 cazuri în 1988 s-a ajuns la în jur de 2.400 la sfârșitul mileniului. Sper că acum lucrurile sunt un pic mai clare și ne putem ocupa și de mortalitate.

Observăm că mortalitatea a scăzut foarte mult înainte de programul de vaccinare până prin anii ’50 când pare să se fi stabilizat la o medie de 100 și ceva de cazuri. După 1968, programul de vaccinare a ajutat la împingerea mortalității și mai jos, la valori de 30, 20 și chiar mai puțin, iar de la introducerea vaccinului ROR n-au fost niciodată mai mult de 4 cazuri într-un an. Așa că vaccinurile au avut un efect și asupra mortalității, dar care este explicația pentru scăderea masivă a mortalității de dinainte? Explicația e mai complexă –ca în multe cazuri când e vorba de medicină. În general citez studii, dar un tip pe un blog a făcut o analiză foarte interesantă (și a citat și el niște studii, nu a vorbit de dragul de a vorbi). Vă recomand să citiți niște explicații interesante aici. Dar pentru că e vorba de cinci articole lungi o să extrag esențialul. Ca să încercăm să ne dăm seama ce produce scăderea în mortalitate, trebuie întâi să știm cum mor oamenii din cauza pojarului. Pojarul în sine nu omoară foarte mulți oameni în mod direct, dar îi face vulnerabili la alte boli. Cele mai comune cauze din care mor oamenii cu pojar sunt (de departe) pneumonia și diarea. În 1928 a fost descoperită penicilina (un antibiotic), iar în 1929 a fost inventată ventilația artificială („plămânul de fier”). Ambele sunt folosite pentru tratarea pneumoniei. Doar cazurile grave au nevoie de respirație artificială, dar antibioticele au fost folosite la scară largă. Antibioticele omoară bacteriile care produc pneumonia. Medicina s-a dezvoltat foarte mult la începutul secolului trecut și astfel multe decese au putut fi împiedicate. Totuși, există și alte cauze pentru care numărul de decese a scăzut. Au devenit mai bune condițiile de trai, de igienă, de nutriție. Un factor important a fost recunoașterea faptului că un deficit de vitamina A crește mult riscul de deces după o infecție cu pojar.

Pe scurt, numărul de cazuri de pojar a rămas practic neschimbat înainte de vaccin, doar că dacă făceai pojar în anii ’50 nu mai era așa mare riscul să mori, comparativ cu anii ’30 sau ’20. Vaccinul folosește la prevenire și astfel își îndeplinește scopul (previne îmbolnăvirile), dar odată ce o persoană s-a îmbolnăvit există și alte metode de tratament care o mențin în viață. De aceea spun că prezentarea scăderii mortalității este un truc. Nu suntem interesați doar de câți mor, ci și de câți se îmbolnăvesc.

Înainte să trecem la tetanos vă propun să facem un mic test. Mai jos (fig. 25) este un grafic cu incidența raportată a cazurilor de pojar din Statele Unite. Dacă ar fi să ghiciți, când credeți că a fost introdus vaccinul contra pojarului?

Fig. 25: Numărul de cazuri raportate de pojar în SUA. Sursa: History of vaccines: Graph of U.S. measles cases. Vezi și CDC (1989).
Fig. 25: Numărul de cazuri raportate de pojar în SUA. Sursa: History of vaccines: Graph of U.S. measles cases. Vezi și CDC (1989).

Tetanosul

P prezintă următorul grafic (și ne spune că marcată cu gri e perioada când au început vaccinările în masă:

Fig. 26: Scăderea numărului de decese din cauza tetanosului în Germania. Sursa: Piersicuța.
Fig. 26: Scăderea numărului de decese din cauza tetanosului în Germania. Sursa: Piersicuța.

Tocmai am discutat la pojar că prezentarea graficelor cu scăderea mortalității este un truc. Am explicat și de ce (treaba vaccinurilor este să prevină, așa că mult mai relevante sunt datele despre incidența bolii; odată cu îmbunătățirea serviciilor medicale, a nutriției etc. scade mortalitatea). Hai să vedem cum se manifestă tetanosul. Mayo Clinic și NHS ne dau mai multe detalii. Dacă ne îmbolnăvim de tetanos o să ni se înțepenească mușchii fălcilor, ai gâtului și ai abdomenului, n-o să putem înghiți bine și de la cea mai mică atingere, de la lumină sau de la sunet o să înceapă spasmele în tot corpul și o să țină câteva minute. Mai putem să avem și febră, transpirație, puls ridicat, tensiune mare. În engleză boala mai este numită și lockjaw pentru că produce înțepenirea mandibulei. Asta duce la incapacitatea de a mânca și chiar de a respira. Din cauza spasmelor n-o să putem respira deloc în anumite perioade și riscăm să ne fracturăm unele oase. Există riscul să ne rupem coloana vertebrală și să rămânem paralizați, sau să nu putem respira pentru o perioadă prea mare de timp și să murim. Putem să facem atac de cord sau pneumonie. În cazul copiilor mici există și riscul de leziuni cerebrale.

Dacă ne gândim la toate simptomele astea ne dăm seama că multe dintre ele pot fi prevenite. De exemplu, dacă ajungem la spital cu tetanos s-ar putea să primim sedative (ca să ni se relaxeze mușchii), imunoglobulină (ca să neutralizeze toxinele din sânge), antibiotice (ca să se lupte cu bacteriile de tetanos), vaccinuri (pentru a preveni infecția ulterioară) și alte medicamente (pentru inimă, pentru respirație etc.). De asemenea, dacă rana este mare, s-ar putea să avem nevoie de o operație prin care medicii să scoată mizeria, bacteriile și poate chiar o parte din mușchiul necrozat. Dar cel mai probabil o să supraviețuim. Nu spun toate astea ca să vă sperii, ci pentru a reuși să înțelegem mai bine de ce a scăzut mortalitatea cauzată de tetanos (apropo, am evitat să pun poze cu oameni bolnavi tocmai pentru că nu vreau să credeți că argumentele mele sunt de natură emoțională). În ziua de azi dacă nu te-ai vaccinat și ai făcut tetanos mergi la spital și sunt mari șanse să scapi. Suferi groaznic, dar scapi. Asta nu-i trecut în statisticile despre mortalitate.

Fig. 27: Incidența tetanosului în SUA. Sursa: CDC: Tetanus. Vezi și CDC (2011a).
Fig. 27: Incidența tetanosului în SUA. Sursa: CDC: Tetanus. Vezi și CDC (2011a).

Dacă ne uităm la datele despre incidența tetanosului în Statele Unite vedem o scădere importantă a incidenței, dar din păcate nu avem date dinainte de 1947. Atunci a fost introdusă vaccinarea anti-tetanos în programul de vaccinare a copiilor și tot de atunci au început să fie raportate cazurile în mod oficial. Mi-ar fi plăcut să fie mai multe informații despre epidemiologia tetanosului, dar fiind o boală care afectează mai puțină lume (vedeți pe grafic că sunt doar câteva sute de oameni care se îmbolnăveau de tetanos în anii ’50, un număr mult mai mic decât în cazul altor boli – vezi difteria mai jos, cu sute de mii), n-au fost ținute statistici.

Difteria

Pentru difterie, P prezintă următorul grafic:

Fig. 28: Cazurile de difterie din Germania. Sursa: Piersicuța.
Fig. 28: Cazurile de difterie din Germania. Sursa: Piersicuța.

Și oferă următoarea interpretare a datelor:

De aici se vede si mai clar ca in 1925, cand s-a inceput vaccinarea cu primul vaccin anti-difteric (Adsorbat-Impfstoff) chiar s-au inmultit cazurile de difterie! Ceea ce dovedeste ca vaccinul nu numai ca era apa de ploaie in ce priveste „protectia”, dar probabil contribuia chiar la declansarea bolii impotriva careia ar fi trebuit sa protejeze!

Graficul prezentat de P este luat din cartea Vaccines: A Business Based on Fear de Gerhard Buchwald,74 un medic care după ce a ieșit la pensie n-a mai avut ce face și s-a apucat să publice cărți anti-medicină. Dar nu contează cine e Buchwald, ce facem cu graficul? Am fost foarte interesat să înțeleg ce ne spune acest grafic.

Avem ocazia să învățăm ceva foarte fain de aici. Difteria este o boală bacteriană foarte contagioasă de două tipuri: respiratorie și cutanată (de piele). După simptome ușoare precum febră sau durere de gât, difteria creează o toxină care produce un strat albastru sau kaki ce se lipește de nas și gât. Apoi începe să se întărească și face înghițitul mai greu, iar în final chiar și respirația. Gâtul unor pacienți se umflă. Toxinele pot să ajungă în sistemul nervos și să ducă la paralizie sau insuficiență cardiacă. Bacteria care produce boala stă în partea superioară a sistemului respirator și se răspândește la un contact apropiat sau prin salivă. Între 5 și 20% dintre oamenii care fac difterie mor.75

În anii ’30 difteria era între primele trei cauze ale morții în Anglia și Țara Galilor pentru persoane sub 15 ani. Între anii 1920 și 1940 infecțiile de difterie din Germania au crescut exponențial. Norvegia a scăpat. Din acest motiv, în Norvegia nu a fost implementat un program de vaccinare națională. Imunizarea era practic zero în Norvegia. Anglia a implementat un program masiv de vaccinare în 1940 ca răspuns la izbucniri. În 1940 în Anglia erau 47 mii de cazuri de difterie, iar în 1944 erau numai 29 mii.  Germania avea un program incomplet, neobligatoriu, de vaccinare contra difteriei, așa că o mare parte a populației nu era vaccinată. În septembrie 1935 au fost adoptate legile care îi deprivau pe evrei, țigani, negri ș.a. de multe drepturi. Între 1933 și 1939, evreilor li s-au interzis o mare parte din drepturile medicale, deci și vaccinarea. Erau 500.000 de evrei în Germania la vremea respectivă. Apoi au fost deschise ghetouri și lagăre de concentrare. Ambele erau medii perfecte pentru răspândirea bacteriilor. Numărul persoanelor deținute în lagărele de concentrare a crescut masiv în timpul războiului (de ex. la Bergen-Belsen erau 7.300 în 1944 și 60.000 în 1945). Proviziile medicale erau aproape inexistente, iar prizonierii erau obligați să stea mai mulți într-un pat, chiar dacă unii erau contagioși. În unele lagăre se făceau experimente medicale, iar când populația devenea prea sănătoasă, doctorii injectau intenționat câțiva prizonieri și îi trimiteau să îi infecteze și pe ceilalți. Prizonierii de război erau și ei ținuți în condiții care favorizau răspândirea bolilor precum dizenteria, pneumonia, tifosul sau difteria.75

Lagărele de concentrare, ghetourile și lipsa vaccinurilor au făcut din Germania un focar de boli. Unde veneau nemții, aduceau cu ei boli. Țările din Europa care în timpul Celui De-Al Doilea Război Mondial au avut cele mai mari creșteri ale numărului de infecții cu difterie au fost Norvegia (de 112 ori), Olanda (de 40 ori), Belgia, Franța și Danemarca. Toate aceste creșteri au avut loc după venirea trupelor germane. În Belgia în 1939 erau 2.419 cazuri de difterie, după venirea trupelor nemțești, în 1940, erau 4.271, iar în 1943 erau 16.072. În septembrie 1944 germanii au pierdut și s-au retras, iar în noiembrie difteria a scăzut la doar 447 cazuri. Asemănător s-a întâmplat și în Olanda, Franța sau Danemarca. Toate aceste țări aveau un lucru în comun: programe incomplete de vaccinare. în Norvegia, unde nu exista niciun program de vaccinare, incidența difteriei a crescut de la 71 la 22.787 cazuri până în 1943. Anglia, în schimb, a avut un program intensiv de vaccinare şi efectele s-au văzut: incidența difteriei în Cel De-Al Doilea Război Mondial a scăzut.75

Așa că înainte să tragem concluzii pripite ar fi bine să ne uităm la context și să vedem că deși în Germania vaccinarea a fost introdusă încă din anii ’30, ea nu era obligatorie, ba chiar era interzisă anumitor părți ale populației (ex.: evrei). Iar cazul Norvegiei ne indică destul de puternic faptul că un program de vaccinare este necesar. Fără el, atunci când apare o epidemie e greu de oprit.

Ne uităm imediat și la situația din Marea Britanie și din alte părți (SUA), dar întâi să vedem ce-i cu partea din grafic din anii ’70. P susține că au apărut epidemii imediat ce s-a introdus vaccinarea în masă. În anii ’80 mai mulți cercetători s-au pus să investigheze cauza numărului ieșit din comun (pentru vremea respectivă) al infecțiilor cu difterie. Analizând bacteriile au observat că sunt rădăcini străine, nu sunt rădăcini pe care le-au mai întâlnit în Germania, așa că au format ipoteza că probabil acele rădăcini au fost importate.76 După un an au reușit să-și și testeze ipoteza: au făcut o analiză comparativă între 4256 persoane din RFG și 4751 persoane care cereau azil și veneau în special din estul Europei, din țările în curs de dezvoltare, și au confirmat ipoteza.77 Creșterea numărului de cazuri de difterie s-a datorat imigranților, nu vaccinurilor. Vaccinurile au reușit reducerea cazurilor. Ca de obicei, aș zice.

Fig. 29: Numărul de infecții (vișiniu) și numărul de decese (portocaliu) produse de difterie în Anglia și Țara Galilor. Efectul introducerii vaccinului. Sursă: Owain (2013). (Vezi și Salisbury & Ramsay (2006) și Edmunds et al. (2000)).
Fig. 29: Numărul de infecții (vișiniu) și numărul de decese (portocaliu) produse de difterie în Anglia și Țara Galilor. Efectul introducerii vaccinului. Sursă: Owain (2013). (Vezi și Salisbury & Ramsay (2006) și Edmunds et al. (2000)).

Uitându-ne la datele din Anglia și Țara Galilor observăm că epidemiile de difterie apăreau oarecum ciclic până în anii ’40 și că odată cu introducerea vaccinării, numărul de infecții a scăzut masiv. Odată cu începutul războiului, incidența difteriei a început să crească, dar în 1942 a fost introdusă vaccinarea și a redus cazurile în câțiva ani. Vă mai amintiți de graficul lui P cu pojarul? Și aici am putea să reprezentăm doar mortalitatea și să zicem că oricum era în scădere, și fără vaccin. Odată ce cunoaștem trucul cu mortalitatea, putem să-l aplicăm oriunde dacă vrem să manipulăm pe cineva.

Să ne mai uităm la o țară din care avem date. În Statele Unite ale Americii difteria era una dintre cele mai mari cauze de îmbolnăvire la începutul secolului al XIX-lea. În anii ’20 erau peste 100.000 cazuri, apoi a fost un declin până la începutul anilor ’40, iar la sfârșitul anilor ’40 a fost introdusă vaccinarea împotriva difteriei, care a dus la un declin mult mai rapid al numărului de bolnavi.78

Fig. 30: Cazurile de difterie din SUA. La sfârșitul anilor ’40 a fost introdus vaccinul. Sursa: CDC (2011b).
Fig. 30: Cazurile de difterie din SUA. La sfârșitul anilor ’40 a fost introdus vaccinul. Sursa: CDC (2011b).

Tuberculoza

P arată următorul grafic:

Fig. 31: Mortalitatea cauzată de tuberculoză în Germania. Sursa: Piersicuța.
Fig. 31: Mortalitatea cauzată de tuberculoză în Germania. Sursa: Piersicuța.

Și spune că acest declin a fost „absolut independent de vaccinare”. Absolut? Chiar absolut? Tuberculoza este o boală a cărei evoluție depinde de mai mulți factori și uneori este greu de stabilit ce duce la scăderea sau creșterea cazurilor. Înainte de toate, în graficul din stânga observăm trucul cu care ne-am obișnuit deja: este raportată mortalitatea. Asta nu ne spune aproape nimic despre eficiența vaccinului, ci despre avansul medicinei în ce privește tratarea bolilor și despre alți factori (nutriție, factori sociali etc.). Am vorbit deja la pojar și la tetanos despre faptul că există factori complecși care influențează mortalitatea. Ce ne interesează pentru a vedea eficiența unui vaccin este incidența. În graficul din dreapta avem ceea ce pare a fi incidență, dar de fapt nu este. Cel puțin nu în totalitate. Acolo este vorba despre cazurile de tuberculoză activă. Ce înseamnă tuberculoza activă?

Tuberculoza este produsă de o bacterie care se transmite de la persoană la persoană prin lichidul eliminat la strănuturi sau tuse. Infecția poate exista în două stări: latentă și activă. Atunci când e latentă, bacteria este prezentă în corp, dar nu se manifestă în niciun fel. Anumite situații (cum ar fi de exemplu slăbirea sistemului imunitar) pot declanșa starea activă. Din acest motiv există o asociere mare între TBC și alte boli, cum ar fi SIDA. În starea activă apar durerile în piept, tusea și toate celelalte simptome și boala devine contagioasă. Dintre persoanele care fac un test de piele pentru tuberculoză și au rezultate pozitive, cam 3-5% fac boala activă în decursul următorului an. (Mayo Clinic și About Health). Așa că atunci când ne uităm la numărul de cazuri de tuberculoză activă, o mare influență o au alte boli pentru că tuberculoza se manifestă cel mai mult atunci când sistemul imunitar este slăbit. Prin urmare, se aplică același raționament ca și în cazul mortalității, iar graficul nu este prea convingător. Cu toate acestea, am văzut că vaccinul BCG este controversat și nu are efecte foarte mari în anumite regiuni, iar acțiunea sa este posibil să fie atenuată de prezența altor boli. Din păcate nu există altul mai bun. Tuberculoza a fost o problemă de-a lungul timpului și este o problemă și în prezent. Istoria ne arată că uneori lucrurile sunt mai complicate decât par.79

[Actualizare: partea următoare despre BCG este irelevantă, după cum intuiam când am scris articolul. Pentru clarificare, vaccinul BCG nu are o eficiență suficient de mare în reducerea incidenței tuberculozei și prin urmare nu poate duce la eradicarea ei, dar motivul pentru care se face în țările cu incidență mare este că reduce complicațiile și este foarte eficient împotriva formelor grave de tuberculoză (miliară și meningeală). Puteți găsi mai multe detalii (și referințe) într-un comentariu pe care l-am scris la un alt articol de-al meu pentru a răspunde unui cititor.]

Fig. 32: Date despre Canada. (A) Incidența tuberculozei; (B) Numărul de vaccinuri BCG administrate (linia continuă e doar în provincia Quebec; linia întrerupă e pe toată Canada). Sursa: Tremblay (2007).
Fig. 32: Date despre Canada. (A) Incidența tuberculozei; (B) Numărul de vaccinuri BCG administrate (linia continuă e doar în provincia Quebec; linia întrerupă e pe toată Canada). Sursa: Tremblay (2007).

Am căutat și niște date despre incidență, dar aparent sunt foarte greu de găsit. Am găsit doar datele din fig. 32 din Canada. Graficul s-ar putea să dea o imagine foarte optimistă la prima vedere, dar e important de reținut că linia continuă din figura B este doar pentru provincia Quebec, în timp ce linia întreruptă (nu punctată) e pentru întreaga Canadă (dar Tremblay nu dă mai multe detalii, din nefericire, și nu am reușit să îi înțeleg în întregime datele, iar sursa lui nu o găsesc online; luați acest grafic cu un pic de îndoială). Liniile verticale marchează războiul.

Tusea convulsivă

Pentru tusea convulsivă, P oferă următorul grafic:

Fig. 33: Mortalitatea în SUA din cauza tusei convulsive. Sursa: Piersicuța.
Fig. 33: Mortalitatea în SUA din cauza tusei convulsive. Sursa: Piersicuța.

Aici e simplu, așa cum suntem obișnuiți deja, ni se prezintă graficele cu mortalitatea în loc de graficele cu incidența. Pentru comparație, în figura 34 este un grafic care ne arată incidența infecțiilor cu tuse convulsivă în Anglia și Țara Galilor în cazul copiilor de până la doi ani. La începutul anilor ’50 a fost introdus vaccinul contra tusei convulsive și de atunci a crescut procentul de persoane vaccinate. Cu cât a crescut vaccinarea, cu atât a scăzut infectarea. Dacă vă întrebați ce e cu sfârșitul anilor ’70 și anii ’80, de ce a crescut numărul de infecții și a scăzut numărul de vaccinări, e pentru că a avut loc o isterie anti-vaccin legată de cât de sigur este. Isteria a apărut probabil pentru că atunci a apărut o tehnologie care permitea producerea unui vaccin cu mai puține efecte secundare (numit DTaP) decât cel vechi (numit DTwP). Apropo, w vine de la whole-cell, iar a de la acellular. DTaP nu este chiar așa de eficient ca și DTwP, dar diferența este mică, iar efectele secundare sunt mai puține. Vaccinurile contra tusei convulsive au avut și ele parte de critici și au existat dubii legate de eficiența lor, dar cele mai bune dovezi existente în momentul de față arată că beneficiile lor depășesc cu mult riscurile.80

Fig. 34: Cazurile raportate de tuse convulsivă și gradul de acoperire al programelor de vaccinare în Anglia și Țara Galilor pentru copii. Sursa: NHS Immunisation Factsheet.
Fig. 34: Cazurile raportate de tuse convulsivă și gradul de acoperire al programelor de vaccinare în Anglia și Țara Galilor pentru copii. Sursa: NHS Immunisation Factsheet.

Poliomielita

Sărim un pic la poliomielită, doar la partea ce ține de epidemiologie. De SV40 ne ocupăm mai târziu. Referindu-se la schimbarea definiției bolii din 1955, P zice următorul lucru

Ei, dar cand s-a stabilit ca doar cazurile cu paralizii de 60 de zile si mai mult pot fi numite polio, evident ca au scazut peste noapte cifrele pentru statistica… Ce practic! S-a eradicat boala cu pixul pe hartie.

În 1955 într-adevăr definiția bolii a fost schimbată, iar asta a coincis cu introducerea vaccinului IPV (cu virusul polio inactivat) în Statele Unite. Iar în 1961 a fost introdus vaccinul oral.81 Dacă ne uităm la graficul cu incidența poliomielitei din SUA observăm că există o scădere masivă începând cu 1955 (vezi fig. 35). Discutând despre vaccinuri știm că schimbarea definiției unei boli poate produce o schimbare a incidenței percepute. Avem cel mai celebru caz: autismul. Odată cu DSM-IV criteriile pentru autism au fost extinse, astfel că mai multe persoane se potriveau acum cu definiția autismului. Așa că din graficul din Statele Unite nu ne putem da seama foarte clar dacă scăderea a fost produsă de vaccin sau de schimbarea criteriilor de diagnosticare. Ce facem atunci?

Fig. 35: Incidența poliomielitei în SUA. Sursa: CDC (2009).
Fig. 35: Incidența poliomielitei în SUA. Sursa: CDC (2009).

O soluție bună ar fi să ne uităm la ce s-a întâmplat în alte țări. Am căutat și am găsit datele despre Anglia și Țara Galilor, dar din nefericire (pentru noi, nu pentru cei bolnavi) și acolo a fost introdus vaccinul tot prin anii ’50, iar scăderea e tot ca în Statele Unite.82 Să nu ne dăm bătuți, însă.

Fig. 36: Incidența poliomielitei în Finlanda. Sursa: Nelson (2007), pg. 52.
Fig. 36: Incidența poliomielitei în Finlanda. Sursa: Nelson (2007), pg. 52.

Mai știți graficul cu incidența variolei în Etiopia? P spunea că este de la Universitatea Johns Hopkins și este credibilă! Mă bucur că am găsit o sursă care este credibilă pentru amândoi. Mă bucur că a fost folosită și de P. Hai să ne uităm la datele din Finlanda! Observăm că aici poliomielita apărea ciclic, iar în 1955 când a fost schimbată definiția nu a avut loc o scădere masivă. Scăderea masivă a avut loc abia în 1960-1961 când a fost implementat programul de vaccinare cu IPV. De-atunci, practic au dispărut cazurile de poliomielită. Hai să ne mai uităm la o țară: Cuba. Dacă vă uitați la graficul din figura 37 și ghiciți că în 1962 a fost prima campanie națională de vaccinare, ați nimerit.83 Așa că putem să tragem concluzia că schimbarea definiției nu este responsabilă pentru scăderea masivă a cazurilor de poliomielită. Chiar dacă a avut un efect, acesta este mic și cea mai importantă contribuție (de departe) au avut-o vaccinul și campaniile de vaccinare.

Fig. 37: Incidența poliomielitei în Cuba. Sursa: Nelson (2007), pg. 55.
Fig. 37: Incidența poliomielitei în Cuba. Sursa: Nelson (2007), pg. 55.

Este un fapt cunoscut că din cele mai vechi timpuri au existat epidemii de boli contagioase care au afectat mulți oameni.84 Pentru a lupta contra acestor boli oamenii au încercat să găsească soluții. Unele au fost inutile (omorârea vrăjitoarelor, expulzarea ereticilor), dar altele au fost folositoare (vaccinurile). Au trecut mai bine de 200 ani de la descoperirea primului vaccin, iar de-a lungul timpului tehnicile de producere a vaccinurilor au evoluat. Inițial erau obținute prin atenuarea virusurilor inoculate în animale pentru a se adapta mai bine la infectarea animalelor, astfel devenind mai slab adaptate la infecția oamenilor. Apoi, prin anii 1940, au fost cultivate în celule, nu a mai fost nevoie de infectarea animalelor. S-a descoperit că dacă două virusuri sunt crescute împreună, ele pot schimba material genetic și în anumite condiții pot deveni incapabile să mai infecteze. Neutralizarea cu anumite substanțe chimice este o altă procedură. Iar astăzi unele vaccinuri sunt obținute prin inginerie genetică.85

Fig. 38: Cronologia descoperirii vaccinurilor până în 1981. Sursa: Plotkin & Plotkin (2011).
Fig. 38: Cronologia descoperirii vaccinurilor până în 1981. Sursa: Plotkin & Plotkin (2011).

Să ne mai uităm încă la o boală: Hib (Haemophilus influenzae de tip b). Și aici se vede că introducerea vaccinului a dus la scăderea semnificativă a numărului de cazuri.

Fig. 39: Incidența Hib în Anglia și Țara Galilor. Sursa: NHS Immunisation Factsheet.
Fig. 39: Incidența Hib în Anglia și Țara Galilor. Sursa: NHS Immunisation Factsheet.

Dacă mai vreți grafice cu incidența bolilor, puteți arunca o privire și peste van Panhuis et al. (2013) sau CDC (2003) sau de Quadros et al. (1997). Dacă vreți să citiți mai multe despre istoria vaccinurilor, pe lângă articolele citate deja mai puteți încerca și Riedel (2005), Koplow (2002) sau Wyatt (2014). Dacă vreți să citiți despre importanța dezvoltării medicinei în reducerea mortalității, încercați Colgrove (2002).

Înainte să închei partea despre epidemiologie vreau să spun câteva lucruri și despre ideea că mișcarea anti-vaccin nu crește incidența bolilor. Ideea este pur și simplu falsă, iar efectele refuzării vaccinării încep să se vadă. S-au văzut și în trecut. Vă mai amintiți când am vorbit de de variola din Anglia de la începutul secolului al XIX-lea? E în tabelul din figura 21. Numărul destul de mare de oameni cu variolă se datorează unei mișcări anti-vaccin. Vă mai amintiți de graficul cu tusea convulsivă din Anglia și Țara Galilor (fig. 34)? Și acolo a fost la sfârșitul anilor ’70 o isterie care a speriat oamenii și i-a făcut să nu se mai vaccineze atât de mult. Urmarea a fost că a crescut incidența tusei convulsive.

Iar istoria se repetă. În 2008, de exemplu, un băiat de 7 ani, intenționat nevaccinat, s-a întors din Elveția cu pojar și a infectat în jur de 200 de oameni din San Diego, California. În total au fost expuși 839. Dintre cei care s-au îmbolnăvit 75% au fost persoane care nu s-au vaccinat în mod intenționat, iar ceilalți au fost 48 de copii prea mici ca să fie vaccinați, care au fost spitalizați.86 Mai recent a fost cazul de la Disneyland pe care cei anti-vaccin încearcă din răsputeri să-l pună pe seama altor lucruri sau să afirme că este un eveniment fals, creat de media. Refuzul vaccinului ROR din cauză că oamenii au fost făcuți să creadă că produce autism, ar putea să aibă efecte grave și să aducă înapoi boli care au fost aproape de eradicare.87 Probabil cel mai clar exemplu este tot cel al cazurilor de pojar. Uitați cât de mult a crescut incidența pojarului în Statele Unite în 2014.

Fig. 40: Cazurile de pojar din Statele Unite ca urmare a refuzului oamenilor de a se vaccina (2015 e doar pentru primele două luni). Sursa: CDC, Measles Cases and Outbreaks.
Fig. 40: Cazurile de pojar din Statele Unite ca urmare a refuzului oamenilor de a se vaccina (2015 e doar pentru primele două luni). Sursa: CDC, Measles Cases and Outbreaks.

Nu pot trece mai departe la afirmațiile făcute de P, înainte să tratez un caz special. Una dintre sursele principale de grafice despre boli și vaccinuri de pe saiturile anti-vaccin este broșura lui Obomsawin (2009). În articolul „Argumentele mele” al lui P este doar o figură din Obomsawin (fig. 15, cea cu „eficiența zero pentru BCG”), dar dacă intrați pe alte saituri anti-vaccinuri o să dați asproape peste tot de figuri luate de acolo. Obomsawin e un caz cu adevărat special. Cunoaște foarte bine trucul cu mortalitatea în loc de incidență și îl folosește la greu. Dar mai cunoaște și alte trucuri. Unul dintre ele este falsificarea datelor. Hai să vedem cum face.

Fig. 41: Grafic fals despre incidența pojarului. Sursa: Obomsawin (2009).
Fig. 41: Grafic fals despre incidența pojarului. Sursa: Obomsawin (2009).

Mai sus aveți un grafic care pare să arate că incidența (atenție, de data asta nu este mortalitatea) pojarului a scăzut masiv în Canada înainte de introducerea vaccinului și că vaccinul nu a avut niciun efect. Pe imagine e trecută și sursa datelor, așa că David Gorski de pe Science-Based Medicine s-a uitat la date.88 Și a găsit graficul (din fig. 42) în Canadian Immunization Guide (între timp l-au schimbat și, aparent, își schimbă și adresa; l-am găsit aici; datele pot fi găsite aici). Cam așa arată de fapt datele despre incidența pojarului în Canada. Cu excepția unui punct: pentru 1959 nu există de fapt date, dar el apare pe grafic, la același nivel cu primul punct de după pauză. Începând cu 1959 a fost o perioadă de 10 ani în care nu s-au colectat date, așa că nu avem informații despre incidența din acea perioadă. Atunci a fost introdus și vaccinul. Însă dacă ne uităm la grafic pare că erau la fel de multe cazuri cu pojar și înainte de pauză și după, deci introducerea vaccinurilor n-a avut niciun efect. Dar, cum am zis, pentru 1959 nu există date, așa că punctul acela este în plus. Probabil că a fost o greșeală a persoanei care a făcut graficul. Fără acel punct puteți vedea cum arată aici (dacă nu-și schimbă iar canadienii saitul) sau aici.

Fig. 42: Graficul original de pe Canadian Immunisation Guide. Sursa: Science-Based Medicine.
Fig. 42: Graficul original de pe Canadian Immunisation Guide. Sursa: Science-Based Medicine.

Dar nu este doar atât. Dacă vă uitați la gaficul lui Obomsawin și apoi la cel din fig. 42, diferența e uimitoare. Cum pot ele să fie construite pe baza acelorași date? Simplu: Obomsawin și-a „ales” punctele care-i conveneau. Un tip pe nume Robert Webb explică în detaliu cum Obomsawin și-a ales puncte din 12 în 12 ani, începând cu 1935, inclusiv punctul nonexistent din 1959.

Fig. 43: Cum și-a ales Obomsawin punctele „potrivite”. Sursa: Robert Webb.
Fig. 43: Cum și-a ales Obomsawin punctele „potrivite”. Sursa: Robert Webb.

Se poate observa ușor în fig. 43 cum punctele lui Obomsawin sunt 1935 (că are o valoare foarte mare), 1947 (o valoare mai mică), 1959 (cea mai mică valoare dinainte de vaccinuri, valoare care de fapt nu există), 1971 (valoare aproximativ la fel de mică) și 1983. Pentru exemplificate, Robert Webb a făcut și un grafic pornind din 1933, care arată cu totul altfel decât cel al lui Obomsawin. Așa că dacă ne alegem ce date vrem noi, putem să demonstrăm orice. De aceea e obligatoriu să reprezentăm toate punctele disponibile. Iar principiul ăsta se aplică și atunci când vorbim despre studii științifice. Anti-vacciniștii (și nu doar ei) au obiceiul să prezinte câteva studii care spun ce vor ei, ignorând celelalte studii care spun altceva și care de obicei sunt într-un număr covârșitor mai mare. Arătându-ne doar 4-5 studii când există sute, se ceează aceeași iluzie ca și în graficele lui Obomsawin.

Alte informații

Acum putem relua parcurgerea articolului lui P.

P îl citează pe George Bernard Shaw spunând ce rele-s vaccinurile și că „intelligent people do not have their children vaccinated” și alte asemenea. Din nou, P încearcă să se folosească de argumentul autorității (uite, Shaw a fost un om deștept și respectat, cine ești tu să-l contrazici?). Chiar e nevoie să scot în evidență că ceea ce a spus Shaw despre vaccinuri e egal cu zero? Nici măcar nu era om de știință. Era dramaturg, scria. Opinia lui despre medicină este la fel de bună ca opinia lui Einstein despre teatru. Dacă tot voia să folosească argumentul autorității, P putea să-l dea exemplu pe Alfred Russell Wallace (de fapt, mă aștept ca P să știe de el, că doar atunci când n-ai argumente trebuie să găsești cât mai multe personalități care sunt de acord cu tine). Și el a fost anti-vaccinist. Însă autoritatea lui nu ține loc de dovezi. Nu facem eminence-based medicine, ci evidence-based medicine.

Apoi P spune că „NU EXISTA absolut nici un studiu (fie el si platit de industria farmaceutica, nota bene!) care sa dovedeasca efectivitatea vaccinurilor!” și că studiile compară întotdeauna componentele unui vaccin cu componentele altui vaccin. Chiar nu există studii care să dovedească eficiența vaccinurilor? Oare P a stat să caute sau doar repetă ce a citit prin alte părți (așa cum am văzut deja că are obiceiul)?

Am dat mai sus niște exemple de studii. Cele mai multe erau recenzii sistematice pentru că astfel se evită iluzia despre care vorbeam mai sus la graficul lui Obomsawin. Dar au fost și cel puțin două studii clinice.89 Ambele au evaluat eficiența unui vaccin contra rotavirusului. Ambele au fost studii clinice, dublu-oarbe, randomizate, cu grup de control. Grupul de control a primit injecție cu toate componentele vaccinului, în afară de substanța activă. Mai mult de atât, ambele studii au fost înregistrate pe ClinicalTrials.gov, adică încă dinainte de a fi începute, s-a făcut public că o să fie începute. În felul acesta, indiferent de rezultate, trebuiau publicate. Nu mai puteau fi ascunse dacă autorilor nu le convenea ce descopereau. Așa că nu se pune problema să existe erori sistematice de publicare (publication bias).

Un rezultat interesant e cel al unui alt studiu, tot randomizat, dublu-orb, cu grup de control placebo, în care s-a dorit evaluarea eficienței unui vaccin contra febrei Dengue. Au participat 20.869 copii. Studiul a fost publicat recent (2015) în NEJM, a fost înregistrat pe ClinicalTrials.gov și pare promițător (eficiența descoperită e mare).90

Un alt exemplu ar fi încercarea de a găsit un vaccin nou (mai bun) pentru tuberculoză. Într-un studiu clinic, dublu-orb, randomizat, cu grup de control placebo, înregistrat pe ClinicalTrials.gov și publicat în The Lancet a fost evaluată eficiența unui nou vaccin (numit MVA85A) împotriva tuberculozei. Din nefericire, eficiența a fost mică (17%).91 Vi l-am dat exemplu ca să vedeți că sunt publicate și studiile care nu produc rezultatele dorite.

O recenzie sistematică făcută de Colaborarea Cochrane a evaluat eficiența vaccinului SPf66 contra malariei și a concluzionat că efectele sunt modeste și nu justifică nici folosirea sa și nici mai multe studii.92 Pe de altă parte, o evaluare a eficienței vaccinului contra hepatitei A arată că vaccinul este eficient și este recomandată folosirea lui.93

P se plânge că vaccinurile nu sunt comparate cu placebo, ci sunt comparare cu alte vaccinuri. V-am arătat mai sus că există studii care compară efectul unui vaccin cu efectul unui placebo. Totuși, în cazul în care deja există un vaccin care funcționează, este folosit în loc de placebo. Acest lucru este făcut din două motive: nu este etic să folosim un placebo atunci când există un vaccin care funcționează; și dacă deja există un vaccin, e de dorit ca vaccinul nou pe care îl testăm să fie mai bun decât vaccinul existent, nu doar decât un placebo. Să ne gândim un pic la ambele aspecte. Facem un studiu la care participă oameni care trăiesc într-o zonă în care riscul de infecție cu virusul poliomielitei este mare. Există deja un vaccin, dar unora dintre ei le dăm un placebo și nu le permitem să se vaccineze. Pe de o parte, unii dintre ei o să se îmbolnăvească (și asta o să fie din cauza noastră, că i-am privat de vaccin). Pe de altă parte, s-ar putea ca noul nostru vaccin (cel pe care îl testăm) să funcționeze, dar doar în proporție de 50%, în timp ce vechiul vaccin oferă o protecție de 80%.60 E mai bun decât un placebo, dar nu este util din punct de vedere practic. Cel mai important este ca noul medicament să aibă cel mai bun comparator, pentru că dacă nu, oamenii au de suferit.94

P dă ca exemplu Infanrix Hexa și spune că a fost comparat cu alte vaccinuri cu aceleași substante active. Bineînțeles că a fost testat așa pentru că acest vaccin este de fapt un vaccin 6-în-1, este o colecție de vaccinuri (contra difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B, poliomielitei, și Hib). Au fost luate substanțele din vaccinurile specifice fiecărei boli și au fost puse împreună. Prin urmare s-a verificat doar dacă produc același răspuns și nu se încurcă între ele. Că funcționează fiecare inividual se știa deja. Totuși, am și o critică. Nici mie nu-mi plac parametrii surogat, cum e cantitatea de anticorpi (și nu doar mie95). Aș fi preferat ca studiul să evalueze eficiența numărului de infecții, dar probabil așa a fost mai ieftin. Totuși, nu toate studiile sunt făcute așa. În general se măsoară efectul direct – infectarea sau manifestarea bolii.

Înainte să trecem mai departe vreau să scriu câteva lucruri și despre companiile farmaceutice. P e de părere că nu putem avea încredere în medicină (doar în cea „alopată”, de parcă suplimentele alimentare și produsele homeopatice n-ar fi vândute de companii) pentru că există cazuri în care companiile farmaceutice au fost prinse cu minciuna. P are parțial dreptate. Într-adevăr au fost prinse cu minciuna și s-au folosit de trucuri pentru a face mai mulți bani, dar asta nu înseamnă că întreaga medicină este compromisă. Există reguli care nu le permit foarte mult spațiu de manevră, așa că se folosesc de cât au. Una din tactici este să promoveze medicamente me-too, adică înainte să le expire un medicament pentru care au exclusivitate produc unul care este aproape identic cu el, doar că are o diferență nesemnificativă (de exemplu, o moleculă e de tip cis în primul și trans în al doilea, dar formula e aceeași) și obțin licență de exlusivitate și pentru acesta. Încă zece ani în care îl pot vinde mai scump. De asemenea, se folosesc de marketing acolo unde le permite legea. De fapt, companiile cheltuiesc mai mult pe marketing decât pe cercetare și o parte importantă de cercetare e făcută de fapt de medici și biologi care lucrează în universități sau în spitale.96

În ce privește cercetarea, există riscul de erori sistematice de publicare (publication bias). Totuși, aceste erori nu pot să mărească efectele foarte mult. Dacă un vaccin nu funcționează, ar trebui să existe erori enorme pentru a îl face să pară că are o eficiență de, să zicem, 60%. Și există metode de a detecta erorile de publicare. Una dintre ele este construirea unui funnel plot (cei din Colaborarea Cochrane fac des acest lucru). Cea mai multă nesiguranță în resultate o avem în cazul medicamentelor care au un efect mic peste placebo. Mai demult am vrut să scriu un articol despre antidepresive (cine știe, poate o să-l scriu cândva). Acolo efectul erorilor de publicare ar putea fi suficient de mare astfel încât să facă un antidepresiv inutil să pară bun. Și există dovezi de publication bias în cazul antidepresivelor,97 efectele lor peste placebo sunt mici,98 iar unele nu sunt bune deloc (reboxetina).99

Alte probleme sunt că datele nu sunt întotdeauna făcute publice de companiile farmaceutice. De obicei încearcă să mascheze erorile de publicare (cum a fost în cazul antidepresivelor)100 și câteodată ascund efecte adverse (cum a fost cazul Vioxx).101 Dar astfel de evenimente sunt rare și devin din ce în ce mai rare. Mai sunt multe probleme de rezolvat, dar oamenii de știință sunt deștepți. Să nu uităm că au avut multe de învățat din luptele cu companiile de tutun sau cu companiile care produc încălzire globală (și neagă că încălzirea globală ar exista).102

Dacă vreți să citiți o carte documentată despre companiile farmaceutice, vă recomand Bad Pharma de Ben Goldacre.103 Iar Ben vine și cu soluții și nu doar că vine cu soluții, ci luptă pentru implementarea lor. Are de partea sa British Medical Journal, Colaborarea Cochrane, PLOS și alții. Una dintre propunerile sale este înscrierea tuturor studiilor clinice înainte de a fi începute. Astfel, dacă o companie vrea să testeze un nou medicament, trebuie să se înregistreze într-o bază de date precum ClinicalTrials.gov (și să dea toate detaliile despre studiu). Apoi, la terminarea studiului este obligată să publice rezultatele indiferent dacă îi convin sau nu. Tot mai multe companii încep să facă asta. De exemplu, GlaxoSmithKline a fost una dintre primele care s-au înscris. Ben a scris cartea în 2012, iar de atunci s-au schimbat multe lucruri, dar mai sunt destule de schimbat. În 2013 a republicat cartea cu un capitol în plus în care descrie reacțiile, schimbările care au avut loc între timp și ce mai e de făcut. Puteți să-l citiți pe Bad Science. Cred că o astfel de atitudine, ca a lui Goldacre, este mult mai bună decât una conspiraționistă cum are P. Ba chiar o atitudine ca a lui P poate dăuna pentru că atunci când sunt aduse critici serioase companiilor farmaceutice ar putea să nege și să spună că sunt doar ideile unor conspiraționiști. Doar o abordare științifică, bazată pe dovezi poate duce la progres.

Gata și cu interludiul ăsta. Să continuăm cu ce mai spune P.

P zice că a citit un studiu de Aaby (nu se spune care) și apoi dă un citat din același Aaby care am descoperit că e un comentariu pe BMJ la un studiu de cohortă făcut de altcineva.104 Nu știu ce relevanță are pentru că este doar o discuție despre cum a fost făcut studiul lui Vaugelade. Aaby prezintă unele critici, lucru foarte normal în știință. Apoi P mai povestește o dată despre BCG. Nu mai reiau, am discutat mai sus care este situația (vaccin controversat, funcționează în unele locuri, nu funcționează în altele, nu știm exact de ce). Pe urmă P spune

Singura dovada a „efectivitatii” vaccinurilor se bazeaza in mod complet eronat pe cresterea nivelului de anticorpi. Anticorpii sunt proteine din clasa globulinelor care apar ca reactie la introducerea in organism a unor substante straine, a oricaror substante straine!! […]

Adica la fel de bine pot sa injectez cuiva doar aditivii din vaccinuri (mai ales aluminiu), plus ceva apa oxigenata cu nisip, dupa aia ii masor anticorpii si zic „Wow, ia te uita ce reactie imunitara puternica avem aici, gata, esti protejat” :-((

Am dat mai sus exemple de studii care nu s-au bazat pe evaluarea numărului de anticorpi și pe lângă studiile clinice avem și dovezile epidemiologice – din nou, am prezentat mai sus date care arată că numărul de persoane infectate a scăzut masiv în cele mai multe cazuri odată cu introducerea vaccinurilor. P mai sugerează și că vaccinurile ar fi un fel de fraudă pentru că orice substanță străină produce anticorpi, iar vaccinurile conțin de fapt adjuvanți și adjuvanții produc reacția imună. P știe ceva, dar nu știe bine.

În primul rând, anticorpii sunt specifici fiecărui tip de substanță străină, așa că atunci când se introduce în corp vaccin anti-poliomielită sunt produși anticorpi specifici virusului poliomielitei, iar atunci când se introduce în corp vaccin anti-hepatită sunt produși anticorpi specifici virusului hepatitei (pentru care dintre ele e vaccinul). Când se fac teste imunogenice se verifică anticorpii specifici, nu orice anticorpi.

În al doilea rând, adjuvanții sunt puși în vaccinuri (nu în toate și nu dintotdeauna) pentru că amplifică răspunsul imunitar. Spre exemplu, cimetidina și levamisolul (doi adjuvanți) amplifică reacția imunitară dacă sunt adăugate la vaccinul contra hepatitei B, cel puțin în testele pe șoareci.105 Vaccinurile sunt formate de obicei din următoarele tipuri de ingrediente (American Academy of Pediatrics):

  • Antigeni (cei care produc reacția imunitară specifică): sub formă de virusuri atenuate, virusuri inactivate, virusuri parțiale etc.;
  • Conservanți: împiedică contaminarea cu germeni;
  • Adjuvanți: ajută corpul să aibă o reacție imunitară mai mare. De obicei sunt săruri de aluminiu;
  • Aditivi: permit vaccinului să fie stocat pentru o perioadă lungă de timp fără să se altereze. Gelatina, sucroza, lactoza ș.a. sunt exemple de aditivi;
  • Substanțe reziduale din procesul de producție: pentru producerea vaccinurilor sunt necesare anumite substanțe care uneori se găsesc în cantități infime în produsul final;

Fără adjuvanți ar fi nevoie de mai multe doze de vaccin pentru a produce același răspuns imunitar pe care îl produce un vaccin cu adjuvanți. Adjuvanții au uneori dezavantajul că provoacă reacții adverse, dar tabăra anti-vaccin exagerează mult. Primii au fost introduși acum mai mult de 200 ani, iar de atunci au fost studiați și dacă s-a descoperit că sunt dăunători, au fost înlocuiți cu alții mai buni. Nu toate vaccinurile conțin adjuvanți, însă. Procesul prin care funcționează nu este încă înțeles în totalitate.106 Poate vă întrebați de unde știm că antigenii din vaccinuri produc reacția imună specifică și nu adjuvanții, așa cum sugerează P fără să ofere vreo dovadă. Există studii care și-au propus să afle care este efectul unor adjuvanți și astfel au comparat efectul unui vaccin fără adjuvanți cu efectul aceluiași vaccin cu adjuvanți. În ambele situații a fost produs un răspuns din partea sistemului imunitar, dar a fost mai puternic atunci când au fost prezenți adjuvanți. De exemplu, o recenzie sistematică din 2012 analizează mai multe astfel de studi pentru vaccinul contra poliomielitei.107

Dar probabil întrebarea cea mai importantă despre adjuvanți este: cât de siguri sunt? Ca să aflăm răspunsul ne putem uita la o recenzie sistematică din 2014 care a evaluat siguranța celor mai folosite vaccinuri, pentru următoarele boli: DTaP (difterie-tetanos-tuse convulsivă (vaccin acelular)), Hib, hepatita A, hepatita B, poliomielită (IPV), gripă, ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), meningococic, PCV13 (pentru pneumococi), rotavirusuri (RotaTeq și Rotarix), varicelă și mai multe vaccinuri combinate. Toate acestea au fost studiate pentru copii. Rezultatele obținute spun că vaccinurile sunt sigure. Există unele reacții adverse, dar acestea sunt extrem de rare și trebuie puse în balanță cu beneficiile vaccinurilor.108

[ACTUALIZARE: între timp am scris un articol mai detaliat despre siguranța și eficiența vaccinurilor. Îl puteți citi aici]

Ajungând (din nou) la poliomielită, P afirmă, legat de vaccin:

Zeci de milioane (ZECI DE MILIOANE!!!!) de copii au fost vaccinati pana in 1960, data la care s-a descoperit ca fusese contaminat cu virusul SV40 al maimutei, virus care scapase atentiei fabricantilor de vaccinuri si care, dupa cum se va afla in public prea tarziu, se pare ca provoaca tumori la hamsteri si cancer la om, dupa cum au aratat unele experimentari asupra tesuturilor umane… […] Ce ma poate impiedica sa cred ca in fiecare sarja de vaccinuri s-ar putea strecura asemenea „greseli” de contaminare ?

Înainte să vorbesc despre acest incident vreau să luăm toți o pauză și să mai citim o dată cum P afirmă că există virusuri patogene!

Bun, acum după ce am văzut că P în sfârșit recunoaște că există virusuri patogene, să continuăm. În anii ’50 vaccinurile erau făcute prin creșterea virusurilor în celule animale. Principiul este că virusul se adaptează tot mai bine să se reproducă în acele celule și în acest timp devine tot mai puțin adaptat să se reproducă în celule umane. Iar când ajunge în corpul uman nu face nimic altceva decât să declanșeze o reacție imună. Vaccinul contra virusului poliomielitei a fost crescut în celule din rinichii unor maimuțe. Au existat două tipuri de vaccin: IPV (virusul poliomielitei inactivat; injectabil) și OPV (virusul poliomielitei oral). Vaccinul IPV a fost contaminat cu virusul SV40, prezent în rinichii maimuțelor și deși se folosea formaldehidă pentru omorârea virusului poliomielitei, virusul SV40 a fost prea puternic și a supraviețuit. Vaccinul OPV conținea virus viu, dar atenuat. Și acesta a fost contaminat. Vaccinurile au fost făcute unei mari părți din populația Statelor Unite între 1955 și 1961. A fost o greșeală foarte mare.

De ce nu a fost detectat acest virus? Unul dintre motive e că în acea vreme nu exista încă tehnica PCR și astfel erau greu de detectat cantități foarte mici (reziduale) de virus. Cum putem ști că nu o să se mai repete un incident de acest tip? În prezent tehnica PCR permite detectarea celor mai mici reziduuri de virusuri, iar după contaminarea cu SV40 măsurile de siguranță au crescut. Greșelile se întâmplă, dar important e să învățăm din ele. Nimeni nu poate garanta în mod absolut că nu o să mai apară greșeli, dar dacă învățăm din ele putem să facem ca probabilitatea lor să tindă spre zero. Pe lângă acest incident a mai existat unul, tot în 1955, numit incidentul Cutter pentru că a fost legat de laboratoarele Cutter. În acest incident au fost afectați 380.000 oameni și au existat câteva sute de cazuri de paralizie.109 De data asta n-a fost o contaminare cu alte virusuri. În procesul de producere a vaccinului, virusul poliomielitei era crescut în laborator în flacoane și apoi omorât cu formaldehidă. Cei de la Laboratoarele Cutter nu au observat că se formează cocoloașe care s-au așezat pe fundul flacoanelor. Formaldehida nu a pătruns până în mijlocul acestor cocoloașe și astfel nu toate virusurile au fost omorâte. Vaccinul a fost distribuit și mai multe persoane vaccinate s-au îmbolnăvit de poliomielită.110 Din nou un incident trist. Cum știm că astfel de incidente n-o se se mai întâmple? După ce s-a aflat de incidentul Cutter, FDA-ul a impus reguli foarte stricte și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic asemănător.

P vrea să ne sperie (așa cum probabil e ea însăși speriată). Întotdeauna există riscuri, dar riscul de a nu fi vaccinat este mai mare. Observ însă şi altceva la P: are mai multe credințe contradictorii. Cel mai clar caz este în citatele de mai sus, în care spune spune că virusurile au infectat oamenii și pot produce tumori. Asta după ce a scris un articol întreg și a mai repetat de o grămadă de ori în discuția cu biologii că virusurile patogene nu există. Asta îmi amintește de un studiu foarte interesant de care am aflat acum vreo doi ani și care a descoperit că persoanele conspiraționiste au tendința să aibă mai multe credințe contradictorii în același timp.111 Iar P nu este consecventă în multe dintre argumentele sale. Pe lângă că spune și că virusurile patogene există și că nu există, mai folosește studii epidemiologice, deși în discuția cu biologii urla că sunt fraude, folosește studii clinice atunci când îi convin (pentru că –nu-i așa?– atunci sunt de încredere), dar le ignoră pe cele care nu îi convin (pentru că –nu-i așa?– atunci nu mai sunt de încredere). Așa că mă aștept ca reacția ei la argumentele mele (dacă va ajunge vreodată pe aici) să fie la fel de inconsecventă.

Mergând mai departe, despre partea cu scăderea cazurilor de poliomielită pentru că aparent au fost șterse „cu pixul pe hârtie” am discutat deja mai sus. Despre DDT, P afirmă că ar fi cauza poliomielitei (mergând pe principiul ei: vreau să văd studiile peer-reviewed care arată clar că DDT-ul produce poliomielita) și că au început să scadă cazurile exact când a început să fie interzis DDT-ul. Profit de ocazie să fac o mică divagație. DDT-ul (diclor difenil triclor etan) era molecula mea preferată când eram în școală. O știam din minte și o desenam pe tablă. Îmi place cum arată structura moleculei. Nu știu de ce. Gata divagația. Știm că DDT-ul e toxic, de-aia a fost și interzis, însă nu produce poliomielită. Puteți găsi pe saiturile anti-vaccin (cred că și la Piersicuța, dar nu-mi mai amintesc în ce articol) un grafic care arată că scăderea cazurilor de poliomielită, suprapusă cu scăderea folosirii DDT-ului în SUA. Aceasta este o corelație iluzorie, un alt truc al mișcării anti-vaccin, și ne putem da seama că este iluzorie la fel cum am făcut și cu schimbarea definiției bolii: ne uităm la graficele din alte țări, unde vaccinul a fost introdus mai târziu. Se vede că scăderea masivă a cazurilor de poliomielită apare când este introdus vaccinul. Dacă vreți să citiți mai multe despre legătura iluzorie dintre DDT (sau alte pesticide) și poliomielită, vă recomand două articole de pe Science Blogs: unul în care puteți vedea și graficul la care mă refeream și altul mai general. Și dacă vreți să vedeți și alte corelații iluzorii, cum ar fi rata de divorț și consumul de margarină, găsiți aici.

P spune „Aceste realitati sunt pentru mine suficiente ca sa ma determine sa ma indoiesc de cel mai mic beneficiu al vreunui vaccin antitetanos”. Acum că știm că argumentele sale sunt greșite, ar fi bine să ne folosim de vaccinul anti-tetanos când e nevoie și să nu riscăm să ne îmbolnăvim grav.

P ne spune apoi că Mycoplasma Pneumoniae este „prezenta (si inofensiva!!) si in organismul persoanelor sanatoase”, fără să înțeleagă că unele bacterii au și stare latentă. Din nou, agenții patogeni nu se mulează după lumea ideală pe care o vrea P. Mycoplasma Pneumoniae este de exemplu o bacterie care nu poate fi crescută în afara celulelor și prin urmare nu îndeplinește principiile lui Koch. În plus, se manifestă și simptomatic și asimptomatic. Dar asta nu înseamnă că nu există sau că nu este periculoasă.112

P ne recomandă apoi să citim neapărat cartea The Vaccine Ilusion a unei imunoloage pe nume Tetyana Obukhanych. Cartea e de 53 pagini (așa scrie pe Amazon, cel puțin), este doar în format electronic și, după câte îmi dau seama, este auto-publicată, adică nu are editură. Tetyana e încă unul din puținele exemple de medici, biologi etc. care s-au mutat în tabăra anti-vaccin și au devenit vedete. La fal ca și Lanka, și Tetyana spune o grămadă de prostii. O listă cu prostiile pe care le spune puteți citi într-un articol de-al lui Harriet Hall pe SBM.113

Urmează apoi o parte despre „ingredientele toxice ale vacicnurilor”. Am spus deja că o recenzie sistematică a arătat că vaccinurile sunt sigure, iar efectele adverse sunt extrem de rare,108 dar dacă vreți detalii vă recomand un articol foarte bun de pe Insula Îndoielii: Vaccinurile – un pericol? Partea a 7-a – Adjuvanți, toxine și siguranță. De fapt, vă recomand toată seria despre vaccinuri. N-o lăsați pe P să vă sperie cu nume de substanțe și poze cu un copil care a murit. Nu cedați manipulării, informați-vă.

Urmează secțiunea pe care P o numește „Argumente strict medicale împotriva vaccinării”. Sper că până acum v-ați convins că P nu se pricepe la medicină. Și aici face mai multe afirmații false, informații pe care te-ai aștepta să le auzi dacă mergi într-un birt și pornești o discuție despre medicină și sistemul imunitar.

Aflăm părerea lui P că sistemul imunitar al unui bebeluș nu este încă dezvoltat și de aceea nu-i ok să-l vaccinăm. Părerea asta e contrazisă de părerea specialiștilor care se bazează pe studiile făcute de-a lungul timpului care au arătat dacă sunt efecte negative ale vaccinării la o vârstă prea mică. Vă mai amintiți când am discutat despre izbucnirea de pojar din San Diego în 2008? Cei infectați atunci au fost cei nevaccinați intenționat și cei prea mici să fie vacicnați, așa că vaccinurile nu sunt făcute mai devreme decât este sigur să fie făcute. P continuă:

Pana si din perspectiva alopata se stie ca modul natural de „imbolnavire” este intotdeauna prin piele sau mucoasele respiratorii/stomacale, care provoaca o reactie naturala a „sistemului imunitar”, in timp ce un vaccin ataca organismul fara a mai trece prin aceste mucoase protectoare.

Există multe moduri naturale de îmbolnăvire. Gândiți-vă la tetanos de exemplu. Și aici îmbolnăvirea naturală are loc trecând de piele. Așa că P vorbește din nou din auzite. În plus, demonstrează încă o dată că nu înțelege nimic despre vaccinuri. Să mai explic o dată. Vaccinurile conțin virusuri inactivate (moarte) sau atenuate (incapabile să producă boala) care odată introduse în corp produc o reacție a sistemului imunitar. Sistemul imunitar produce anticorpi specifici acelui virus/bacterie, iar când virusurile/bacteriile cu adevărat periculoase (alea luate din natură) intră în organism, anticorpii sunt acolo pentru a se lupta cu ele. Reacția sistemului imunitar la vaccinuri e la fel ca și reacția la virusuri. Tocmai asta e ideea, să facem virusul incapabil să atace, dar să poată fi încă identificat de sistemul imunitar ca un pericol și astfel să producă anticorpi. Vaccinurile nu slăbesc sistemul imunitar, ci îl întăresc.

Copiii nevaccinați nu pun pe nimeni în pericol? Ba da, pun! Virusurile de rubeolă și pojar pot fi eliminate prin secreții respiratorii? Da, desigur, dar până se întâmplă asta, boala se manifestă și poate duce la complicații neplăcute în anumite situații. Sistemul imunitar se luptă cu agenții patogeni din corp și până la urmă învinge (din păcate asta nu se întâmplă în toate cazurile). Dacă ne vaccinăm, boala nu mai apucă să se manifeste pentru că sistemul imunitar e deja pregătit.

Fig. 44. Efectul de turmă pentru Hib în Finlanda. Sursa: Kim et al. (2011);
Fig. 44. Efectul de turmă pentru Hib în Finlanda. Sursa: Kim et al. (2011);

P ne spune apoi că imunitatea de turmă nu se aplică la vaccinuri. Fapt pur și simplu neadevărat.114 De exemplu, în graficul de mai sus avem numărul de persoane infectate cu virusul Hib. Vaccinul a fost introdus în 1986. Avem datele din 1976 (deci înainte de vreun vaccin) cu negru și observăm că erau aproape 120 cazuri de persoane sub 5 ani și în jur de 20 de persoane de peste 5 ani (dacă vreți exprimat un pic altfel, erau 49/100.000/an în grupul de vârstă sub 5 ani și 3,5/100.000/ani în populația generală). Avem datele din 1996 (la o vreme după vaccin) cu gri și observăm că dintre persoanele vaccinate nu mai există niciuna infectată, iar dintre cele nevaccinate există mai puține infecții decât în 1976. Cu alte cuvinte, numărul de infecții a scăzut chiar și la cei nevaccinați (doar că nu la fel de mult).

Fig. 45. Efectul de turmă pentru boli pneumococice în SUA. Sursa: Kim et al. (2011);
Fig. 45. Efectul de turmă pentru boli pneumococice în SUA. Sursa: Kim et al. (2011);

Un alt exemplu puteți vedea în figura 45. Cu negru avem situația dinainte de vaccinare pentru două grupuri: copiii sub 2 ani și adulții peste 65 ani. Apoi, la câțiva ani după introducerea vaccinurilor pentru copiii sub 2 ani, se observă o scădere de aproape 49% a numărului de infecții în cazul celor de peste 65 ani (care n-au fost vaccinați!). Ăsta-i efectul de turmă.

P ne mai spune și că medicii nu au argumente pro-vaccinare. A ajuns la concluzia asta pentru că ea se așteaptă ca orice medic să aibă răspunsurile pregătite la toate întrebările ei. Ea vrea ca medicii să țină minte cum s-a numit studiul în care a fost identificat virusul X și să știe să-i explice cum au fost falsificate graficele lui Obomsawin. Medicii nu țin minte toate detaliile astea pentru că au de ținut minte alte lucruri mai importante (cum ar fi cum să trateze pacienții). Dar dovezile că vaccinurile funcționează există. Dacă ați ajuns să citiți până aici ați întâlnit suficiente. Pe de altă parte, P se folosește de autoritatea a câțiva oameni pentru a crea impresia că există o controversă chiar și în domeniul medical. De exemplu, spune „Intre timp, din fericire, tot mai multi medici, imunologi, specialisti in biologie moleculara etc. se pronunta impotriva vaccinarii si…”. Dă trei exemple. La „medici” o pune pe Christa Todea-Gross, care a scris o carte plină de greșeli și care a fost demontată pe Insula Îndoielii. La „imunologi” nu merge linkul, dar probabil că se referea la Tetyana. M-aș mira să mai fie altcineva. Iar la „specialiști în biologie moleculară” îl dă ca exemplu pe Stefan Lanka, vechiul nostru prieten, care a publicat vreo trei articole de cercetare în toată viața lui, iar ultimul a fost acum 20 ani. Mai sunt câțiva așa-ziși cercetători care nu cred în virusuri sau vaccinuri, dar numărul lor este infim. Autoritatea lor este zero.

Și am ajuns la final. Aproape.

Sărim peste partea de informații legale și ajungem la lista cea lungă de studii. Unul dintre ultimele trucuri. Nici pe ăsta nu l-a inventat P, ci l-a preluat din alte părți. Cei din mișcarea anti-vaccin obișnuiesc să prezinte liste lungi de studii care, susțin ei, demonstrează că ei au dreptate. De exemplu, există o listă de vreo 80 de studii (poate a mai crescut între timp) care arată că vaccinurile produc autism. Lista pare impresionantă până se pune cineva să o citească. Și cineva s-a pus să o citească și a demontat-o. Și în plus, un sceptic a adunat 110 studii de calitate care arată că vaccinurile nu produc autism. Pentru că vaccinurile nu produc autism!

P a adunat alte studii, nu despre autism. Are și despre autism câteva, dar cele mai multe sunt despre vaccinuri și alte subiecte. Cea mai mare parte din studiile citate de ea se găsesc cam pe toate saiturile străine anti-vaccin: Mercola, Infowars, Whale.to, ThinkTwice, VacTruth etc. etc. Care-i prima reacție când vedem atâtea studii? Suntem copleșiți și avem tendința să credem că argumentul e așa de puternic că nici n-are rost să mai zicem ceva. Și ar fi o reacție justificată dacă studiile ar fi pe bune. Dar nu sunt. P a dat copy-paste din diverse locuri fără să filtreze ce a copiat. Sunt convins că nici n-a stat să le citească. Le-a preluat, eventual le-a citit titlul și uneori a adăugat un comentariu. Așa că eu m-am pus să fac ceea ce P n-a făcut niciodată: să caut studiile și să văd ce zice fiecare. Nu le-am căutat chiar pe toate. Am sărit peste trei grupuri: Vaccinurile și autismul, Vaccinurile și alte studii neobișnuite și Vaccinurile și alte studii. Despre studii legate de autism tocmai am zis că circulă liste de studii și au fost demontate, așa că nu mai fac eu asta. Partea cu „alte studii neobișnuite” este un fel de can-can unde P a adunat niște studii cu nume ciudate sau care i s-au părut ei amuzante. Iar partea cu „alte studii” e prea lungă și n-am mai avut răbdare.

Fig. 46: Studiile date de P, în funcție de anul publicării și concluzii.
Fig. 46: Studiile date de P, în funcție de anul publicării și concluzii.

Am făcut următorul lucru: am căutat fiecare studiu (cu excepția celor din cele 3 secțiuni pe care le-am sărit), în total vreo 225, și am căutat să văd dacă îl găsesc în PubMed, iar dacă nu, l-am căutat cu Google Scholar. Apoi m-am uitat la sumar, dacă a avut. Am clasificat studiile după mai multe criterii: le-am împărțit în articole care chiar au făcut cercetare și articole care sunt irelevante (aici intră comentarile, scrisorile, opiniile, studiile de caz); le-am împărțit în articole care au studiat vaccinuri și articole care n-au avut treabă cu vaccinurile; le-am împărțit în articole care au studiat oamenii și cele care au studiat animalele (cele pe animale pot folosi doar ca indiciu pentru a ghida cercetarea ulterioară, nu putem trage concluzii prea multe din ele); și am verificat care sunt concluziile studiului pentru studiile relevante. Mai sus puteți vedea o reprezentare vizuală a studiilor în funcție de anul publicării și de concluziile sale. Pentru ca un studiu să fie relevant a trebuit să îndeplinească următoarele criterii: să îl găsesc, să aibă sumar, să fie cercetare (nu discuție sau studii de caz), să fie despre vaccinuri și să fie făcut pe oameni, nu pe animale (dacă era vorba de vaccinuri pentru oameni). Concluziile „anti” înseamnă concluzii anti-vaccin într-un fel sau altul; concluziile „pro” sunt cele pro-vaccin (adică exact inversul a ceea ce ar fi vrut P să arate).

Multe studii sunt vechi (media anilor este 1984, adică acum 30 ani în urmă!). P ne spune să nu ne speriem de asta pentru că atunci încă mai existau „studii reale”. Probabil că dacă erau noi ar fi spus că „în sfârșit iese adevărul la suprafață”. Se poate adapta la orice se potrivește cu ceea ce crede deja.

Dintre studiile cu concluzii pro-vaccinare cel al lui Eskola spune că vaccinul studiat este „sigur și eficient”, iar cel al lui Black spune că vaccinul studiat „pare foarte eficient”. Dintre studiile negative, multe dintre ele găsesc doar asocieri între primirea unui vaccin și apariția unei probleme. Există și un articol de ziar (din The Independent), există câteva care apar doar pe saituri anti-vaccin (de ex., BUKO, 2010 sau Valerian, 2000), există și articole care sunt puse de două ori (ex. Silina et al., 1978 sau Jilg et al., 1990),  există și articole care n-au nicio treabă cu vaccinurile (ex. Albonico et al., 1998 sau Barry et al., 1989), unul este despre vaccinul Salk contaminat cu SV40 care nu mai este folosit din anii ’60, iar unele studii nu există. Cel mai important dintre cele inexistente este ăsta:

Daniel, J C, „The Polio Paradox, One of the Two Polio Vaccines Has Been Largely Abandoned in the US; The other is the Leading Cause of the Disease”, Science, April 1986, p 37-39.

Publicat în Science cu titlul ăsta? Eu nu l-am găsit niciunde!

Chiar și studiile care arată că există efecte adverse ale vaccinurilor sunt cherry-picked. De ce să zici de zece studii care au arătat că nu există decât efecte adverse foarte rare pentru vaccinul X, când poți să zici de singurul studiu existent care spune invers? De ce să prezinți recenzii sistematice care iau în considerare toate studiile de calitate pe un anumit subiect, când poți să prezinți un studiu făcut cu 50 de persoane care arată ce vrei tu să arate? De ce se stai să citești studii când poți pur și simplu să copiezi cât mai multe într-un loc ca să pară convingătoare? De ce să faci toate astea când vrei să promovezi o ideologie?

[Actualizare: între timp am scris un articol mai detaliat despre lista de studii. Îl puteți citi aici.]

Înainte să închei vreau să mai menționez câteva lucruri. Am observat că P are obiceiul de a cenzura opiniile care nu-i convin. Dacă vă uitați la ea pe blog în secțiunea de comentarii, discuțiile cu cei care nu sunt de acord cu ea dispar în ceață, se opresc. Imediat ce apare un medic să-i explice că greșește într-un loc, P răspunde și după două-trei replici medicul dispare. Asta îmi aduce aminte de celebrul experiment al lui Solomon Asch,115 în care participanții au fost înconjurați de opinii unanime greșite și au ajuns să se îndoiască de adevăr. Chiar și o singură voce dizidentă poate să strice lucrurile, așa că trebuie redusă la tăcere. P mai are și obiceiul de a denigra pe toată lumea care nu-i convine. Îl denigrează pe Robert Gallo (cel care a descoperit virusul HIV), îi denigrează pe medici (scria de exemplu că acum la medicină intră „toate ciurucurile”) și îi antagonizează chiar și pe părinții care nu sunt de acord cu ea (îi acuză că nu le pasă de copiii lor și pune presiune emoțională pe ei). Poate că se simte agresată de orice părere diferită de a ei și simte nevoia să răspună. We’ll never know.

Inițial am crezut că acest articol o să fie scurt. Inițial am vrut să mă ocup doar de cea mai înapoiată dintre idei – că agenții patogeni nu există – dar pe parcurs am descoperit tot mai multe lucruri false pe care le-a scris P. Și n-am putut să le las pe dinafară pentru că la prima vedere argumentele ei par bune. Descoperi că sunt greșite abia după ce cauți informații și în alte părți. Articolul de față e un articol lung, cel mai lung pe care l-am scris vreodată și cu siguranță s-au strecurat și greșeli prin el. Sper doar să nu fie multe.

Mulțumesc că ați citit (chiar și pe sărite, știu că-i mult)! Dacă v-a plăcut, răspândiți-l!

Recomandări:

The Fine Structure of a Frozen Virus;

European Molecular Biology Laboratory;

Goldsmith, C. S., & Miller, S. E. (2009): Modern Uses of Electron Microscopy for Detection of Viruses;

Science-Based Medicine: 9 Questions, 9 Answers;

Science-Based Medicine: Germ Theory Denialism – A Major Strain in ”alt med” Thought;

Science-Based Medicine: “Vaccines didn’t save us” (a.k.a. “vaccines don’t work”): Intellectual dishonesty at its most naked;

Maurice, J. M., & Davey, S. (2009): State of the World’s Vaccines and Immunization;

Smallpox and its eradication

NHS Immunisation Factsheet

Skeptical Raptor Blog (vaccines graphic);

Skeptical Raptor: Real scientific evidence says–vaccines don’t cause autism;

Penn & Teller: Bullshit! Vaccinations

Explicații psihologice despre mișcarea anti-vaccin

Note:

1: Grimes (2006);
2: Muhlestein (2000);
3: Fredericks & Relman (1996);
4: Williams (2010);
5: Rivers (1937);
6: Evans (1976); Fredericks & Relman (1996); Grandman (2008);
7: Artenstein (2012);
8: Naegelle et al. (1974);
9: Toplin et al. (1971); Tweedell (1967);
10: Daniel (2009);
11: Morgan, Rose & Mednis (1968); Nii, Morgan & Rose (1968);
12: WHO (2004);
13: Peiris et al. (2003);
14: Ksiazek et al. (2003);
15: Osterhaus et al. (2004);
16: Munster, de Wit & Feldman (2013);
17: Pattyn (1978);
18: Edmond et al. (1977);
19: Sanchez & Rollin (2005);
20: Mullins et al. (1986);
21: Mackay, Arden & Nitsche (2002);
22: Zhou (2008); Goldsmith & Miller (2009); Kohl et al. (2015);
23: Dunnebacke, Levinthal & Williams (1969);
24: Brandenburg et al. (2007);
25: Hogle, Chow & Filman (1985);
26: Levy et al. (2010);
27: Toyoda et al. (1984); Brown et al. (2003); Genome polyprotein: Poliovirus type 1;
28: Baker et al. (1991);
29: Almeida et al. (1962); Klug & Finch (1965); Fulton, Doane & Macpherson (1970); Oriel & Almeida (1970); Rangan et al. (1980); Danos, Katina & Yaniv (1982); Ghim, Young & Jenson (1996); Bovino (2013);
30: Lancaster & Olson (1982);
31: Loeffler (1884);
32: Dales & Siminovitch (1961);
33: Nagler & Rake (1948);
34: Hendricks (2014);
35: de exemplu, pentru hepatita E vezi Tam et al. (1991); sau pentru hepatita A vezi Najarian et al. (1985);
36: Zhang et al. (2005); Li & Fang (2013);
37: Tuthill et al. (2010); Shingler et al. (2013); Cifuente et al. (2013);
38: Arnold & Rossman (1990); Garriga et al. (2012);
39: Human coxsackievirus A1 strain Tompkins, complete genome;
40: McLean et al. (1960); McLean et al. (1967); Doane et al. (1967); Kar, Ghosh & Roy (2004); Dijkman et al. (2009); Patel & Roy (2014);
41: Lund et al. (1984); Nakai & Imagawa (1969);
42: Pasteur (1885); Geison (1995): pg. 206;
43: Bowditch (2004);
44: Lite (2008);
45: Offit (2007): pg. 32-33;
46: Karonga Prevention Trial Group (1996);
47: Datta et al. (1999);
48: Tuberculosis Prevention Trial (1979);
49: Brandt et al. (2002);
50: Flaherty et al. (2006);
51: Black et al. (2002);
52: Crampin et al. (2009);
53: Colditz et al. (1994); Abubakar et al. (2013); Roy et al. (2014);
54: Zhang et al. (2014);
55: Demicheli et al. (2007); Demicheli et al. (2014);
56: Weinberg & Szilagyi (2010);
57: Kwong et al. (2008); Wilde et al. (1999);
58: Zaman et al. (2010); Armah et al. (2010);
59: Hiremath (2005); Low et al. (2008);
60: Grassly (2014);
61: de Quadros (2011);
62: Pankhurst (1965);
63: Smallpox and its eradication (1988), Cap. 4, pg. 173-175;
64: Smallpox and its eradication (1988), Cap. 21, pg. 14;
65: Fenner et al. (1988): pg. 332;
66: Fenner et al. (1988): pg. 351-353;
67: Fenner et al. (1988): pg. 353;
68: Fenner et al. (1988): pg. 339-341;
69: Fenner et al. (1988): pg. 317-327;
70: Fenner et al. (1988): pg. 326;
71: Measles notifications and deaths in England and Wales: 1940 to 2013;
72: Ramsay (2013);
73: Thompson (2010);
74: Buchwald (1994). Graficul e pe la pg. 101 pe Google Books;
75: Meadows (2013); Galazka & Dittmann (2000);
76: Naumann et al. (1986);
77: Krech et al. (1987);
78: CDC (2011b);
79: Luca & Mihăescu (2013); Bowden & Sadler (2015);
80: Mortimer & Jones (1979); Hinman (1984); Cherry (2012); Cherry (2013);
81: Hinman et al. (2011): tabelul 3;
82: NHS Immunisation Factsheet: pg. 14;
83: Baicus (2012);
84: Kohn (2007); Nelson & Williams (2012);
85: Plotkin (2014);
86: Sugerman et al. (2010);
87: Berger & Omer (2010);
88: Gorski (2010);
89: Armah et al. (2010); Zaman et al. (2010);
90: Villar et al. (2015);
91: Tameris et al. (2013);
92: Graves & Gelband (2006);
93: Irving et al. (2012);
94: Abbasi (2013);
95: Tale (2013);
96: Angell (2005);
97: Turner et al. (2008);
98: Kirsch et al. (2008); Undurraga & Baldessarini (2012); Sugarman et al. (2014);
99: Eyding et al. (2010);
100: Kirsch et al. (2008);
101: Jüni et al. (2004);
102: Michaels (2008);
103: Goldacre (2012);
104: studiul este Vaugelade et al (2004) iar comentariul lui Aaby e aici;
105: Niu, Yang & Wang (2013);
106: De Gregorio et al. (2013); Awate et al. (2013);
107: Hawken & Troy (2012);
108: Maglione et al. (2014);
109: Offit (2005);
110: Offit & Bell (2003): pg. 15-16;
111: Wood et al. (2012);
112: Waites & Talkington (2004);
113: Hall (2014);
114: Ray et al. (2006); Kim et al. (2011);
115: Asch (1955);

Referințe:

Abbasi, K. (2013). Blood on our hands: seeing the evil in inappropriate comparators. Journal of the Royal Society of Medicine, 106(1), 1-1.

Abubakar, I., Pimpin, L., Ariti, C., Beynon, R., Mangtani, P., Sterne, J., … & Rodrigues, L. (2013). Systematic review and meta-analysis of the current evidence on the duration of protection by bacillus Calmette-Guérin vaccination against tuberculosis. Health Technol Assess, 17(37), 1-372.

Almeida, June D, Allan F Howatson PhD and Murray G Williams MD. Electron Microscope Study of Human Warts; Sites of Virus Production and Nature of the Inclusion Bodies. The Journal of Investigative Dermatology (1962) 38, 337–345; doi:10.1038/jid.1962.61

Angell, M. (2005). The truth about the drug companies: how they deceive us and what to do about it. New York: Random House Trade Paperbacks.

Armah, G. E., Sow, S. O., Breiman, R. F., Dallas, M. J., Tapia, M. D., Feikin, D. R., … & Neuzil, K. M. (2010). Efficacy of pentavalent rotavirus vaccine against severe rotavirus gastroenteritis in infants in developing countries in sub-Saharan Africa: a randomised, double-blind, placebo-controlled trial. The Lancet, 376(9741), 606-614.

Arnold, E., & Rossmann, M. G. (1990). Analysis of the structure of a common cold virus, human rhinovirus 14, refined at a resolution of 3.0 Å. Journal of molecular biology, 211(4), 763-801. (Abstract)

Artenstein, Andrew W. (2012). The discovery of viruses: advancing science and medicine by challenging dogma. International Journal of Infectious Diseases, Volume 16, Issue 7, e470 – e473

Asch, S. E. (1955). Opinions and social pressure. In Readings about the social animal (Vol. 193, pp. 17-26). Worth Publishers New York, NY.

Awate, S., Babiuk, L. A., & Mutwiri, G. (2013). Mechanisms of action of adjuvants. Frontiers in immunology, 4.

Baicus, A. (2012). History of polio vaccination. World journal of virology, 1(4), 108.

Baker TS, Newcomb WW, Olson NH, Cowsert LM, Olson C, Brown JC. Structures of bovine and human papillomaviruses. Analysis by cryoelectron microscopy and three-dimensional image reconstruction. Biophysical Journal 1991;60(6):1445-1456.

Berger, B. E., & Omer, S. B. (2010). Could the United States experience rubella outbreaks as a result of vaccine refusal and disease importation?. Human vaccines, 6(12), 1016-1020.

Black, G. F., Weir, R. E., Floyd, S., Bliss, L., Warndorff, D. K., Crampin, A. C., … & Dockrell, H. M. (2002). BCG-induced increase in interferon-gamma response to mycobacterial antigens and efficacy of BCG vaccination in Malawi and the UK: two randomised controlled studies. The Lancet, 359(9315), 1393-1401. (Abstract)

Bovino, Estudio Ultraestructural del Virus Papiloma, and Durante Brotes en Brasil. „Ultrastructural study of bovine papillomavirus during outbreaks in Brazil.” Int. J. Morphol 31.2 (2013): 777-784.

Bowden, S., & Sadler, A. (2015). Getting it Right? Lessons from the Interwar Years on Pulmonary Tuberculosis Control in England and Wales. Medical History, 59(1), 101–135. doi:10.1017/mdh.2014.73

Bowditch, Peter (2004). Pasteur’s Last Words. The Skeptic, Vol 24, No 3, pp. 48-49. [PDF]

Brandenburg B, Lee LY, Lakadamyali M, Rust MJ, Zhuang X, et al. (2007) Imaging Poliovirus Entry in Live Cells. PLoS Biol 5(7): e183. doi:10.1371/journal.pbio.0050183

Brandt, L., Feino Cunha, J., Weinreich Olsen, A., Chilima, B., Hirsch, P., Appelberg, R., & Andersen, P. (2002). Failure of the Mycobacterium bovis BCG Vaccine: Some Species of Environmental Mycobacteria Block Multiplication of BCG and Induction of Protective Immunity to Tuberculosis. Infection and Immunity, 70(2), 672–678.

Brown, Betty, M. Steven Oberste, Kaija Maher, and Mark A. Pallansch. Complete Genomic Sequencing Shows that Polioviruses and Members of Human Enterovirus Species C Are Closely Related in the Noncapsid Coding Region. J. Virol. August 2003 vol. 77 no. 16 8973-8984. doi: 10.1128/JVI.77.16.8973-8984.2003

Buchwald, Gerhard. Vaccination: A Business Based on Fear. ISBN 3-8334-0162-1

Centers for Disease Control (CDC). Measles Cases and Outbreaks.

Centers for Disease Control (CDC). (1989). Measles prevention. MMWR. Morbidity and mortality weekly report, 38, 1.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). „Historical summaries of notifiable diseases in the United States, 1970-2001.” MMWR. Morbidity and mortality weekly report 50.53 (2003): 89.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (2009). Updated recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) regarding routine poliovirus vaccination. MMWR;58 (No. 30):829–30.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2011a). Tetanus surveillance–United States, 2001-2008. MMWR. Morbidity and mortality weekly report, 60(12), 365.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2011b). Epidemiology and prevention of vaccine-preventable diseases. Washington, DC: Public Health Foundation.

Cherry, J. D. (2012). Why do pertussis vaccines fail?. Pediatrics, 129(5), 968-970.

Cherry, J. D. (2013). Pertussis: Challenges Today and for the Future. PLoS Pathogens, 9(7), e1003418. doi:10.1371/journal.ppat.1003418

Cifuente, Javier O., et al. „Structures of the procapsid and mature virion of enterovirus 71 strain 1095.” Journal of virology 87.13 (2013): 7637-7645.

Colditz, G. A., Brewer, T. F., Berkey, C. S., Wilson, M. E., Burdick, E., Fineberg, H. V., & Mosteller, F. (1994). Efficacy of BCG vaccine in the prevention of tuberculosis: meta-analysis of the published literature. JAMA, 271(9), 698-702. (Abstract)

Colgrove, J. (2002). The McKeown Thesis: A Historical Controversy and Its Enduring Influence. American Journal of Public Health, 92(5), 725–729.

Crampin, A. C., Glynn, J. R., & Fine, P. E. M. (2009). What has “Karonga” taught us? Tuberculosis studied over three decades. The International Journal of Tuberculosis and Lung Disease : The Official Journal of the International Union Against Tuberculosis and Lung Disease, 13(2), 153–164.

Dales, S., & Siminovitch, L. (1961). The development of vaccinia virus in Earle’s L strain cells as examined by electron microscopy. The Journal of biophysical and biochemical cytology, 10(4), 475-503.

Daniel, H. T. (2009). Evaluating the Clinical Significance of Alphaherpesviruses in Bottlenose Dolphins (Tursiops Truncatus) (Doctoral dissertation, University of Florida).

Danos, O., M. Katina, and M. Yaniv. 1982. Human papillomavirus 1a complete DNA sequence: a novel type of genomic organization among papovaviridae. EMBO (Eur. Mol. BioL Organ.) J. 1:231-236.

Datta, M., Vallishayee, S. R. S., & Diwakara, S. A. M. (1999). Fifteen year follow up of trial of BCG vaccines in south India for tuberculosis prevention. Indian Journal of Medical Research, 110, 56-69.

De Gregorio, E., Caproni, E., & Ulmer, J. B. (2013). Vaccine Adjuvants: Mode of Action. Frontiers in Immunology, 4, 214. doi:10.3389/fimmu.2013.00214

de Quadros, C. A. (2011). Experiences with smallpox eradication in Ethiopia. Vaccine, 29, D30-D35. (Abstract)

de Quadros, C. A., Hersh, B. S., Olivé, J. M., Andrus, J. K., da Silveira, C. M., & Carrasco, P. A. (1997). Eradication of wild poliovirus from the Americas: acute flaccid paralysis surveillance, 1988–1995. Journal of infectious diseases, 175(Supplement 1), S37-S42.

Demicheli V, Jefferson T, Al-Ansary LA, Ferroni E, Rivetti A, Di Pietrantonj C. Vaccines for preventing influenza in healthy adults. Cochrane Database of Systematic Reviews 2014, Issue 3. Art. No.: CD001269. DOI: 10.1002/14651858.CD001269.pub5.

Demicheli, V., Di Pietrantonj, C., Jefferson, T., Rivetti, A., & Rivetti, D. (2007). Vaccines for preventing influenza in healthy adults. The Cochrane Library.

Dijkman, R., Koekkoek, S. M., Molenkamp, R., Schildgen, O., & van der Hoek, L. (2009). Human bocavirus can be cultured in differentiated human airway epithelial cells. Journal of virology, 83(15), 7739-7748.

Doane, F. W., et al., Rapid laboratory diagnosis of paramyxovirus infections by electron microscopy, Lancet, 2, 751, 1967 (Abstract)

Doane, F. W., et al. „Application of electron microscopy to the diagnosis of virus infections.” Canadian Medical Association Journal 100.22 (1969): 1043.

Dunnebacke, T. H., Levinthal, J. D., & Williams, R. C. (1969). Entry and release of poliovirus as observed by electron microscopy of cultured cells. Journal of virology, 4(4), 505-513.

Emond, R. T., Evans, B., Bowen, E. T., & Lloyd, G. (1977). A case of Ebola virus infection. BMJ, 2(6086), 541-544.

Edmunds, W. J., Pebody, R. G., Aggerback, H., Baron, S., Berbers, G., Conyn-van Spaendonck, M. A. E., … & Miller, E. (2000). The sero-epidemiology of diphtheria in Western Europe. Epidemiology and infection, 125(1), 113-125.

Evans, A.S. 1976. Causation and Disease: The Henle-Koch Postulates Revisited, Yale Journal of Biology and Medicine. 49: 175—95

Eyding D, Lelgemann M, Grouven U, Harter M, Kromp M, Kaiser T, et al. Reboxetine for acute treatment of major depression: systematic review and meta-analysis of published and unpublished placebo and selective serotonin reuptake inhibitor controlled trials. BMJ. 2010 Oct 12;341:c4737–c4737

Fenner, F., Henderson, D. A., Arita, I., Ježek, Z., & Ladnyi, I. D. (1988). The incidence and control of smallpox between 1900 and 1958. Fenner F, Henderson DA, Arita I, Ježek Z, Ladnyi ID, Smallpox and Its Eradication. Geneva, Switzerland: World Health Organization, 330.

Flaherty, D. K., Vesosky, B., Beamer, G. L., Stromberg, P., & Turner, J. (2006). Exposure to Mycobacterium avium can modulate established immunity against Mycobacterium tuberculosis infection generated by Mycobacterium bovis BCG vaccination. Journal of leukocyte biology, 80(6), 1262-1271.

Fredericks, D. N., & Relman, D. A. (1996). Sequence-based identification of microbial pathogens: a reconsideration of Koch’s postulates. Clinical microbiology reviews, 9(1), 18-33.

Fulton, R. E.; Doane, F. W.; Macpherson, L. W., 1970: The fine structure of equine papillomas and the equine papilloma virus. J. Ultrastruct. Res, 30: 328-343 (Abstract)

Galazka, A., & Dittmann, S. (2000). The changing epidemiology of diphtheria in the vaccine era. Journal of Infectious Diseases, 181(Supplement 1), S2-S9.

Garriga D, Pickl-Herk A, Luque D, Wruss J, Castón JR, et al. (2012) Insights into Minor Group Rhinovirus Uncoating: The X-ray Structure of the HRV2 Empty Capsid. PLoS Pathog 8(1): e1002473. doi:10.1371/journal.ppat.1002473

Geison, L. G. (1995). The private science of Louis Pasteur. Princeton, NJ. (Google Books)

Genome polyprotein: Poliovirus type 1. P03300 – POLG_POL1M.

Ghim, S. J., Young, R., & Jenson, A. B. (1996). Antigenicity of bovine papillomavirus type 1 (BPV-1) L1 virus-like particles compared with that of intact BPV-1 virions. Journal of general virology, 77(2), 183-188.

Goldacre, Ben (2012). Bad Pharma: How drug companies mislead doctors and harm patients, Fourth Estate, UK. ISBN 978-0-00-735074-2

Goldsmith, C. S., & Miller, S. E. (2009). Modern Uses of Electron Microscopy for Detection of Viruses. Clinical Microbiology Reviews, 22(4), 552–563. doi:10.1128/CMR.00027-09

Gorski, David (2010). “Vaccines didn’t save us” (a.k.a. “vaccines don’t work”): Intellectual dishonesty at its most naked. Science-Based Medicine

Gradmann, C. (2008). «Common sense, proper training and sound reasoning»–Koch’s postulates and 20th century medicine. Michael Quart, 3, 217-228.

Grassly, N. C. (2014). Immunogenicity and effectiveness of routine immunization with 1 or 2 doses of inactivated poliovirus vaccine: systematic review and meta-analysis. Journal of Infectious Diseases, 210(suppl 1), S439-S446.

Graves PM, Gelband H. Vaccines for preventing malaria (SPf66). Cochrane Database of Systematic Reviews 2006, Issue 2. Art. No.: CD005966. DOI: 10.1002/14651858.CD005966. (Abstract)

Grimes, D. J. (2006). Koch’s Postulates–Then and Now. MICROBE-AMERICAN SOCIETY FOR MICROBIOLOGY, 1(5), 223.

Hall, Harriet (2014). Why Does This Immunologist Reject Vaccinations?. Science-Based Medicine

Hawken, J., & Troy, S. B. (2012). Adjuvants and Inactivated Polio Vaccine: A Systematic Review. Vaccine, 30(49), 6971–6979. doi:10.1016/j.vaccine.2012.09.059

Hendricks, G. M. (2014). Metal shadowing for electron microscopy. In Electron Microscopy (pp. 73-93). Humana Press. (Abstract)

Hinman, A. R. (1984). The pertussis vaccine controversy. Public Health Reports, 99(3), 255–259.

Hinman, Alan R., Walter A. Orenstein, and Anne Schuchat. „Vaccine-preventable diseases, immunizations, and the Epidemic Intelligence Service.” American journal of epidemiology 174.suppl 11 (2011): S16-S22.

Hiremath, G. S., & Omer, S. B. (2005). A meta-analysis of studies comparing the respiratory route with the subcutaneous route of measles vaccine administration. Human vaccines, 1(1), 30-36.

Hogle, J. M., Chow, M., & Filman, D. J. (1985). Three-dimensional structure of poliovirus at 2.9 Å resolution. Science, 229(4720), 1358-1365. (Abstract)

Human coxsackievirus A1 strain Tompkins, complete genome. GenBank: AF499635.1. NCBI Nucleotide Database.

Irving GJ, Holden J, Yang R, Pope D. Hepatitis A immunisation in persons not previously exposed to hepatitis A. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 7. Art. No.: CD009051. DOI: 10.1002/14651858.CD009051.pub2. (Abstract)

Jüni, P., Nartey, L., Reichenbach, S., Sterchi, R., Dieppe, P. A., & Egger, M. (2004). Risk of cardiovascular events and rofecoxib: cumulative meta-analysis. The Lancet, 364(9450), 2021-2029.

Kar, A.K., Ghosh, M., Roy, P., 2004. Mapping the assembly pathway of Bluetongue virus scaffolding protein VP3. Virology 324, 387–399.

Karonga Prevention Trial Group. (1996). Randomised controlled trial of single BCG, repeated BCG, or combined BCG and killed Mycobacterium leprae vaccine for prevention of leprosy and tuberculosis in Malawi. The Lancet, 348(9019), 17-24. (Abstract)

Kim, T. H., Johnstone, J., & Loeb, M. (2011). Vaccine herd effect. Scandinavian Journal of Infectious Diseases, 43(9), 683–689. doi:10.3109/00365548.2011.582247

Kirsch, I., Deacon, B. J., Huedo-Medina, T. B., Scoboria, A., Moore, T. J., & Johnson, B. T. (2008). Initial severity and antidepressant benefits: a meta-analysis of data submitted to the Food and Drug Administration. PLoS medicine, 5(2), e45.

Koplow, D. A. (2002). Smallpox: the fight to eradicate a global scourge. Univ of California Press.

Klug, A., and J. T. Finch. 1965. Structure of viruses of the papillomapolyoma type I: Human wart virus. J. Mol. Biol. 11:403-423. (Abstract)

Kohl, C., Brinkmann, A., Dabrowski, P. W., Radonić, A., Nitsche, A., & Kurth, A. (2015). Protocol for Metagenomic Virus Detection in Clinical Specimens. Emerging Infectious Diseases, 21(1), 48–57. doi:10.3201/eid2101.140766

Kohn, G. C. (2007). Encyclopedia of plague and pestilence: from ancient times to the present. Infobase Publishing.

Krech, T., Naumann, P., Wittelsbürger, C., Reinicke, H. H., Retzgen, B., Jungnitz, B., & Watermann, R. (1987). [Diphtheria, an imported disease]. Deutsche medizinische Wochenschrift (1946), 112(14), 541-544.

Ksiazek, T. G., Erdman, D., Goldsmith, C. S., Zaki, S. R., Peret, T., Emery, S., … & Anderson, L. J. (2003). A novel coronavirus associated with severe acute respiratory syndrome. New England Journal of Medicine, 348(20), 1953-1966. [PDF]

Kwong JC, Stukel TA, Lim J, McGeer AJ, Upshur REG, et al. (2008) The Effect of Universal Influenza Immunization on Mortality and Health Care Use. PLoS Med 5(10): e211. doi:10.1371/journal.pmed.0050211

Lancaster, Wayne D., and Carl Olson. „Animal Papillomaviruses” MICROBIOLOGICAL REVIEWS, June 1982, p. 191-207 Vol. 46, No. 2, 0146-0749/8V020191-17$02.W0O

Levy, H. C., Bostina, M., Filman, D. J., & Hogle, J. M. (2010). Catching a virus in the act of RNA release: a novel poliovirus uncoating intermediate characterized by cryo-electron microscopy. Journal of virology, 84(9), 4426-4441.

Li, X., & Fang, Q. (2013). High-resolution 3D structures reveal the biological functions of reoviruses. Virologica Sinica, 28(6), 318-325.

Lite, J. (2008). Medical Mystery: Only One Person Has Survived Rabies without Vaccine–But How?. Scientific American, 4.

Loeffler (1884) „Untersuchungen über die Bedeutung der Mikroorganismen für die Entstehung der Diphtherie, beim Menschen, bei der Taube und beim Kalbe” (Investigations into the significance of microorganisms in the development of diphtheria among humans, pigeons, and calves), Mitteilungen aus der Kaiserlichen Gesundheitsamte (Communications from the Imperial Office of Health), 2 : 421-499.

Low, N., Kraemer, S., Schneider, M., & Restrepo, A. M. H. (2008). Immunogenicity and safety of aerosolized measles vaccine: systematic review and meta-analysis. Vaccine, 26(3), 383-398.

Luca, S., & Mihăescu, T. (2013). History of BCG Vaccine. Mædica, 8(1), 53–58.

Lund, G. A., Tyrrell, D. L. J., Bradley, R. D., & Scraba, D. G. (1984). The molecular length of measles virus RNA and the structural organization of measles nucleocapsids. Journal of general virology, 65(9), 1535-1542.

Mackay, I. M., Arden, K. E., & Nitsche, A. (2002). Real-time PCR in virology. Nucleic Acids Research, 30(6), 1292–1305.

Maglione, M. A., Das, L., Raaen, L., Smith, A., Chari, R., Newberry, S., … & Gidengil, C. (2014). Safety of vaccines used for routine immunization of US children: a systematic review. Pediatrics, 134(2), 325-337.

McLean DM, Bannatyne RM, Givan KF. Myxovirus Dissemination by Air. Canadian Medical Association Journal 1967;96(22):1449-1453.

McLean DM, Walker SJ, McNaughton GA. Mumps Meningoencephalitis: A Virological and Clinical Study. Canadian Medical Association Journal 1960;83(4):148-151.

Meadows, LaRae. Lost Lessons of the Strangling Angel. Skeptical Inquirer, Volume 37.5, September/October 2013

Michaels, David (2008). Doubt Is Their Product: How Industry’s Assault on Science Threatens Your Health. Oxford University Press. ISBN 0-19-530067-X.

Measles notifications and deaths in England and Wales: 1940 to 2013. Public Health England, 2014.

Morgan, C., Rose, H. M., & Mednis, B. (1968). Electron microscopy of herpes simplex virus I. Entry. Journal of virology, 2(5), 507-516.

Mortimer, E. A., & Jones, P. K. (1979). An evaluation of pertussis vaccine. Review of Infectious Diseases, 1(6), 927-934. (Abstract)

Muhlestein, Joseph B. Chlamydia pneumoniae—Induced Atherosclerosis in a Rabbit Model. J Infect Dis. (2000) 181 (Supplement 3): S505-S507. doi: 10.1086/315627

Mullis, K.F., F. Faloona, S. Scharf, R. Saiki, G. Horn and H. Erlich, 1986, Specific enzymatic amplification of DNA in vitro: The polymerase chain reaction. Cold Spring Harbor Symposium in Quantitative Biology, 51:263–273.

Munster, V. J., de Wit, E., & Feldmann, H. (2013). Pneumonia from Human Coronavirus in a Macaque Model. The New England Journal of Medicine, 368(16), 10.1056/NEJMc1215691. doi:10.1056/NEJMc1215691

Naegele, R. F., Granoff, A., & Darlington, R. W. (1974). The presence of the Lucké herpesvirus genome in induced tadpole tumors and its oncogenicity: Koch-Henle postulates fulfilled. Proceedings of the National Academy of Sciences, 71(3), 830-834.

Nagler, F. P. O., & Rake, G. (1948). The use of the electron microscope in diagnosis of variola, vaccinia, and varicella. Journal of bacteriology, 55(1), 45.

Najarian R, Caput D, Gee W, et al. Primary structure and gene organization of human hepatitis A virus. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America 1985;82(9):2627-2631.

Nakai, M., & Imagawa, D. T. (1969). Electron microscopy of measles virus replication. Journal of virology, 3(2), 187-197.

Naumann, P., Krech, T., Maximescu, P., Adamek, H., Retzgen, B., Hartmann, G., & Bleckmann, M. (1986). [Phage lysis typing and epidemiology of diphtheria 1975-1984]. Deutsche medizinische Wochenschrift (1946), 111(8), 288-292.

Nelson, Kenrad (2007). Disease Eradication (Lecture).

Nelson, K. E., & Williams, C. M. (Eds.). (2012). Infectious disease epidemiology. Jones & Bartlett Publishers. [Cap 1]

Nii, S., Morgan, C., & Rose, H. M. (1968). Electron microscopy of herpes simplex virus: II. Sequence of development. Journal of virology, 2(5), 517.

Niu, X., Yang, Y., & Wang, J. (2013). Synergistic and additive effects of cimetidine and levamisole on cellular immune responses to hepatitis B virus DNA vaccine in mice. Scandinavian journal of immunology, 77(2), 84-91. (Abstract)

Obomsawin, Raymond (2009). Immunization Graphs: Natural Infectious Disease Declines; Immunisation Effectiveness; and Immunisation Dangers

Offit, P. A., & Bell, L. M. (2003). Vaccines: What you should know. John Wiley & Sons.

Offit, P. A. (2005). The Cutter incident, 50 years later. The New England journal of medicine, 352(14), 1411-1412.

Offit, Paul (2007). Vaccinated: One Man’s Quest to Defeat the World’s Deadliest Diseases. HarperCollins Publishers Inc.

Oriel, J. D., & Almeida, J. D. (1970). Demonstration of virus particles in human genital warts. British Journal of Venereal Diseases, 46(1), 37.

Osterhaus, A. D. M. E., Fouchier, R. A. M., & Kuiken, T. (2004). The aetiology of SARS: Koch’s postulates fulfilled. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences, 359(1447), 1081-1082. [PDF]

Owain, John, The Vaccine Knowledge Project. NHR Oxford Biomedical Research Centre, 2013.

Pankhurst, R. (1965). The history and traditional treatment of smallpox in Ethiopia. Medical History, 9(4), 343–355.

Pasteur, L. (1885) Méthode pour prévenir la rage après morsure. [Varianta în engleză; sau într-o carte]

Patel, Avnish; Roy, Polly. The molecular biology of Bluetongue virus replication. Virus Research 182 (2014) 5–20

Pattyn, S. R. (1978). Ebola virus haemorrhagic fever.

Peiris, J. S. M., Lai, S. T., Poon, L. L. M., Guan, Y., Yam, L. Y. C., Lim, W., … & SARS Study Group. (2003). Coronavirus as a possible cause of severe acute respiratory syndrome. The Lancet, 361(9366), 1319-1325.

Plotkin, S. (2014). History of vaccination. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 111(34), 12283–12287. doi:10.1073/pnas.1400472111

Plotkin, S. A., & Plotkin, S. L. (2011). The development of vaccines: how the past led to the future. Nature Reviews Microbiology, 9(12), 889-893. (Abstract) (Cronologie)

Ramsay, M. E. (2013). Measles: the legacy of low vaccine coverage. Archives of disease in childhood, 98(10), 752-754.

Rangan, S. R., Gutter, A., Baskin, G. B., & Anderson, D. (1980). Virus associated papillomas in colobus monkeys (Colobus guereza). Laboratory animal science, 30(5), 885-889. (Abstract)

Ray, G. T., Whitney, C. G., Fireman, B. H., Ciuryla, V., & Black, S. B. (2006). Cost-effectiveness of pneumococcal conjugate vaccine: evidence from the first 5 years of use in the United States incorporating herd effects. The Pediatric infectious disease journal, 25(6), 494-501.

Riedel, S. (2005). Edward Jenner and the history of smallpox and vaccination. Proceedings (Baylor University. Medical Center), 18(1), 21–25.

Rivers, T. M. (1937). Viruses and Koch’s postulates. Journal of bacteriology, 33(1), 1

Roy, A., et al. „Effect of BCG vaccination against Mycobacterium tuberculosis infection in children: systematic review and meta-analysis.” bmj 349 (2014): g4643.

Salisbury, David; Ramsay, Mary (2006). Green Book: immunisation against infectious disease. Public Health England

Sanchez, A., & Rollin, P. E. (2005). Complete genome sequence of an Ebola virus (Sudan species) responsible for a 2000 outbreak of human disease in Uganda. Virus research, 113(1), 16-25.

Shingler, K. L., Yoder, J. L., Carnegie, M. S., Ashley, R. E., Makhov, A. M., Conway, J. F., & Hafenstein, S. (2013). The enterovirus 71 A-particle forms a gateway to allow genome release: a cryoEM study of picornavirus uncoating. PLoS pathogens, 9(3), e1003240.

Smallpox and its eradication. Geneva: World Health Organization, 1988.

Sugarman MA, Loree AM, Baltes BB, Grekin ER, Kirsch I (2014) The Efficacy of Paroxetine and Placebo in Treating Anxiety and Depression: A Meta-Analysis of Change on the Hamilton Rating Scales. PLoS ONE 9(8): e106337. doi:10.1371/journal.pone.0106337

Sugerman, D. E., Barskey, A. E., Delea, M. G., Ortega-Sanchez, I. R., Bi, D., Ralston, K. J., … & LeBaron, C. W. (2010). Measles outbreak in a highly vaccinated population, San Diego, 2008: role of the intentionally undervaccinated. Pediatrics, 125(4), 747-755.

Tale, A. C. (2013). Surrogate Outcomes in Clinical Trials. JAMA Intern Med, 173(8), 611-2.

Tam, A. W., Smith, M. M., Guerra, M. E., Huang, C. C., Bradley, D. W., Fry, K. E., & Reyes, G. R. (1991). Hepatitis E virus (HEV): molecular cloning and sequencing of the full-length viral genome. Virology, 185(1), 120-131.

Tameris, M. D., Hatherill, M., Landry, B. S., Scriba, T. J., Snowden, M. A., Lockhart, S., … & MVA85A 020 Trial Study Team. (2013). Safety and efficacy of MVA85A, a new tuberculosis vaccine, in infants previously vaccinated with BCG: a randomised, placebo-controlled phase 2b trial. The Lancet, 381(9871), 1021-1028.

Thompson, G. (2010). Measles and MMR statistics. House of Commons Library.

Toplin, I., Mizell, M., Sottong, P., & Monroe, J. (1971). Zonal centrifuge applied to the purification of herpesvirus in the Lucké frog kidney tumor. Applied microbiology, 21(1), 132-139.

Toyoda, Haruka, Michinori Kohara, Yutaka Kataoka, Toshiyuki Suganuma, Toshiko Omata, Nobumasa Imura, Akio Nomoto. Complete nucleotide sequences of all three poliovirus serotype genomes: Implication for genetic relationship, gene function and antigenic determinants. Journal of Molecular Biology Volume 174, Issue 4, 25 April 1984, Pages 561–585

Tremblay, G. A. (2007). Historical statistics support a hypothesis linking tuberculosis and air pollution caused by coal [Review Article]. The International Journal of Tuberculosis and Lung Disease, 11(7), 722-732.

Tuberculosis Prevention Trial. „Trial of BCG vaccines in south India for tuberculosis prevention: first report.” journal of medical research 70 (1979): 349-363.

Turner, E. H., Matthews, A. M., Linardatos, E., Tell, R. A., & Rosenthal, R. (2008). Selective publication of antidepressant trials and its influence on apparent efficacy. New England Journal of Medicine, 358(3), 252-260.

Tuthill, T. J., Groppelli, E., Hogle, J. M., & Rowlands, D. J. (2010). Picornaviruses. Current Topics in Microbiology and Immunology, 343, 43–89. doi:10.1007/82_2010_37

Tweedell, K. S. (1967). Induced oncogenesis in developing frog kidney cells. Cancer research, 27(11 Part 1), 2042-2052.

Undurraga, J., & Baldessarini, R. J. (2012). Randomized, placebo-controlled trials of antidepressants for acute major depression: thirty-year meta-analytic review. Neuropsychopharmacology, 37(4), 851-864.

van Panhuis, W. G., Grefenstette, J., Jung, S. Y., Chok, N. S., Cross, A., Eng, H., … & Burke, D. S. (2013). Contagious diseases in the United States from 1888 to the present. The New England journal of medicine, 369(22), 2152.

Vaugelade, J., Pinchinat, S., Guiella, G., Elguero, E., & Simondon, F. (2004). Non-specific effects of vaccination on child survival: prospective cohort study in Burkina Faso. Bmj, 329(7478), 1309.

Villar, L., Dayan, G. H., Arredondo-García, J. L., Rivera, D. M., Cunha, R., Deseda, C., … & Noriega, F. (2015). Efficacy of a tetravalent dengue vaccine in children in Latin America. New England Journal of Medicine. Jan 8;372(2):113-23. doi: 10.1056/NEJMoa1411037

Waites, K. B., & Talkington, D. F. (2004). Mycoplasma pneumoniae and its role as a human pathogen. Clinical microbiology reviews, 17(4), 697-728.

Weinberg, G. A., & Szilagyi, P. G. (2010). Vaccine epidemiology: efficacy, effectiveness, and the translational research roadmap. Journal of Infectious Diseases, 201(11), 1607-1610.

Wilde JA, McMillan JA, Serwint J, Butta J, O’Riordan M, Steinhoff MC. Effectiveness of Influenza Vaccine in Health Care Professionals: A Randomized Trial. JAMA. 1999;281(10):908-913. doi:10.1001/jama.281.10.908.

Williams, John V. “Déjà Vu All Over Again: Koch’s Postulates and Virology in the 21st Century.” The Journal of infectious diseases 201.11 (2010): 1611–1614. doi:10.1086/652406

Wood, M. J., Douglas, K. M., & Sutton, R. M. (2012). Dead and alive: Beliefs in contradictiory conspiracy theories. Social Psychological and Science, 3Personality, 767-773. doi: 10.1177/1948550611434786

World Health Organization (WHO) (2004). „Summary of probable SARS cases with onset of illness from 1 November 2002 to 31 July 2003„.

Wyatt, H. V. (2014). Before the Vaccines: Medical Treatments of Acute Paralysis in the 1916 New York Epidemic of Poliomyelitis. The Open Microbiology Journal, 8, 144.

Zaman, K., Anh, D. D., Victor, J. C., Shin, S., Yunus, M., Dallas, M. J., … & Ciarlet, M. (2010). Efficacy of pentavalent rotavirus vaccine against severe rotavirus gastroenteritis in infants in developing countries in Asia: a randomised, double-blind, placebo-controlled trial. The Lancet, 376(9741), 615-623.

Zhang, X., Ji, Y., Zhang, L., Harrison, S. C., Marinescu, D. C., Nibert, M. L., & Baker, T. S. (2005). Features of reovirus outer capsid protein μ1 revealed by electron cryomicroscopy and image reconstruction of the virion at 7.0 Å resolution. Structure, 13(10), 1545-1557.

Zhang L, Prietsch SOM, Axelsson I, Halperin SA. Acellular vaccines for preventing whooping cough in children. Cochrane Database of Systematic Reviews 2014, Issue 9. Art. No.: CD001478. DOI: 10.1002/14651858.CD001478.pub6.

Zhou, Z. H. (2008). Towards atomic resolution structural determination by single-particle cryo-electron microscopy. Current opinion in structural biology, 18(2), 218-228.

Anunțuri

225 de gânduri despre &8222;Piersicuța, un focar de dezinformare despre vaccinuri&8221;

    1. Arakelian, nu cred că am zis niciunde că ar fi prima. E doar una dintre cele mai populare. Bănuiesc că mai există și alte facțiuni în tabăra anti-vaccin. Din câte am reușit să văd (foarte rapid), Bucovina Profundă merge mai mult pe conspirații și pe argumente din autoritate („medicul X a spus că…”). Ar fi mult de combătut și legat de argumentele de acolo și poate se oferă cineva. Eu o să rămân la Piersicuța că pare să aibă mai multe lucruri falsificabile.

  1. Inconsecventa in idei promovata de P. – mandru exponent al culturii antivaxx, ramura Romania, pe dreapta, e suficienta pentru a iti taia orice dorinta de-a ii infirma balmajelile copiate de la alti antivaxx-eri. Cu toate acestea, ai dus la final o munca de Sisif. Felicitari!
    Cu pauze (cauzate de… munca) mi-a luat nu mai putin de 4 ore sa citesc tot articolul si sa verific niste informatii din el.
    Incredibil de multa munca si referinte oferite. Numai munca bruta de a citi prostiile debitate de P. trebuie sa fi durat mai mult decat a durat sa-l citesc. 🙂

    O rugaminte: cu cat pui mai multe linkuri catre postarile ei, ii vei imbunatati PageRank-ul si vei ajunge sa o urci si mai sus in google search. Foloseste cu incredere http://www.donotlink.com

    Si 4 completari:
    1. La partea cu testul pentru eficienta BCG: lepra nu e produsa de un virus, deci nu li s-a administrat oamenilor „virusul inactiv al leprei”. Probabil e o traducere nefericita a studiului. De inteles, la un articol de minim 5000 de cuvinte (fara citatii).
    2. Pentru ” Uitați cât de mult a crescut incidența pojarului în Statele Unite în 2014.” exista un articol excelent VOX care arata cum s-a propagat rujeola intr-o comunitate de Amish nevaccinata in 2014 – din motive de frica de efecte adverse (cativa dintre ei s-au vaccinat acum ceva ani, au avut ceva evenimente adverse si gata, refuzau sa se mai vaccineze antiROR). Asa se explica aproape 60% dintre cazurile de rujeola din 2014 din SUA: populatie nevaccinata, introducerea unui om care a vizitato o zona in care boala era endemica si gata epidemia.
    3. Exista multe relatari istorice despre inoculare („variolation”) antivariolica de cel putin 1000 de ani in China, India si chiar Turcia. Linkuri in articolul asta IJMR. Inainte de Jenner, oamenii se expuneau la inocularea cu agenti patogeni de la oamenii infectati cu variola (de regula un amestec periculos de praf, coji de pe basici caracteristice variolei si, poate, alte secretii ale bolnavilor). Daca facem apel la istorie, e incredibil faptul ca oamenii din India, China si alte tari din secolele 16-18 acceptau o asemenea procedura relativ periculoasa, dar omul modern se sperie de vaccinare, cand este expus la virusuri atenuate, moarte sau doar la anumite proteine ale lor.
    4. Da, infectia unor serii de vaccinuri cu SV40 a fost o scapare periculoasa. DAR a fost descoperita destul de repede (pentru ca… stiinta, adica oamenii de stiinta care cred in virusuri chiar si-au dat silinta sa elimine un risc posibil), exista mai multe studii care infirma o legatura intre infectia cu SV40 si riscul aparitiei cancerului (asta daca nu esti soarece). Si oricum, parca P. nu credea in virusuri sau virusuri care cauzeaza cancer. 🙂

    1. Mersi, am notat la lepră că am tradus greșit din „killed Mycobacterium leprae vaccine”.
      Ideea cu Do Not Link e foarte bună. O să mă ocup de asta să înlocuiesc toate linkurile. Dar mai spre seară.

    2. Fiind studenta la medicina am sa va spun cateva lucruri. Am citit articolul cu atentie si ceea ce ati scris intr-advar corespunde cu ceea ce am invatat in facultate cu o exceptie. Majoritatea microbilor care produc asa zisa gripa sau infectie sunt germeni saprofiti care exista in mod normal in flora saprofita-valabil si pentru streptococ b-hemolitic de tip A. Acestia devin ”patogeni” in anumite situatii cum ar fi aerul rece sau pentru motive necunoscute de medicina. Sa fie patogen inseamna sa fie ”neplacut” cauzand febra, secretii purulente, infiltrat inflamator, adenopatie loco regionala si asa mai departe. Insa cine ne poate explica de ce intra in noi un virus(daca acesta exista) sau de ce un microb devine patogen? Pentru ca avem imunitatea scazuta? Da, asa am invatat. Insa oare doar mucoasa nazala are imunitate scazuta? Doar acest punct de pe fata a prezentat imunitate scazuta cand eu m-am atins pe toata fata cu mana murdara? Si da, exista vaccinuri cu microorganisme vii atenuate(ex.vaccinul pentru pojar)acestea fiind vii pot produce boala la cativa indivizi! Este scris in absolut orice carte de medicina! Si da, pot fi patogene.Acum despre cancer… cauza cancerului este necunoscuta de catre medicina dupa atatia ani de studiu. Intr-adevar legatura intre virusul HPV de exemplu si cancerul de col uterin este dovedit. Sau intre virusul hepatitei C si cancerul ficatului. Intrebarea mea este 1)de ce in corpul uman se pot gasi dor anticorpii si nu si antigenul?(la fel si in cazul HIV) Asta nu va pune pe ganduri? 2)Daca ar exista acesti virusi de ce au venit la acest loc cand exista multe persoane care afirma ca nu au venit in contact cu o persoana infectata sau nu in ultima vreme, nu au fost la stomatolog, nu au primit sange. Un search pe google va va ajuta. Stim cu totii ca incubatia in cazul hepatitei este destul de mica! Insa cancerul de ce apare? Datorita imunitatii scazute? Daca ar fi fost doar asta ar fi trebuit pe langa cancer sa facem si pneumonie, raceli, gripa etc. Dar asta nu se intampla. Unde este imunitatea proasta deci? De fapt explicatia este ca o gena din ADN-ul uman isi schimba structura, Practic e vorba de o mutatie. DAR de ce se intampla aceasta mutatie? Pentru ca fumam? Da, este un factor favorizant. Pentru ca suntem stresati?si suparati? DA! pentru ca pe orice persoana cu cancer ati intreba va va spune ca inainte a avut o mare suparare-un mare stress. Si ca sa inchid subiectul…ce pot spune este ca am un caz in familie vindecat de cancer doar prin medicina alternativa si inca unul vindecat de ”virusul hepatitei B” la fel. De fapt Ac nu s-au mai gasit in sange! Si nu intamplator, ci dupa o cura specifica. iN CONCLUZIE, respect ca vreti ca lumea sa afle adevarul dar sa ne scrieti ceea ce am invatat cu totii in facultate nu este cel mai inteligent lucru, nici sa jigniti un om care are o alta parere- SA NU CRITICATI CA SA NU FITI CRITICATI! Va doresc studiu in continuare

  2. Cred ca despre domnul Lanka nici nu e nevoie sa cautati activitate stiintifica.
    Din ce am aflat la o scurta cercetare prin net, domnul Stefan Lanka si membru al GNM – Germanischen Neuen Medizin, curent pseudomedical care afirma printre altele ca aproape toate bolile apar ca urmare a asa ziselor conflicte biologice, iar vindecarea lor se bazeaza pe cele 5 legi biologice naturale (care sint alea?). Exceptate de la regula asta sint otravirile si ionizarile cauzate de expunerea la radiatii. GNM este catalogat in Germania ca sarlatanism si nu are absolut nici o recunoastere academica. Insa membrii ei se invirt (foarte intim) in cercurile neonaziste – gen NPD. Au avut nenumarate iesiri antisemite si in general teoriile lor se aseamana foarte mult cu teoria rasiala nazista. pentru cei care cunosc limba germana: https://www.psiram.com/ge/index.php/GNM

  3. Excelent. M-am gandit de cateva ori sa fac acelasi lucru dar n-am vrut sa ii provoc vreo bucurie mentionand-o pe blog. Am fost oblic de cateva ori.
    Cred ca poti sa folosesti cate ceva din datele de aici pentru a alimenta alte articole. De exemplu finalul cu graficul celor 259 de studii este senzational (eu n-as stii face asa ceva) si ar merita mai multa atentie.

    1. O idee bună, poate o să detaliez unele lucruri.
      Iar studiile sunt de fapt 224. Am scris formula greșit în Excel și mi-a numărat și articolele despre autism, peste care de fapt am sărit. Graficul însă rămâne la fel, acolo n-am inclus studiile despre autism. Ca să fac statistici mai detaliate cred că ar trebui să caut din nou articolele cu sumar ca să fiu sigur că am înțeles bine concluziile lor (niciodată nu strică o verificare), iar asta necesită timp. Dar o să mă gândesc la asta.

  4. Extraordinar efortul depus. Un exemplu bun de argumentație științifică rațională și echilibrată. Pot spune că cele 3 ore necesare lecturării au fost utilizate cu folos.

  5. Articolul e aşa de lung (nu mă plâng) încât şansele ca cineva cu creierul spălat să ajungă jos să lase un comentariu sunt minime.

    În altă ordine de idei: ai cumva un cont de paypal?

  6. Ma-ndoiesc ca ai primit doar feedback-uri pozitive in urma articolului tau, dar probabil sunt singurele acceptate .Nu spun ca Felicia are sau nu dreptate in tot ce spune , pentru ca nu stiu ..dar spune-mi tu ce companie farmaceutica ne vrea pe noi sanatosi? NICIUNA ! Sa fii sigur de asta !
    Un om sanatos nu le aduce profit .Bolnavii cronici sunt abonatii lor , fara ei ar da faliment .Iar ca sa ajungi cronic , trebuie sa incepi de mic cu medicamentele.
    Nu trebuie sa mi spuna Lanka sau nimeni unele lucruri .Am destule experiente neplacute cu medicii alopati, lucrez in domeniul medical, stiu cum sunt prescrise ( cat de usor ) antibioticele , mai ales la copii,stiu cum sunt bonusati medicii de familie si specialistii de reprezentantii medicali,etc…
    Vrei sa ne spui ca vaccinurile sunt bune? ca citostaticele sunt bune? ca medicamentele sunt bune?
    Ca astia ne vor noua binele?

    1. Din nefericire nu am cum să demonstrez că nu am șters vreun comentariu. Poate faptul că a apărut comentariul tău e un semn.

      Problema cu antibioticele este importantă și este studiată. De exemplu, OMS a emis un ghid pentru prescrierea rațională a medicamentelor ( http://apps.who.int/medicinedocs/pdf/h3011e/h3011e.pdf ). Și sunt oameni care studiază efectele acestei probleme (ex. un articol publicat în JAMA anul trecut http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1838720 sau unul din Br J of Gen Practice http://bjgp.org/content/64/629/604 ). Nu este o problemă care poate fi rezolvată peste noapte, dar inițiative există ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4232501/ ). De exemplu, se încearcă implementarea modului de prescriere ghidat de sisteme expert (un astfel de program este antimicrobial stewardship http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1265911/ ). Colaborarea Cochrane a analizat mai multe programe care încearcă să ducă la prescrierea rațională a antibioticelor și a găsit că unele sunt eficiente ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23633313 ).
      Deci există oameni care se preocupă de problemele astea, sunt cunoscute și se încearcă adoptarea unor reguli mai stricte care să reducă supra-prescrierea medicamentelor. În Marea Britanie au început să fie implementate astfel de programe, dar ca de obicei, la noi lucrurile ajung mai greu.

      În articolul pe care l-am scris nu neg că există probleme în sistemul medical și nu spun că trebuie să avem încredere oarbă în companiile farmaceutice. Spun doar că argumentele date de Piersicuța nu stau în picioare la o analiză mai atentă, iar problemele care există în sistemul medical devin cu timpul mai puține pentru că există medici și organizații (Cochrane, BMJ) care fac eforturi pentru îmbunătățirea situației. Și chiar dacă lucrurile nu sunt perfecte, sunt mult mai bune decât alternativele (medicină alternativă neverificată sau renunțarea completă la tratament).
      Așa că, da, vaccinurile sunt bune pentru că avem și dovezi epidemiologice și dovezi clinice că sunt bune. Dacă nu avem astfel de dovezi (vezi SPf66), atunci nu sunt bune.

    2. Referitor la raspunsul tau, sunt o mamica a 2 baieti care din nefericire au contactat o chestie numita streptococ pneumoniae rezistent la antibiotic dupa vreo 8-9 luni de tratamente date dupa ureche de medicul de familie (pediatru) am refuzat ultimul tratament si mi-am luat copiii la purecat cu vreo cateva analize care m-au costat cam un salariu minim pe economie ,asa am aflat ce au si ca de fapt un rahat de vaccin m-ar fi scutit de sute de nopti nedormite de sute de lei aruncati aiurea pe siropuri de imunitate si alte asemenea tampenii sa nu nai spun cate episoade diareice au avut de la antibiotice. Dupa vaccin surpriza…. doar banale viroze 3-4 zile de muci si gata. Concluzia mea personala raportul beneficiu efecte adverse este implicit mai mare in cazul administrarii unui vaccin fata de cel al ttatamentului cu antibiotice in urma complicatiilor aparute in urma infectarii cu diverse bacterii si /sau virusi .

    3. Ma intreb de ce au disparut caccinurile de la Cantacuzino, de ce a disparyt boicilul care vinseca pe viata?

  7. Scz am apasat send :D.
    Sa revenim un copil autist nu se poate ingriji singur. Cine plateste pt el? Statul. Si o lasa si pe mama sa stea acasa cu el ( pierde un om care poate munci) si ii mai da si bani pt a ingriji copilul respectiv. Si e doar un exemplu 😉

  8. Nu inteleg de ce va faceti atatea probleme ca sa o descreditati pe d-mna Felicea Popescu (dansa a avut curajul sa se semneze de fiecare data, dumneavoastra NU) si daca tot sunteti de partea vaccinurilor, faceti-va treaba si demonstrati-ne cu propriile resurse cat sunt de eficiente?! D-mna Felicea a recunoscut dintodeauna ca este doar o mama care pur si simplu doreste sa cantareasca si cealalta versiune a adevarului. Dumneavoastra ce competente aveti pentru a o defaima…? Sincer, mi se pare aberanta toata situatia …ca sa nu spun, penibila! Si daca e sa fi studiat medicina, de cate ori vi s-a prezentat subiectul acesta? Majoritatea studentilor, pur si simplu, au trecut cu vederea peste acest argument, ca doar nu trebuie sa se invete si cu logica, e de-ajuns sa ai cap de memorat. Multi medici din ziua de azi, nici macar nu sunt la cunostiinta efectele adverse a vaccinurilor. Sau oare, sunteti d-voastra atat de pregatit incat sa imi explicati cum functioneaza un sistem imunitar intr-un copil care primeste acele doze numeroase de vaccinuri? De exemplu…Cum se explica faptul ca uneori un copil vaccinat impotriva rujeolei, nu primeste imunitate sau ba din potriva, dezvolta o imunitate exagerata, in asa fel incat organismul sa o ia razna si sa nu mai recunoasca celelalte informatii primite?! (cum s-a intamplat si in cazul copilului meu). Va dati seama ca si daca e sa aiba un copil imunitate impotriva pojarului timp de 10 (numai? ) dobandita prin vaccin, acesta ar trebui sa se vaccineze tot din 10 in 10 ani. Si daca uita…vai de capul lui, ajunge la o varsta inaintata, care daca e sa sufere de diverse patologi si mai are si ghininul sa se infecteze cu pojar, normal ca ii este fatal. Pe cand, daca e sa se imbolnaveasca de mic copil, imunitatea o v-a dobandii pe viata. In cazul fetitelor, acestea vor avea la varsta adulta si anticorpi naturali impotriva pojarului in laptele matern. Citisem undeva ca OMS s-a sperit de 22.000 de cazuri (NU-MORTI) de pojar in Kirghistan, Bosnia, Rusia, Georgia, Italia și Germania si ca a cerut intensificarea vaccinarii; fata de cazurile de moarte cauzate de vaccinuri (vezi numai in India) sincer mi se pare o suma ridicola.

    1. Motivul pentru care am scris articoul este că multă lume a ajuns să considere adevărate argumentele aduse de doamna Felicia. Eu le consider greșite, așa că am încercat să explic de ce sunt greșite. Cu ea n-am nimic, consider doar că e dezinformată și dezinformează la rândul ei. Nu cred că e nevoie să mă semnez pentru că nu mă folosesc niciunde de autoritatea mea pentru a convinge, ci de studii și date statistice din surse verificabile. Nu pe mine trebuie să mă credeți, ci studiile la care am făcut referire.
      Nu mi se pare corect să îi acuzați pe studenții de la medicină că doar memorează și nu își folosesc logica. Iar când vorbim de medicină nu vorbim doar de „studenți” (care sunt în proces de învățare), ci în special de medici.
      În legătură cu copilul dumneavoastră, îmi pare rău, sper să fie totul bine. Cazurile rare în care apar reacții adverse la vaccinuri nu pot fi evitate în totalitate pentru că nimic nu este perfect. Așa că tot ce putem face este să ne luăm după eficiența cea mai bună și riscurile cele mai mici. Nu știu să vă explic sistemul imunitar, dar sunt convins că un medic competent (de ex. unul specializat în imunologie) vă poate da mai multe informații.

      Nu cunosc informații despre morțile cauzate de vaccin în India, dar dacă vă referiți la controversatul vaccin BCG, am discutat mai pe larg în articol (primul vaccin n-a oferit protecție, iar al doilea a crescut numărul de îmbolnăviri de tuberculoză, dar în același timp a oferit protecție contra leprei).

    2. Cum adica nu intelegeti? :)))) Pai vi se pare normal sa vi se explice ca nu exista microbi pt ca microb e de fapt ‘mic’ si ‘rob’, adica un ajutor al organismului? In Franceza ce e? sau germana? ca nu are aceeasi traducere, de fapt nici nu se poate descompune cuvantul. :))))
      Credeti si dumneavoastra ca nu exista metastaze? Pt ca celula canceroasa e prea mare s atreaca prin vasele de sange?
      Si intrebati in ce calitate contrazicem asta? :)))))))))))))) pe bune?

    3. @ildy

      in calitate de studenta la medicina, desi nu am de gand sa ma prezint pentru ca oricum nu ma cunoasteti si nu am nicio autoritate recunoscuta, va voi explica situatia copilului dvs la nivelul cunostintelor pe care le-am dobandit in anul 3 la imunologie, cursul intitulat Toleranta Imunologica. mai exact, vorbim despre un mecanism de rupere a tolerantei imunologice. mecanismele de rupere a tolerantei imunologice apar in conditii patologice date de preconditionari genetice (mutatii ale unor gene) si astfel sistemul imun incepe sa atace celulele proprii organismului, numite „self”. mecanismul de rupere a tolerantei imunologice, cand vorbim despre virului rujeolei, este mimetismul molecular – adica antigenele infectioase sunt foarte asemanatoare cu antigenele celulelor self, iar in cazul existentei unei preconditionari genetice, sistemul imun confunda unele antigene infectioase cu antigene self si incepe sa atace specific acele antigene self cu care seamana antigenul infectios. in cazul de fata, virusul rujeolic prezinta mimetism molecular cu proteina bazica din mielina. asta inseamna ca sistemul imun incepe sa atace, distruga proteina bazica din mielina, ajungandu-se la fenomenul denumit demielinizare. cea mai cunoscuta afectiune demielinizanta a sistemului nervos central este scleroza multipla. tin sa mentionez ca in cazul in care copilul dvs nu ar fi fost vaccinat impotriva rujeolei, dar ar fi intrat in contact cu antigenul pe care naturala, nefortata, reactia ar fi fost aceeasi, pentru ca acelasi antigen este si in virusul care determina boala si in vaccinul cu virus viu atenuat! pentru explicatii: despre mielina – http://ro.wikipedia.org/wiki/Mielină / despre anticorpi anti-proteina bazica a mielinei – acest anticorpi apar ca urmare a unui raspuns imun declansat in urma contactului organismului cu antigenul rujeolic, respectand conditiile de mai sus: http://www.synevo.ro/proteina-bazica-a-mielinei-mbp-in-ser/
      sper ca va este de folos ce v-am spus.

      in alta ordine de idei, cum poate un non-cercetator sa demonstreze de unul singur prin „propriile resurse” asa cum le numiti, pentru a n-spe mia oara, ceva demonstrat in repetate randuri de catre oameni care au la dispozitie toate cele necesare si au si calitatea de a o face?! de ce nu cereti acelasi lucru si de la piersicuta?! sa inteleg ca stiti 100% sigur ca dansa are laborator acasa si tot ce posteaza pe blog si facebook este demonstrat de ea insasi? NU! si ea citeaza articole, studii, medici sau pseudo-medici, in fine, citeaza niste surse care, presupune ea, au demonstrat ceva!

      tind totusi sa cred ca nu ati citit articolul, pentru ca daca l-ati fi citit, ati fi vazut ca nu o denigreaza pe piersicuta, doar demonteaza niste afirmatii facute de ea – afirmatii prin care dezinformeaza!

      daca nu sunteti de acord cu denigrarea, va rog, nu denigrati nici studentii la medicina, categorie din care eu fac parte. afirmatia dvs ma jigneste. fara logica nu poti termina aceasta facultate, nu poti termina anul 3 macar, pentru ca de atunci incepi sa ai de-a face cu pacientii si incepi sa inveti cum se gandeste un caz clinic. daca nu ai logica, nu faci nimic, indiferent cat ai memorat pana atunci. vorbiti fara sa cunoasteti! studentii la medicina sunt indreptatiti sa combata afirmatiile piersicutei, calitatea de mama nu te face medic nici macar in devenire, nu iti confera cunostinte medicale nici macar (cantitativ) cat cartea de biologie pe care trebuie sa o invete un elev pentru a da admiterea la medicina!

    4. Parerea mea cititi imunologia si intrebati un specialist imunolog vaccinolog (in tara la noi sunt). Exista si specialisti, care nu sunt indreptati spre extrema pro ni spre extrema contra. Gasiti, mergeti la unul si vorbiti. Veti vedea ca va va explica de inseamna…de ce sistemul imunitar functioneaza intr-un anume fel si ce se intampla in cazul cand fac un vaccin si ce se petrece daca fac zece vaccinuri treptat sau simultan sau simultan in mod repetat. Unde e functia, unde e disfunctia si unde poate aparea.
      Va va spune de ce este bine sa faci unele vaccinuri si altele nu.
      Deci faceti conform a ceea ce va spune specialistul si va documentati voi si nu conform Olivia, Caisa, Teo si alte vedete, pentru ca nu stiu ele exact ce va trebuie voua.

  9. Ti- as dori multe, foarte multe ,dar ma abtin si incerc sa fiu politicoasa. Pe romaneste Ma Cac pe ” probele prezentate ” Ai copii ?
    Daca nu ai ,moaca jos si taci, daca ai si i- ai vaccinat iar ei au scapat cu bine ,Doamne ajuta pentru ei ca copii , iar Vaide capul lor cu un parinte ca tine. De dragul turmei sa omoram pe altii? Ce conteaza o viata ,doua , in numele stiintei ?! Pt o mama conteaza. Asa ca mars la studiile tale si la cine te- a platit sa te „docomentezi „atat. Am fost pro vaccin ,mi – am vaccinat fiica , am alergat chiar ca proasta sa fac unele care nu se faceau in nici un spital in Marea Britanie la ora aia. Acum mi- am vaccinat bebelusul la 2 luni. Tipete, cinvilsii musculare ,voma violenta timp de o luna . Cine rahat v- a dat voua dreptul sa va jucati de- a Dumnezeu???? Asa poate acel cineva ne- a dat si nou dreptul sa ne jucam de- a doctorul. De la nastere pana la 9 ani copilasii astia fac 49 de vaccinuri, tu cate ai facut in copilarie? Stii ca fiul meu a facut 8 vaccinuri intr-o singura zi(„documentestete” domnul „Academician despre Belgia ). Iar voi pro vaccin nu va obositi sa- mi sariti in cap ca sunt satula de voi, ganditi-va ca am fost ca voi, deci de abea ma mai suport pe mine dar pe voi, M-am imunizat prin vaccinare impotriva voastra.

    1. Atunci articolul ăsta nu este pentru dumneavoastră (din păcate) pentru că sunteți ghidată de experiența personală nefericită cu vaccinurile.

    2. Cred ca va dati seama ca in lumea asta s-au facut miliarde de vaccinuri, nu?
      ca orice tratament se stie ca POATE avea efecte adverse. Dar ca beneficii se merita riscul.
      Asa cum in cazul unei operatii stii ca se poate sa mori. daca esti ghinionistul 1 din 100 de pacienti care moare din cauza unei aspiratii, e ghinion. Stii ca exista acest risc, asa cum exista riscul s aiti pice un sinucigas in cap cand mergi pe strada. e mic, dar exista.
      puteti defeca linistita unde doriti, parerea dvs din fericire este egala cu zero din simplul fapt ca habar nu aveti despre ce vorbiti.

  10. Ba da .Studentii de la medicina memoreaza ! stiu foarte multe lucruri despre boli , dar sincer nu prea au habar despre sanatate, despre ce inseamna sa fii sanatos .
    De exemplu stii cate cursuri /ore de nutritie au studentii de la medicina in acei multi ani de scoala? stii cate boli au legatura cu nutritia?ai citit „studiul china”?
    ei invata aceeasi placa ruginita „sa papam carnita , ca are proteine si e singura sursa reala /adevarata de proteine, sa bem laptic pentru oase puternice „, etc …
    Ar fi multe de discutat, nimeni nu detine adevarul suprem, unii sunt mai aproape de el , altii mai departe…..parerea mea e ca Felicia e foarte bine informata si nu inteleg de ce esti asa inversunat in a o combate .Ai citit disclaimer-ul de pe blogul ei ? mesajul este foarte clar :
    „Recomandarile mele legate de sanatate se bazeaza pe experienta personala si pe cercetarile mele aprofundate timp de 7 ani (din surse medicale). Va recomand cu caldura sa nu urmati orbeste indicatiile nimanui, ci sa va informati intotdeauna din cat mai multe surse independente inainte de a lua decizii importante legate de sanatatea voastra si mai ales a copiilor vostri. Voi purtati raspunderea pentru deciziile luate! Aveti curajul de a gandi cu propriul cap, de a aplica propriul discernamant si de a trece fiecare informatie prin filtrul propriei voastre ratiuni! Sanatate!”
    ce ti se pare in neregula sau revoltator in mesajul ei ??

    1. Tocmai pentru că am citti disclaimer-ul de pe blogul ei am ajuns să investighez ceea ce spune acolo și am găsit neconcordanțe, erori și exagerări pe care am considerat util să nu le țin doar pentru mine și am scris articolul ăsta. Articolul ăsta a apărut tocmai pentru că n-am urmat orbește indicațiile nimănui și am încercat să mă informez din cât mai multe surse independente.

      În neregulă la mesajul ei mi se pare că prezintă lucruri care nu sunt întotdeauna adevărate. Ca să dau doar un exemplu, prezintă studiile (2 sau 3) despre vaccinul BCG în India și Malawi și generalizează rezultatele la alte vaccinuri. Tot ce am făcut a fost să zic „uite, există multe studii care zic altceva, hai să nu le ignorăm”.

    2. Ai citit macar articolul? Daca l-ai fi citit nu cred ca te mai intrebai ce e in neregula cu mesajele piersicutei. Eu nu inteleg de va revoltati voi atat de mult atunci cand cineva scrie un articol prin care sa demonteze tot ceea ce sustine aceasta persoana. Daca crezi ca piersicuta este foarte bine informata nu ai decat sa citesti blogul ei si sa te increzi in ceea ce spune ea. Noi restul preferam sa nu o facem.

    3. Intrebare: ai facut medicina? asta cu recomandarile se bazeaza pe studiile mele din carti medicale e ca si cum m-as duce eu la Obama sa ii spun cum sa scape din criza economica, pentru ca am citit eu narti de economie. Ce profesie am eu? Dansatoare de step.

      Felicitari pt articol. Vad ca nu am voie sa jignesc persoana P., asa ca ma voi abtine cu greu sa discut despre IQ–ul ei.
      Intamplator o stiu pe fiinta asta de pe un forum unde a activat cativa ani inainte sa o fi lovit ideile astea. Eram atunci doar studenta la medicina dar mi-am dat seama ca femeia e bolnava psihic.
      Acum cititndu-i blogul pot sa spun cu certitudine ca are un delir de grandomanie. CU alte cuvinte femeia chiar crede ca ea are dreptate. Si poti sa ii arati orice, ea tot va spune ca ea are dreptate si va respinde orice argument. PT ca este bolnava.
      Am avut la psihiatrie un pacient care spunea ca e ginecolog. Evident nu era, dar el chiar credea asta. Ca si P.

      Ca sa dau doar un exemplu in care poti rade si cu fundul de lipsa ei de logica: povestea cu donarea de organe. Femeia a citit si a vazut filme si filme SF probabil despre donarea d organe si cum medicii sunt implicati in lucruri necurate :)) dar nu a reusiit sa isi dea seama ca atunci cand un medic este acuzat intr-un astfel de caz nu este acuzat ca a ordonat sa fie cineva omorat sau sa i se ia cuiva organele asa cum crede in cazul prietenei sale (care probabil a facut un AVC sau o hemoragie subarahnoidiana), ci pur si simplu modifica analizele pacientilor care asteapta un transplant pt ca acestia sa ajunga in varful listei.
      Greu, nu? Pt tanti Feli, da!

      Pe aia cu metastazele ati citit-o? :))) eu da! dat fiind faptul ca vad constant oameni macinati de cancer mi-.ar veni sa ii ard o carte de oncologie peste cap fiintei asteia care spune ca metastazele sunt de fapt celule care salveaza corpul. se vede ca nu a palpat in viata ei o metastaza sau o tumora maligna ca sa vada cum e.
      Celulele canceroase nu s epot raspandi dupa logica acestei fiinte pt ca sunt prea mari si nu incap prin vase. Evident nu a pus mana pe o iliaca sau pe o femurala ca sa vada cat sunt de groase,

      Stii ce cred eu ca e blogul ei? femeia e o attention freak. toata viata ei a fost refuzat si privita de sus, acum isi ia revansa. cred ca psihologul ei isi da cu capul de pereti cand citeste ce scrie :N)))
      Ma rog,, eu cred ca femeia stie ca planeta noastra e incet suprapopulata si face astfel o selectie naturala. Nu va vaccinati, ca suntem prea multi. nu mergeti la medic, ramaneti acasa. sa vedem care e tare si supravietuieste.

    4. Problema este ca dumneavoastra nu veti putea intelege niciodata o carte medicala asa cum o intelege un student la medicina sau un medic. Din motive bine intemeiate.

  11. Apropo, apa curata plus combinată cu săpun face minuni! Igiena ,hranitul bine au dus la eradicarea bolilor,nu vaccinarea. Ce ar fi sa nu mai fim lenesi si sa facem ceva in privinta asta . Ne place sa ne scaldam in ignoranta ,sa ne lipim telefoanele de mana si calculatoarele de ochi si sa lăsăm pe altii sa decidă pt noi. Nu sunt ghidată de experienta sunt mancata si trecută deci am decis sa deschid ochii si sa pun semne de întrebare ,iar voi luati lingurita de rahat si ne improscati cu ea drepturile Ca Chestionam. Ar fu cazul sa nu ne mai împărțim în tabere, pt ca la sf. zilei vrem cam acelasi lucru.Siguranta copiilor nostri doar ca voi vreti sa sacrificati de dragul turmei iar noi stam cu frica în san sa nu se fi produs ceva ireversibil în urma vaccinari. Ce ar fi sa ne unim sa cerem desfiintarea Codexului alimentar, fructe si legume nestropite sa vedeti ce bine le va fi copiilor nostri.

    1. Sunt de acord că nu ar trebui să ne împărțim în tabere.
      Igiena a avut un rol în scăderea mortalității din cauza bolilor, dar nu a fost singura. Dezvoltarea medicinei a avut o contribuție importantă. Iar dacă ne uităm strict la bolile contagioase, în cele mai multe cazuri scăderea masivă a numărului de cazuri de oameni infectați a avut loc odată cu introducerea vaccinurilor. Asta arată statisticile… (statistici pe care Piersicuța le consideră ok când prezintă motralitatea, deci dacă vrem să fim consecvenți n-ar trebui să le respingem nici pe cele care prezintă incidența). Așa că dacă ne luăm după statistici nu avem niciun motiv să ne împărțim în tabere.

  12. Daca sunteti atat de impotriva sistemului si a medicinei, nu mai platiti taxe pt asigurarea de sanatate si nu mai mergeti la medic , sub nici o forma.Formati-va propriul sistem , platiti-va politele alternative si construiti-va spitalele alternative. Nu mai apelati deloc la sistemul conventional. Iar cand aveti accident de masina, sa va puna la loc fata desfigurata Felicia sau Lanka. Minorii nu au nici o vina ca sunt in grija unor incompententi si ignoranti cu buna stiinta. Pentru ei contribui linistit sa fie acoperiti de sistemul conventional pana la 18 ani. Voi restul, care nu ati pusa mana in viata voastra pe o carte de biologie ,ce sa mai vorbim d eun bisturiu, va invit sa va mutati intr-o rezervatie alternativa si sa traiti linistiti acolo.

  13. Cristina,ti-am citit […] comentarii[le] pe facebook, unde doreai cu ardoare moartea altora. Du- te femeie […] si opereaza-te singura ca tare I nevoie. Cum spuneai intr-un comentariu pe facebook, ca exista sansa mai mare sa mori intr-un accident ,eu iti spun asa doamna ” doctora bioloaga academiciana […] . MASiNA O FOLOSIM Ca ASA Am ALES, imi exercit UN DREPT […],NU MA OBLIGA NIMENI ,PE CAND CU VACCINUL MA OBLIGA sa las sanatatea copililor mei pe seama oamneilor ca tine ( se vede ca lucrezi in medicina). Asta este si frica ta. Ca sistemul sanitar se duce dracu, oamenii isi pierd increderea , iti e frica ca o sa mori de foame .
    Iar cand operezi vezi sa nu- ti tremure manuta la gandul ca o sa mori de fomica ,ca o sa fi acuzata de Malpraxis. […], nu e nici o diferenta intre comportamentul tau de mahala( la care nu am o problema sa ma cobor) . Il porti acel […] [halat] cu mandrie si raspundere? Sau de frica fomitei mai inchizi ochiul colo si colo. Si apropo , ce bine ca nu platesc asigurare in Romania ca contribuiam la portia zilnica de papa a ta . Si vorba unei doamne : „ce bine ca nu mor caii cand vor cainii ”
    Sunt vaccinata impotriva unora ca tine, esti unul din cei multi care arunca cu […] cand nu mai are argumente solide in favoarea opiniei proprii.

    Comentariu editat (prea multe jigniri)

    1. Oana, mai ușor cu înverșunarea asta!
      Când simți că îți vin gânduri negative încearcă să te detașezi de ele. Respiră adânc și vezi dacă mai simți nevoia să înjuri. Încearcă să înțelegi de unde vin acele gânduri. Sunt ale tale, sau doar apar în mintea ta?

    2. Doamna, daca injurati si insultati pe toata lumea care va iese in cale/nu este de acord cu dvs, nu numai ca nu convingeti pe nimeni sa fie de acord cu dvs, ci pur si simplu va injositi singura si ne determinati sa nu va luam in serios…

    3. In mod niormal ar trebui sa cenzurati comentariile de acest gen.Un ASEMENEA LIMBAJ, UN ASEMENEA MOD DE ADRESARE sunt inadmisibile.

  14. Draga Domnule,
    Suna a patronising, dar haide sa fiu draguta si sa-ti spun cat de mult au dat Fail doctorii care au facut o afacere din sanatate. In 2014 la 6 luni gravida m-am dus fuguta la MedLife la „doctora Cheles” pt o ecografie mai amanuntita. Wow, lichid amiotic peste percentila 95, copilul prezinta calciu acumulat la inimioara blah blah blah. Am fost la ea pentruca doctorul meu pe atunci era Bogdan Marinescu care m-a trimis la ea. Aveam pe el ca doctor in tara si in Belgia altul. La Medlife am facut si investigatii sange plus smear am platit in total 16 milioane. Ca sa vezi surpriza ,in investigatiile de la Medlife imi iese gardnerella pe Papa Nicolau. Cu ecografia de 6 luni plus rezultatele aferente testelor ma duc la Bogdan Marinescu . Intru in cabinet , ii arat ce a zis Cheles la care a zis ca nu e o problema ( apoi m- am documentat de fapt ce face Cheles de la Medlife, baga spaima in paciente ca sa repeti teste , la una saraca i – a zis in luna a 6-a ca are sarcina Extrauterina). In fine, apoi frumusel ii arat faza cu Gardnerella , iar el fiind flancat de o idioata tanara si asistenta lui , amandoi taceau si tanara trancanea ce trebuie sa faca el , ce sa prescrie.
    La care zice ea Metronizadol ,huh…?…? E contraindicat in sarcina parca asa stiam,dar am tacut din gura. Apoi Bogdan Marinescu dupa ce terminase de balit stand acolo ca o paiata ,spune tacticos :” E contraindicat in sarcina pentru ca contine Metronizadol..pam,pam. !!! Deci cineva a gandit,dar imediat mi- a spulberat orice speranta:
    -Prescrie-i Cervugid!! Haha si ala contine Metronizadol. Apoi tanara sugubeata si desteapta in toate spune ca trebuie si partenerul sa urmeze acelasi tratament”
    .i- am sous sa nu se oboseasca ca partenerul e in Belgia ,la care inteligenta ,forta suprema a gandirii spune :
    -Ahh, asa se explica Gardnerella :))), adica eu o vagaboanta gravida si partenerul un curvar. Deci am platit un milion sa arunce cu cacatel. Am fost la 4 vizite la Bogdan Marinescu ( 3 inainte sa apara inteligenta langa el), la nici o vizita nu m- atins, el sau asistenta doar m-au cantarit, asta puteam sa o fac acasa.
    La 2 zile am venit in Belgia m- am dus la ginecologul meu aproape plangand ca copilul e in mult lichid amiotic ca are calciu acumulat la inima ,i am arat toate foile, m-a pus omul pe masa a facut ecografie..Surpriza !!! La el nu aparea nimic,totul era normal.
    Cand a fost sa nasc ghinionul meu a fost ca a plecat in vacanta , m- am dus la spital 2 zile la rand, urland ca ma doare si am sangerari , ele vacile micute ma monitorizau si atata tot. Doua zile am pierdut sange si lichid . A venit si ziua sa nasc , urlam din toti rarunchi ca ma doare si ele nimic . In fine m- au admis ,mi- au facut toate necesare , am optat pt epidurala, iar cand stateam linistita ma pun ele inteligentele sa stau intr-o parte. Am zis ca pozitia aia este sub orice forma imposibila din luna a 5 a pt mine pt ca imi vine sa vomit sau mi se taie respiratia si lesin. Nu si nu ca stai. Am stat 2 minute, Surpirza ,bataile inimii ale fatului scazusera sub 80. Am chemat asistentele , hop direct la cezariana cu mine. Nici nu am apucat sa intreb de ce cum . Copilul s-a nascut mov/ albastru. Apoi ingrijirea dupa nastere, spalata cu aceiasi carpa cu care spala si alte paciente, bagarea mainii in gura la copil dupa ce aruncau pungile cu urina . Am contactat si o infectie urata de piele , acasa m- au confruntat cu infectii , pungi de infectii la operatie, am intrerupt alaptatul , urlau ca nebunele ca fiimiu e alergic la laptele de vaca( concluzie trasa de ei ca eu am alergie la antibiotice si partenerul la zahar, lapte prescris gresit ca trebuia na sa vanda NAN , cearte cu ele am cerut teste nimic. Acum ma confrunt cu reactille urate de la vaccin a celui mic. Ma uit la el si ma gandesc ca poate l- am nenorocit pe viata ,ca asa gandeam ca este Foarte bine sa vaccinezi, uite ca Viata mi-a dat o palma sa ma trezesc. La sfarsitul zilei noi ne confruntam cu rezultatele negative asupra copiilor nostri, noi plangem, noi suferim, noi ingrijim, noi ne blamam ,nu- i de ajuns ??? Atata timp cat nu schimba compozitja vaccinului si nu- l fac mai safe nu mai am de gand sa vaccinez. Dumnezeu mi- a dat in ingrijire o viata ,un sufletel ,eu sunt responsabila ,nu altii sa judece sa critice sa vaccineze iar odata vaccinat nu-si asuma ei raspunderea. Noi ramanem cu durerea , cu suferinta , noi ne dam cu capul de pereti. Si acum te intreb oare, crezi ca sunt indobitocita de altii?
    Apropos dupa ce am nascut ,ma rog m- au taiat ca pe un porc( probabil le era somn in noaptea aia si nu aveau chef sa stea dupa mine sanasc normal) am auzit o asistenta cu care ma certasem la admiterea in spital( nu vroia sa ma admita ca nu Eram dilatata) , :
    Saraca femeie a suferit 2 zile si nimeni nu a crezut-o.
    Pe cine sa cred, pe altii sau instinctul meu ? Deci ura vine din mine . Treziti-va ,schimbati-va , aveti putina empatie ,nu mai judecati , nu mai criticati

    1. Înțeleg acum de unde înverșunarea. E o experiență prin care nimeni n-ar trebui să treacă.
      Doresc totuși să găsim niște puncte comune. Ai zis că atâta timp cât nu schimbă compoziția vaccinului și nu îl fac mai sigur nu o să vaccinezi. E corectă presupunerea mea că dacă ar face vaccinul mai sigur ai vaccina?

    2. Doamna Raluca, Crvugidul este contraindicat in primul trimestru de sarcina. Din cate am inteles dumneavoastra nu mai erati in primul.
      Gravidelor li se recomanda sa stea pe o parte pt a evita compresiunea pe vena cava cauzata de uterul gravid.
      Oricum nu mi se pare normal in conditiile unei CTG bune sa va forteze personalul medical sa stati intr-o pozitie care va aduce disconfort.
      Referitor la cum v-au taiat ca pe un porc, nu stiu ce inseamna asta.
      Referitor la experienta dumneavoastra, da, din cate povestiti nu a fost una frumoasa, dar nici nu este un motiv sa etichetati toti medicii.
      In mod normal daca nu exista dilatatie si daca la ecografie si CTG totul e in ordine si nu aveti contractii nu aveti de ce sa va internati.

      Ultimele inedmne sunt ff bune si pt dumneavoastra. Ce ziceti?

  15. Am cerut informatii despre vaccin la pediatra , sa- mi spuna compozitia, efectele negative , singurile raspunsuri au fost:
    ” o sa- ti paralizeze copilul daca face poliomelita” si cand i -am cerut informatii despre vaccin:-
    -„Din cauza oamenilor ca tine a aparut epidemia de Measel.”Pai ,scuzati Madam si dreptul meu la informare care il am prin legea din 2002 ,22 august ,unde se aplica???
    In alta ordine de idei: Schimbarea compozitiei( sa fim seriosi cu tehnologia se azi pot face multe ,dar nu vor), informarea corecta, asumarea in scris a raspunderii daca sunt efecte negative. Dar azi ei vaccineaza ,ne obliga ,apoi se spala pe mani .. Asa voi vaccina , pana atunci e cale lunga.

    1. Înțeleg. Deci avem un punct comun (vaccinurile sunt totuși bune) și avem păreri diferite despre siguranța vaccinurilor.

      Din câte îmi dau seama, problema pe care o descrii e cu sistemul medical (în special cel din România) și cu unii medici peste care ai dat și care nu au fost suficient de empatici. Cred că dăm de astfel de oameni peste tot, doar că atunci când e vorba de sănătatea noastră astfel de atitudini au un impact mult mai mare. O ultimă întrebare aș mai avea… bănuiesc că te-ai gândit destul de mult la asta: care crezi că ar fi soluțiile? Cum am putea îmbunătăți starea actuală a lucrurilor din sistemul medical?

    2. Oana, întrebarea mea era serioasă. Chiar sunt interesat de posibile soluții. Probabil n-o să schimbăm noi nimic, da’ nu strică să ne gândim la asta. Promit că nu te mai întreb nimic pe urmă.

    3. @alexthyme
      Plecăm de la ideea că vaccinarea se face nu numai pentru individ, ci și pentru societate.
      Dar eu nu prea văd cum societatea noastră răspunde atunci când individul are o reacție adversă serioasă în urma vaccinării. De exemplu, în urma problemelor cu vaccinarea BCG, de acum câțiva ani, nu prea am auzit părinți mulțumiți de sistem, care să spună că sistemul i-a ajutat. Ba mai rău, sistemul le-a cam tras șuturi în fund.

      Ori în cazurile astea societatea trebuie să ajute financiar pe acei părinți.

      Victor Olsavszky, șeful OMS România, fusese întrebat dacă România are nevoie de un program în acest fel, cum au și alte țări ca SUA sau Italia, iar el zisese că nu, că reacțiile adverse grave sunt prea rare. Părerea mea e că greștește: programul ar mai crește puțin încrederea populației în vaccinare.

      A doua problemă pe care o văd eu sunt cei care intră în contact direct cu părinții la vaccinare, adică medicii de familie. Unii n-au chef de stat la discuții pe tema vaccinurilor, adică e ceva de genul hai la vaccin că trebuie făcut, alții habar n-au despre discuțiile de pe Internet. Adică am văzut medici de familie care întrebau pe siturile de profil care e faza cu autismul și vaccinurile, că nu știu ce să le zică părinților. Gândește-te la câte mituri (sau șiretlicuri cum te-ai exprimat și tu) sunt despre vaccinuri și că un medic n-ar putea da un răspuns convingător la acel mit într-un dialog cu un părinte, dacă nu știe deja despre ce e vorba. Practic medicii de familie trebuie să aibă la dispoziție rezumate Q&A despre astfel de situații (cred că americanii au).

      Și mai există și experiențe ca ale Oanei. Oana va asocia de-acum orice medicament prescris, orice intervenție medicală ca pe o sugativă de bani. N-ai să convingi niciodată pe Oana că medicul corupt e una și medicamentul/procedura/vaccinul e alta.

      Am avut și eu fel și fle de experiențe și zău că cele mai sugative de bani mi s-au părut nașterile și internările în spitale. Eu am perceput personalul ăla ca pe niște necrofagi ce se învârt în jurul prăzii speriate, să mai arunce cu un bănuț pentru un serviciu medical. Dar la nașteri mi s-a și părut jale și șocant pentru că era cam prima dată când dădeam nas în nas cu sistemul.

  16. Si cine a a zis mai exact sa ma luati pe mine in serios??? Poate eu sunt nebuna cu diploma si mastere. Am zis eu sau am cerut sa ma luati in serios??? De luat in serios sunt copii care sufera , copii care ajung sa traiasca in intuneric, copii carora li se rapeste dreptul de a spune „Mama , tata” copii carora li se curma viata de dragul unora care pt un pumn de bani ar face orice , de dragul altora care isi exprima parerea fara a avea copii sau copii in suferinta, de dragul unora care in urma campaniilor de promovare/ lobby isi umplu buzunarele cu 36 milioane euro, iar cand a fost rugat de reporter sa- si injecteze in ambele brate brate cate 100 de vaccinuri in urma afirmatiilor lui ca corpul omenesc suporta pana la 100.000 de genomi( imi scapa cuvantul acuma) a tacut si a inghitit in sec. De ce sa ne ne sacrificam de dragul ideologiei, de dragul „artei” care a ajuns medicina , oare copiii astia nu au suflet, nu simt durerea ? Daca mergem pe ideea sa moara capra vecinului, am ajuns o societate/ lume fara empatie. In psihologie criminalii care au fost studiati le lipsea empatia. Am fost acuzata de o doamna ca am fost indoctrinata de preoti, ultima gaselnita . Nu, am fost ” indoctrinata” de fiimiu a carui suferinta am experimentat-o ,am fost indoctrinata de suferinta mamelor care si- au pierdut copilasii ,am fost indictrinata de copilasii care traiesc in intuneric in urma autismului dobandit de la vaccinuri. Am fost crescuta si educata sa nu judec , sa fiu buna , sa daruiesc ,sa inteleg . Dar cand vad ca altii doresc sacrificarea sufletelelor doar ca cred ei ca trebuie, nu multumesc frumos , nu mai doresc sa ma comport cu manusi. Cine are urechi ,inima si ochi sa le foloseasca nu sa le tina doar de dragul ca acolo le este locul. I rest my case.

    1. Chiar nu inteleg ce utilitate au istericalele, injuriile si stilul de mahala intr-o discutie care din orice alta privinta a fost foarte civilizata pana la un anumit moment. Nimeni de aici nu v-a facut nimic, pur si simplu era prezentata si discutata foarte amanuntit o problema, cu foarte multe surse pe care le puteti consulta si singura. Nu stiu ce legatura au toate celelalte lucruri cu mine, eu doar v-am zis ca nu va ajuta deloc stilul acesta de a discuta. Nu trebuie sa vorbiti cu manusi, dar nici sa injurati in stanga si-n dreapta.

  17. Cum am mai zis, te invit sa renunti la medicina pe care o condamni atat de mult. Investeste in altceva, in ce crezi tu si consideri tu ca e medicina adevarata. Nimeni nu te obliga sa mergi la medic si nici nu te-a fortat nimeni sa vaccinezi. Dar te isterizezi degeaba pt ca ciorbita conspirationista nu e felul meu preferat de mancare. Drama ta personala nu iti da dreptul sa dai diagnostice si verdicte, poti sa ai cate diplome si mastere vrei (majoritatea de pe Google si Youtube,ca e la moda). Nu ,nu lucrez in domeniul medical. Piersi sper sa simta pe propria piele ce inseamna boala contagioasa, dar nu oricum, de preferat infectia cu tetanos, care are cea mai mare rata de mortalitate.Sa vedem daca protocolul ei homeopat o ajuta atunci.Mi-e mila de copilul ei si de viata pe care e condamnat sa o duca alaturi de cineva care e evident ca nu e in toate facultatile mentale.

  18. Comentariul meu de mai sus era adresat pt. Doamna Vulpita deranjata ca stilul meu de a vorbi.
    Vaccinurile, sa- mi dovedeasca ei necesitatea, sa la imbunatateasca daca sunt necesare , sus cu Juramantul lui Hipocrate ,nu ma astept sa sufere si sa rezoneze doctorul cu mine ,ma astept sa-si respecte juramantul. Nu cauta sa ma bagi in argumente stiintifice sau polemici la grad inalt ,pt ca am ales sa vb. ca mama :-).sanatate maxima si consumati-va energia constructiv .:)

  19. Si asa vb o studenta la psihologie care face baby sitting . Va suna cunoscut? Ahh si nu ai nici copii, i rest my case si cu tine. Doamne ajuta ca m- a ferit de tine sa- mi las copiii pe mainile tale. Grow up beautiful Miss psiho(log).

  20. Oana, esti patetica. Dar pe undeva iti inteleg disperare.Imi pare sincer rau ca ti-ai gasit alinarea in pseudostiinta lu’ piersi. Fata de copilul tau simt compasiune, fata de Felicia nu. Este o criminala si sper sa plateasca pt manipularile si minciunile ei. Asta daca nu cumva intre timp se imbogateste de pe urma naivilor ( vad ca a inceput sa stranga fonduri pt un proiect misterios) si poate pleaca pe luna, sa nu mai auzim de ea. Asta e ultimul comentariu adresat tie. Articolul asta e mult prea demn de respect ca sa il umplem cu crize si istericale fara baza in realitate. Atata iti cer, anunta-ma cand renunti la asigurarea medicala conventionala de tot! Sa putem rasufla usurate amandoua, tu ca nu te mai vaneaza sistemul sa te omoare, eu ca nu mai platesc impozit pentru cei care sunt pro boli si pro moartea copiilor nevinovati.

  21. @Pro Vaccin , total de acord cu alcatuirea unui sistem de monitorizare acreditat, e imperios necesar sa se raporteze reactiile adverse grave , doar asa se pot imbunatati vaccinurile si se pot compensa victimele. Transparenta este din pacate o problema reala a sistemului medical. Asta nu discrediteaza medicina ca stiinta, evident.

    Iar in ceea ce priveste pregatirea medicilor de familie,dar si a multor pediatri, cred ca si acolo e cazul de o reforma urgenta.D-na doctor Sandra Alexiu tine seminarii si conferinte pt medici pe tema vaccinarii. Nu stiu exact in ce conditii ,dar cred ca ar trebui sa fie obligatorii conferinte despre vaccinare,nutritie si alaptare ( pe partea de pediatrie cred astea-s segmentele unde exista cele mai multe lacune).

  22. VAERS nu este un sistem acreditat, poate oricine sa raporteze orice doreste. Responsabilitatea este a medicului, el trebuie sa faca evaluarea corecta si sa raporteze corect. Daca te uiti peste analizele raportarilor VAERS vei vedea ca un procent majoritar sunt raportari care nu au nici o legatura cu vaccinarea. In ceea ce priveste despagubirea, SUA are un sistem bine pus la punct, in teorie e un exemplu bun de urmat. http://www.hrsa.gov/vaccinecompensation/index.html E defapt un fond alimentat de costurile vaccinurilor si in urma procedurilor legale aferente , e folosit pt a despagubi victimele.Cel putin eu asta am inteles. Plus ca nu are la baza VAERS , ci propriul sistem RAPI

    1. E ok VAERS, e făcut de CDC și FDA. Ce nu e OK e să iei datele de acolo și să faci corelații și alte studii, pentru că, așa cum ai zis, datele nu sunt cele mai bune. Și zice destul de clar că e Adverse Event și nu reacție adversă.

      While VAERS provides useful information on vaccine safety, the data are somewhat limited. For example, VAERS reports may provide incomplete information. Specifically, judgments about whether the vaccine was truly responsible for an adverse event cannot be made from VAERS reports.

      http://www.cdc.gov/vaccinesafety/Activities/vaers.html

      Deci VAERS e raportare de la medici și cine mai vrea să raporterze (a fost unul care a făcut un raport că s-a transformat în Hulk după ce s-a vaccinat).

      Despăgubirile se fac, evident, după evaluarea unei comisii și, dacă e reacție adversă, se face plata. Autismul poate să apară în baza de date VAERS, dar nu va fi niciodată motiv de despăgubire.

    2. Atata doar ca nu conteaza cu nimic faptul ca tu sau medicul ati raportat ceva pe VAERS.Despagubirile se fac in urma unei anchete medicale care are la baza raportul la VICP . Ai sanse sa fii despagubit daca apelezi laprogramul national de despagubiri, unde treci prin intreg procesul de cercetare, intri in contact cu un avocat specializat in despagubiri medicale etc. Niciodata nu vei fi despagubit in urma unui raport pe VAERS. Nu consider ca o platforma publica ajuta , din contra dupa cum bine vezi , e o oaza de anecdote si nimic mai mult. Nu esti obligat sa uploadezi nici un document medical sau vreo dovada obiectiva, pur si simplu iti inregistrezi plangerea cum ar veni ,prin propriile cuvinte. Zero validitate asa ca moving on.Avem nevoie de un program national de despagubiri , un fond national exclusiv dedicat acestui scop. ( As fi vrut sa comentez in fir logic dar wordpress-ul nu ma lasa sa dau reply ultimului tau comentariu).

    3. Ai aici un articol ft interesant despre baza de date VAERS ( btw faza cu Hulk a fost o farsa, tipul care a condus metanaliza a introdus raportul si acesta a fost acceptat imediat.Ulterior a fost contactat de autoritati si a recunoscut ca a inventat raportul iar acesta a fost sters.Daca nu l-ar fi contactat nimeni,si azi puteau antivaccinistii sa se dea cu curu de pamant ca vaccinurile te transofrma in Hulk).

      http://scienceblogs.com/insolence/2008/01/18/how-vaccine-litigation-distorts-the-vaer/

      http://leftbrainrightbrain.co.uk/2006/03/14/on-using-vaers/

  23. Toti cei care spun ca vaccinurile au compusi chimici periculosi nu au cunostinte elementare de chimie. Msi mult mercur este intr o conserva de ton decat intr un intreg lot de vaccinuri. Iar in momentul in care un element chimic intra intr-un compus, deja molecula de substanta are cu totul alte caracteristici fizice si chimice. Luat separat, si oxigenul atomic este un compus periculos. Din pacate, lupta anti curentului shamanist este una pierduta din start, iar efectul de turma al indivizilor adepti piersicutei isi spune cuvantul. Pe grupul anti vaxxerilor de pe fb se creeaza adevarate „raiduri” pe toate blogurile care au curajul sa le combata pseudostiinta.

    1. Intrun fel se asimileaza pe cale orala si altfel injectabil cu elemente de fixare, ce vreti sa ne invatati?

    1. Aș mai adăuga încă ceva. În 1998 EPA (Environmental Protection Agency) a pierdut un proces cu companiile de tutun. EPA-ul a zis în 1993 că fumatul pasiv e vinovat pentru cancer, dar companiile de tutun au zis că nu sunt dovezi suficiente. În 1998 au câștigat. Înseamnă că fumatul pasiv nu produce cancer doar pentru că un judecător a zis așa? Eu aș zice că nu; aș zice că dovezile sunt suficiente și că opinia unui judecător nu e relevantă în astfel de chestiuni.
      Mai multe despre Tutun vs. EPA: http://www.no-smoke.org/learnmore.php?id=24

  24. A sugerat cineva pe aici sa nu mai platesc asigurare de sanatate.ii raspund ca ar fi primul lucru pe care l-as face . dar e posibil asta? din pacate nu …
    Alexthyme :
    1.Ai copii? I-ai vaccinat? Daca ai avea i-ai vaccina ? ai incepe cu toate rahaturile inca din spital si apoi ai face rapel dupa rapel ( de ex la tetanos faci rapel dupa rapel pana la nu stiu ce varsta , iar daca la 6 ani se inteapa copilul intr-un cui , rapid i se face un anti-tetanos …:)))))))) pai ce-i asta? ) ?
    sau unele le-ai face , altele nu , pe principiul ca „unele intr-adevar nu sunt bune, dar altele chiar sunt ok „….ca am auzit si nu o data si replica asta
    2.iti faci in fiecare iarna vaccinul antigripal?
    3.daca , Doamne fereste , tu sau cineva din familia ta ar suferi de cancer ai recurge la citostatice? ( apropo stii ca un procent foarte mare de medici oncologi ..75-85 % , nu ar recurge la asa ceva pt ei sau cineva apropiat !!!???? ) nu te intrebi de ce ?
    Cred ca trebuie sa fii foarte naiv sa crezi ca industria farmaceutica , CEA MAI PROFITABILA DIN LUME, ne vrea noua binele , indiferent ca vorbim de vaccinuri, antibiotice , citostatice sau orice altceva …
    Dar na, avem fiecare propriul cap ..unii preferam sa l folosim si sa hotaram noi ce e mai bine pentru noi , altii aleg varianta mai comoda si mai lipsita de responsabilitate, adica sa-i lasam pe altii ( extrem de incompetenti si superficiali ) sa gandeasca si sa decida pentru noi….NU, multumesc !
    cristinatacaciu , esti plina de ura , ai acumulat o gramada de frustrari probabil in viata asta ..cand ai ajutat ultima data pe cineva , cand ai facut ultima fapta buna?…ca vad ca la blesteme si la dorit raul si moartea esti lider ……eu zic sa ti fie mila de tine , nu o compatimi pe Felicia , nu te poti compara cu ea :))))
    daca tot esti asa studioasa, lasa o vreme deoparte cartile de biologie si analizeaza te putin din punct de vedere psihologic, dar din pacate , mai ales psihiatric …..nu vei fi prea incantata ! succes si ganduri bune ! stii ce-s alea ? :))

    1. Bună Raluca,
      1. nu am copii, dar dacă aș avea le-aș face vaccinurile recomandate. Iar dacă m-aș înțepa într-un cui aș întreba un medic dacă ar trebui să fac vacicnul anti-tetanos și dacă ar trebui l-aș face.
      2. nu îmi fac în fiecare iarnă vaccinul anti-gripal. Mi l-am făcut acum vreo 2 sau 3 ani ultima dată cred. Am explicat în articol că în cazul gripei o recenzie făcută de Colaborarea Cochrane a arătat că vaccinul este eficient atunci când e nevoie de el, dar nu este nevoie întotdeauna de el (cei care au făcut recenzia au sugerat că un program național de vaccinare nu este justificat pentru gripă). Aceste rezultate nu trebuie însă generalizate și pentru alte vaccinuri. Dar dacă apare vreun risc de epidemie o să-mi fac.
      3. Dacă aș avea cancer aș apela la medicina modernă. Eu nu mă pricep să tratez cancerul așa că aș apela la cei care se pricep. Povestea cu 75% dintre doctori am mai auzit-o și este falsă. https://anaximperator.wordpress.com/2010/05/06/do-75-of-doctors-refuse-chemotherapy-on-themselves/
      Industria farmaceutică nu e chiar cea mai profitabilă din lume, dar e profitabilă. Industria vrea în primul rând profit, de aceea e nevoie de reguli care să o constrângă. Dacă ar fi lăsată liberă ar face exact ce face industria homeopată sau de suplimente alimentare – ar vinde orice fără să testeze aproape nimic. Pentru aprobarea unui medicament e nevoie de anumite teste și deși nu sunt perfecte, sunt cea mai bună soluție în prezent.

    2. Doamna am niste situatii ipotetice pentru dumneavoastra, pentru ca vad ca va place sa puneti intrebari:
      1. Sa zicem ca mergeti prin tara, intr-un orasel, si sunteti atacata de o haita de caini vagabonzi. Vi se spune clar ca exista vector de rabie in zona (din fericire, nu e cazul in momentul asta, dar discutam ipotetic). Ce faceti?
      2. Sa zicem ca nu v-ati mai facut vreun booster pentru tetanus de minim 20 de ani si, intr-o vizita la tara, undeva, va intepati intr-un cui dintr-un staul. Ce faceti?
      3. Sa zicem ca aveti venituri maricele (sau nu) si mergeti intr-o calatorie (ca turist sau lucrator) undeva prin Africa centrala. Vi se spune ca este o zona in care febra galbena este endemica si ca vaccinarea este imperioasa. Ce faceti?
      4. Sa zicem ca nu credeti in vaccinurile alea antigripale cu care companiile farmaceutice „gandesc pentru noi”. Mergeti la sfarsitul iernii sa va vizitati o ruda intr-un spital. Ruda internata intr-o sectie de terapie intensiva, unde, desi ar trebui sa nu aveti acces fara masca, nu se respecta regulile prea strict. Odata ajunsa acolo, PENTRU CA ERATI PURTATOR ASIMPTOMATIC al unui virus gripal, impartiti cu darnicie virusul. Mai multi pacienti se imbolnavesc. Un pacient moare din cauza complicatiilor. Va simtiti vinovata?
      5. Sa zicem ca aveti o ruda diagnosticata cu cancer pancreatic in stagiul 3, inca operabil si care ar putea raspunde bine la tratamentul cu citostatice. Pacientii diagnosticati cu cancer pancreatic NEOPERABIL in stagiul 3 au o durata medie de viata de 12 luni de la diagnostic. Ce faceti?

    3. Raluca, esti exemplul tipic de om fara studii medicale care nu intelege informatiile primite dar e suta la suta convins ca stie mai bine decat medicii doar pt ca a citit ceva pe google.
      Sunt medic, da.
      -mi-as vaccina copiii, da. Nu cu toate vaccinurile, doar cu cele importante. mama prietenului meu cel mai bun e medic, a fost sefa la microbiologie. Si-a vaccinat copiii. Nu cu tot ce se gaseste pe piata, bineinteles, ca trebiue totusi sa ai un echilibru. dar echilibrul ala il ai cand stii despre ce este vorba.
      -nu, nu mi-am facut niciodata vaccinul antigripal si nici nu il voi face deoarece nu il consider in cazul meu necesar. sunt cazuri insa in care e necesar. si atunci trebuie facut, sau e bine sa fie facut.
      -Daca as recurge la citostatice? Bineinteles, daca s-ar merita. cancerul are mai multe stadii si in fctie de stadiu si de operatie (cand se poate opera), se recomanda sau nu s erecomanda citostatice. Ultimul pacient operat de cancer de colon a plecat acasa linistit, nua avut nevoie de nici un fel de tratament oncologic. Pacienta de 24 de ani cu tumora borderline abdominala a fost informata de oncolog asupra posibilitatilor, adica de a face chimioterapie si de nu a face, a ales sa faca. lance Armstrong era fara tratamentul oncologic mort.
      Tu ai propriul cap, dar trebuie sa intelegi ca nu etsi medic. deci nu lucrezi in domeniu. deci nu ai facut o facultate, nu ai nici o experienta, iar cititul pe google si interpretatul nu sunt destul. Ca ai vazut cum ai interpretat aceasta informatie primita sau citita, ca sunt medici care nu recomanda citostatice. Bineinteles :))) sunt si medici care nu recomanda sa te operezi, adca te duci la ei cu indicatie de operatie si ei spun ca nu. Nu inseamna ca ei cred ca e mai bine sa faci yoga sau sa te inchini la chipuri cioplite, pur si simplu fie nu exista o indicatie pt operatie, sau riscurile operatiei sunt mai mari decat beneficiile.

      Eu ca medic pot sa citesc mii de pagini despre arhitectura, tot nu pot s afiu mai buna decat un arhitect.

      Felicia este bolnava. Este o femeie care a trecut prin multe si acestea si-au us amprenta pe psihicul ei. E doar trist ca vor muri oameni din cauza ei si nici macar nu isi da seama.

  25. Doamne , cata incredere poti avea in cei cu halate albe , care se cred niste Dumnezei ….dar ma rog, e alegerea ta , candva si eu as fi dat aceleasi raspunsuri la cele 3 intrebari .:)
    ok , inca ceva :
    Daca nu mi-am vaccinat copiii, sunt iresponsabila si inconstienta? Daca ei nu au fost bolnavi deloc ( decat forme foarte usoare ) este pur si simplu o coincidenta , sau o exceptie? daca habar n au ce e ala nurofen, panadol , augmentin e ok? Ca am apelat totusi odata la un pediatru din asta ambulator ( un fel de sarlatan din asta care merge la domicilii si toraie aceeasi poveste , aceleasi medicamente , 50 ron , fara chitanta , fara nimic ) si mi -a zis asa foarte mirat/indignat, aproape revoltat ” Pai cum, nu i-ati dat niciodata nurofen?? pai de ce ??? ” ..ca si cum ar trebui sa faca vreo cateva cure pe an cu mizerii din astea …
    daca mai cunosc o gramada care „au deschis ochii”?
    si nu neaparat homeopatia sau suplimentele alimentare sunt alternativa medicinii alopate.
    De ce nu se revolta persoane care au urmat sfaturile Feliciei ? poate pentru ca li s-a schimbat starea de sanatate in bine ( a lor, a copiilor ) …?
    De dr.Teofil Lung de la Cluj ai auzit? e nebun/iresponsabil/inconstient cand spune cum e treaba cu chimio/radioterapia ?
    Stii cata presiune s-a pus pe Anca Nastasi de la ProTv cand a realizat anul trecut emisiunea aceea „Vaccinezi sau rationezi”?( prezentata la „Romania , te iubesc !”) Stii ca a invitat medici de top din Romania la emisiune care au refuzat-o politicos spunandu-i ca nu pot aparea pe post sa spuna ca vaccinurile sunt periculoase ( gandeste si tu din ce motive ) , si ca o felicita totusi pentru curajul de a face o astfel de emisiune ?
    intreab-o !
    in fine , nu mai discutam …..
    asa cum spune si Felicia, ia deciziile care crezi tu ca sunt mai bune pentru tine , dupa ce te-ai informat din mai multe surse independente ( nu platite de bigpharma) !
    daca nu faci parte din turma, nu inseamna ca esti nebun!

    1. Părerea mea e că dacă nu ți-ai vaccinat copiii înseamnă că te-ai informat greșit. Bănuiesc că la fel crezi și tu despre oamenii care își vaccinează copiii. Iar în legătură cu nurofen și panadol, nici eu nu cred că am luat vreodată nurofen. Paracetamol am mai luat. Dar când vine vorba de răceala obișnuită nu există un medicament care să o trateze. Poți ameliora simptomele, dar în cele mai multe cazuri o să treacă de la sine (O recenzie făcută în 2013 spune că răceala trece în 90% din cazuri în 15 zile: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3898587/ ). Poate de aici vine și ideea că „medicina alopată tratează doar simptomele nu și cauza”, idee pe care am auzit-o de multe ori ș ieste greșită.
      Am auzit ceva și despre dr. Teofil Lung. Merge contra consensulu medical. Sunt mulți medici, de ce să îl alegem pe el ca sursă credibilă și să-i ignorăm pe ceilalți? Așa că aștept să își convingă colegii specialiști și pe urmă o să-l iau în serios. Nu putem să ne luăm după fiecare om care are o părere legată de domeniul lui. Așa poți să gesești o grămadă, fiecare cu părerea lui.

    2. Cristian, dar eu am trecut prin astea(nu cu rabia, dar na). Am stat in spital de boli pulmonare pe langa pacienti cu TBC. Toti vaccinati. Nu se iau bolile asa usor. Am probleme pulmonare si nu am facut nicio infectie pulmonara desi umblu pe sectii si ma intalnesc cu bolnavi, nicio gripa.
      Am grija insa de conditia mea fizica (atat cat impune capacitatea pulmonara), de alimentatie, si de starea psihica ( am invatat sa imi accept limitele si fricile si ca ce e in capul meu e cel mai mare dusman).
      Nu, bolile nu se iau asa usor. Abordarea mea fata de boala e una crestina, ortodoxa.

    3. Din pură curiozitate întreb: în ce constă o abordare creștină legată de boală? Chiar n-am mai întâlnit ideea asta până acum. Partea cu fricile și limitele din capul nostru mă duce cu gândul la noua medicină germană. E vreo legătură sau sunt două lucruri complet diferite?

    4. Abordarea ortodoxa a bolii este:
      -boala este semn de la Dumnezeu. Sa o primim cu bucurie si senitatate
      -boala se primeste cu post alimentar, odihna, rugaciune, meditatie
      -boala fizica vine sa completeze o vindecare sufleteasca
      -boala este o atentionare de iesire din pacat (lasat tigarile, lasat bautura, mancatul prea mult,. certurile in familie, etc), si nu e o pedeapsa
      -boala se primeste cu umilinta pentru ne e data sa ne intreptam pe calea cea dreapta
      -boala ne atrage atentia sa fim cu mai multa dragoste pt cei din jur, pentru ca viata e scurta: se da de mancare de pomana la cei mai saraci, se ajuta
      -bolnavul este un intreg. Un om. Si trebuie privit tot ansamblul, si sufletul si trupul. Un suflet sanatos duce la un trup sanatos.
      -frica este cel mai mare dusman al nostru, Dumnezeu inseamna dragoste, respect, credinta, toleranta – frica nu isi are locul aici.

      Abordarea ortodoxa, crestina este de dinaintea nasterii lui doctorul ala care spui tu.
      Si mai dinainte este medicina traditionala chineza (e de fapt de dinaintea medicinii moderne).

  26. @Alexandra : sa presupunem prin abstract ca conserva de ton nu contine mercur( cum spui tu in cantitati aproape apocaliptice) ,te invit sa papi la o masa 8 conserve de ton ,nu ti s- ar apleca ? Sau ai face o alergie puternica? Ce are chimia a face cu faptul ca organismul oamenilor reactioneaza alandala .( suntem diferiti dar ni se aplica aceleasi vaccinuri pt toti cu Posibile reactii adverse) .daca am zis numarul 8 se refera la numarul vaccinurilor care le- a avut bebelusul meu la 2 luni.
    @ Provacin : Datorita comentarilor pertinente si de bun simt ale dumneavoastra ma simt obligata sa va raspund.
    Nu- mi creste o jumate de creier in plus dar e foarte usor pt altii sa prezinte date stiintifice ( culmea informarea lor tot de pe Google vine) cand ei nu sunt in mijlocul faptelor expuse.
    Deci lumea” stiintifica googaleste ” ei au voie dar noi suntem blamati .( asta ca o paranteza )
    Da, in Romania sunt sugative , dar eu am nascut in Belgia pt ca aici traiesc, situatia financiara este mult oeste extraordinara , am platit fiecare tratament , fiecare asigurare , mi- am facut constiincioasa temele , m- am dus la spital si m- au tratat ca pe carne de taiere si nimic mai mult. Peste tot sistemul este defectuos, nu asociez un tratament rau sau un medic nesimtit cu vaccinurile. Inca ma duc la medic si le ascult ineptiile , toti dau cu totul alt verdict, vreau sa comand analize pt copil sa vad ce are in sange si de ce nu se simte bine in urma vaccinurilor ,tot ii ies pustule ,ici si colo , iar ei refuza sa- mi dea trimitere , refuza dreptul la informare.
    Nu iau nimic homeopat, nu am contactat pana acum un homeopat pt mine insumi , toata viata m- am ghidat dupa principii sanoatoase .
    Peste tot sistemul sanitar este defectuos, peste tot se eschiveaza .
    Au bagat la medicamnte in mine si m- au sedat, taiat , intepat de nici acum dupa 5 luni de la nastere nu- mi mai revin .
    Iar Dumnezeu nu cred ca isi distruge propria Creatie,mai ales o fata superba ca a mea, asta referitor la accidente si mutilari dupa cum doreste cinev aici cam frustrat . Culmea ca supita ei tot din Google se trage. Multumesc pentru complimentul dat ca sunt patetica :))).

    1. Deci toti medicii spun ineptii. Adica oameni care au stdiat 6 ani de zile la facultate, ca apoi s amai studieze inca alti ani si sa dea examen sa ajunga acolo unde sunt, toti astia sunt niste idioti. Ca puteau foarte bine sa citeasca pe internet si pe google, nu? Doar de atat e nevoie, de acces la internet.

      Doreai sa te taie fara sa te sedeze? :))) ca nu am inteles. De ce nu iti revii nici acum dupa nastere? Aii cumva o depresie postpartum?
      De ce esti sigura ca problemele copilului tau vin de la vaccinuri?
      Daca ii ies pustule, de ce nu i se ia o proba din pustulele alea? din sange nu vei afla foarte multe.
      daca toti doctorii la care mergi, adica oameni specialisti in domneiul lor, iti spun acelasi lucru, de ce crezi ca cineva care nu ti-a consultat copilul stie mai bine ce are?

  27. Newsflash: aici discutam despre stiinta nu despre prieteni imaginari.
    Newsflash 2: nimanui nu ii pasa de pseudodrama ta pe internet.daca ai o problema si crezi ca ai fost tratata necorespunzator, rezolva-ti problemele in instanta, ai tot dreptul.
    Newsflash 3: daca nu iti convin studiile validate stiintific care se gasesc deseori gratuit pe google, te invit sa faci facultatea de medicina, sa te specializezi in cercetare si sa faci tu studiile alea bune, care te-ar convinge pe tine.

    Dar la ce aberatii scoti din taste …. chimia de a 9 a e prea mult pentru tine, nu intelegi concepte elementare de biochimie sau fiziologie dar ai pretentia sa te luam in serios.Haide cu studiile alea care iti satisfac tie rigurile si sustine o dezbatere logica.Nu te mai plange atata ca te-au taiat si te-au cusut si ce ti-au mai facut ca nu esti o vita fara constiinta si vointa.

  28. Exact ,my point. Multumesc ca mi l- ai validat. De asta vorbeam Provaccin, comentariul de mai sus valideaza ,nu-mi creste creier in plus dar poate sunt mai ” umana” . Drama ta draga femeie este ca te -ai nascut femeie si pe deasupra extraordinar de urata, inside / out iti inteleg ura impotriva tuturor, problemele tale psihologice cu fetele desfigurate de accidente spune multe. Parca spuneai ca era ultimul comentariu adresat ,se pare ca nu, nimic direct nu ti-am adresat tie. Facultatea de Medicina? Parca fusese un reportaj la televizor acum o saptamana cum examenele se trec pe sex la Facultatea de Medicina din Iasi si alte chestii. Nu ,multumesc, pas. Medicina nu este exacta ca matematica, cercertatorii intre ei au inca polemici ,dezbateri. Tot ce am zis treziti-va, nu ne impuneti politica pumnului in gura ,exact ca Hitler si Stalin, cine nu rezoneaza cu ideologia lor ,zbang una dupa ceafa. Hate,hate si iar hate. De unde atata?. Iar programele recompensatorii nu cred ca rezolva mare lucru dupa ce ti-a fost nenorocit copilul. Apropo draga baby sitter , am incercat sa va fac sa vedeti si din punctul parintilor ,se pare ca te-ai ” imunizat” complet iar daca drama mea este pseudodrama ,a ta din pacate e reala. Trebuie sa te privesti zi de zi in oglinda si sa traiesti cu tine insuti. Te cred ca ti- e greu. Totul se reduce la bani la tine,programe compesatorii,instante … In fine ti-am acordat prea mult timp ,comenteaza cat vrei,injura,urla , fa scenarii ,deja eu ma opresc aici, esti o nulitate care doar Googaleste si isi prezinta linkuri tot de pe Google. Astept comentariul tau delicios,dar schimba scenariul ca am inceput sa casc. Iar dupa blesteme cu sa murim ( cum ai folosit pe facebook, ) apoi orind cu ardoare moartea altora ,le-am vazut pe toate in ce te priveste , dar nu am sa mai ma obosesc sa ma lupt cu o cauza pierduta a umanitatii cum esti tu.

    1. Mai sa fie! :))))) Ai terminat si tu facuktatea de medicina de stii cum se trec examenele?
      Uite ca eu am terminat-o fara sa fac sex cu altcineva in afara de prietenul meu. Si am trecut examenele cu bine, ba am avut si bursa. Fara sa fac sex, fara sa dau bani ca sa primesc nota mare. Am invatat. Am si memorat lucruri complet inutile care nu mi-au folosit si nu imi vor folosi, dar am invatat.
      Tu vad ca ai ramas inca la nivelul generalizarilor. blondele sunt curve, brunetele sunt fete muncitoare, cine are nasul mare e dotat, persoanele cu buze subtiri sunt rele. :))
      Daca ar trebui sa pariezi cu viata ta sau a altcuiva din familie ai garanta ca ce sustii tu si Piersica e suta la suta adevarat?
      daca ar fi copilul tau diagnosticat cu leucemie (Doamne fereste, dau doar un exemplu), ce tratament ai face? Ce recomanda medicii sau ce recomanda Piersica?

  29. Sistemul de compensatii si despagubiri medicale este o necesitate care poate deveni realitate si trebuie sa fie asa. Nu ma asteptam de la tine sa gandetsi logic si sa propui o solutie pt problemele sistemului medical.Nu esti umana, esti o descreierata care stie sa injure si sa faca atac la persoana, dar sper ca e o stare trecatoare.

    Tu stii numai sa improsti cu noroi si cu rahat dar nu esti in stare sa rezolvi o probabilitate statistica primara.Tu alegi sa folosesti mijloacele de transport in comun in pofida faptului ca riscul e mai mare sa mori din cauza lor decat din cauza unui vaccin. Atata doar ca mersul cu masina prezinta un beneficiu care depaseste cu mult riscul de a muri intr-un accident.Acelasi principiu se aplica si in vaccinare. Probabilitati de clasa a 5 a , nu e asa greu.

    Nu poti purta o discutie normala , logica si echilibrata cu nimeni care nu gandeste atat de obtuz ca tine, ori suntem cu tine,ori suntem impotriva ta si vrem sa te omoram. Poti sa lasi putin orgoliul deoparte si sa vorbesti ca un om civilizat,fara sa faci atac la persoana? Poti sa propui niste solutii practice, realizabile si realiste? Sau vrei doar sa bati cu pumnul in masa si sa te isterizezi ca nu se intampla lucrurile exact asa cum vrei tu?

    Poti pricepe ca doar fiindca iti doresti tu foarte tare sa ai dreptate nu inseamna ca chiar ai?Poti pricepe ca a apela la studii stiintifice nu inseamna ca lucrurile nu pot sta si altfel, ca nu e 100% nimic batut in cuie dar ca asta inseamna progres? Tu crezi ca lucrurile se intampla asa peste noapte?Poate in universul tau da, pe Terra nu.

    Mai citeste o data comentariile mele legate de interventiile in ceea ce priveste formarea profesionala a medicilor, in special a pediatrilor.Ti se pare gresit faptul ca e nevoie de o formare continua in ceea ce priveste vaccinarea sau nutritia pediatrica? Asa poate vom reusi sa avem medici pediatri la zi cu informatia , aia stiintifica pe care o tot blamezi tu.

    Daca nu doresti sa sustii reforma sistemului ci doar sa arunci cu rahat si sa crezi ca absolut toti sunt niste criminali , fiecare de la femeia de servici la marile companii si la stat sunt niste corupti , atunci inseamna ca tu nu esti un factor de luat in seama. Tu nu aduci nimic bun, defapt nu aduci nimic in ecuatia asta care sa te faca sa contezi. Daca ai avut de suferit de pe urma sistemului, a unei institutii sau a unui medic, cel mai usor poti sa schimbi ceva inside the system , nu de afara scuipand si injurand.

  30. Oana,

    Eu am copii puțin mai mari și la un momentat s-a pus problema și la noi în familie dacă să continuăm cu vaccinarea sau nu. Mai exact era vorba despre vaccinul ROR, soția nu prea mai vroia să-l facem, iar ca argument îmi trimisese un articol ce spunea ceva de genul că vaccinul are mercur și autism ca posibilă reacție adversă.

    Eu, la vremea respectivă, nu știam mai multe despre vaccinuri, decât că se fac pentru a preveni niște boli. Habar n-aveam ce boli, cu excepția vaccinului antitetanos. Timpul trecea, deja întârziasem vreo 2 luni vaccinul ROR, soția zicea că nu-l facem, eu că-l facem, că trebuie făcut.

    Cum hotărârile în familie se iau împreună am convenit să citesc și eu acele articole despre vaccinul ROR, dar şi despre vaccinare în general. Am început să învăț despre boli, despre „ingrediente”, îmi fixam în memorie argumentele aduse de cei împotriva vaccinurilor. Nu le mai repet, probabil le ştii.

    Totul suna prea de tot, ca un fel de conspiraţie între guverne, companii farmaceutice, Bill Gates şi masoni și m-am gândit că trebuie să există și oameni care scriu contragumente. În română nu prea găsisem, găsisem situri în engleză, dar găsisem. Era ceva. Și mai important era că pentru fiecare argument adus de cineva contra vaccinării, există un contraargument.

    Cel hotărâtor a fost că vaccinul ROR nu a conținut niciodată mercur. Era o minciună gogonată spusă de siturile antivaccinare. Apoi am aflat și despre cum lumea medicală a ajuns la concluzia că vaccinurile nu sunt cauza autismului și asta după ce s-au făcut studii în multe țări și pe mulți copii. Și multe altele. Le regăsești în acest articol.

    Problema cu doamna Feli și cu cei care scriu articole anti vaccinare e că nu sunt onești. Atunci când am început eu cu „informarea” îmi făcusem un cont pe un forum românesc unde se discuta despre vaccinuri. La un moment dat a intervenit pe acel topic și doamna Feli și am avut ocazia să o întreb despre argumentele ei împotriva vaccinării, mai exact îi arătam unde n-are dreptate. Răspunsul ei era mai mereu că sursele mele de unde aduceam eu „dovezile” sunt fraude create de BigPharma sau de guverne sau de doctori. Că totul e o conspirație. Dacă o cunoști, fă experimentul ăsta. Adu-i un argument pro vaccinare și ai să vezi reacția ei.

    Să o credem? Nu ți se pare prea de tot? Oare guvernele n-au nevoie de oameni sănătoși care să muncească și să plătească taxe până la 70 de ani? Mai concret, oare Ponta ar fi mai fericit să plătească pensii de handicap unui om până moare, decât să folosească acel om pentru ai aduce mai mulți bani din taxe, de unde să poate să-i sifoneze el în alte moduri?

    Oare BigPharma n-ar fi mai fericită dacă ar exista epidemii la cifrele istorice, prezentate și în acest articol? N-ar face oare mai mulți bani din tratarea acelor bolnavi din epidemii, decât din prevenirea epidemiilor?

    Sau oare un guvern ar fi fericit, dacă, după ce cheltuie niște bani cu nașterea unui copil, cu tratarea lui dacă are probleme la naștere sau e născut prematur sau are cancer din fașă sau orice boală foarte scumpă ca tratament și apoi să-i facă un vaccin care să-l omoare? Privește asta ca pe o investiție din partea guvernului și tot guvernul să-și omoare propria inveștiție?

    La urma urmei e vorba de copiii noștri. Decizia pe care o luăm îi afectează. Decidem să vaccinăm? Vor avea neșansa la reacții adverse, unele poate foarte grave. Decidem să nu vaccinăm? Vor avea neșansă să se îmbolnăvească, unele cazuri pot fi fatale. O decizie trebuie să luăm, iar decizia cu cele mai puține riscuri e de a vaccina. Copiii mei și mulți mulți alți copii n-au avut reacții adverse.

    Decizia de a nu vaccina e în primul rând una incorectă față de copiii noștri. Și asta din cauza faptului că cei care ne prezintă argumentele lor nu sunt onești. Argumentele nu sunt oneste, decizia pe baza acestor argumente nu are cum să fie onestă. Pur și simplu mint grațios și mizează că lumea nu verifică informațiile.

    De asta spun că am așteptat de mult timp un astfel de articol. De asta este lung, pentru că miciunile spuse de doamna Feli nu sunt puține. Nu sunt niște scăpări făcut de ea în urma procesului ei de informare. Sunt intenționate și nu vom afla niciodată de ce.

  31. Felicitari pentru articol, pentru efortul depus, pentru rabdare, pentru perseverenta! Acest articol ar trebui sa existe in fiecare cabinet medical si inmanat parintilor sceptici inainte de vaccinare. Pacat insa ca exista atata inversunare si atata lipsa de informare. Adeptii teoriilor conspirationiste, alimentate cu tarie de individe precum P, OS, vor refuza orice dovada care este impotriva convingerilor lor. Pentru mine este absolut inimaginabil cum niste indivizi lipsiti de studii de profil incearca sa darame zeci, sute de ani de cercetare, de realizari, de evolutie medicala. Am inteles ca aceasta P strange bani pentru o campanie anti-vaccinare. Chiar nu exista niciun cadru legal care sa opreasca astfel de actiuni? Inteleg sa ai libertatea de alegere asupra propriei persoane, dar cand incepi sa manipulezi populatia, cred ca nu ar mai trebui stat cu mainile in san.

    1. Mulțumesc.
      Probabil că sentimentul pe care îl are un om când ajunge să creadă că e mai deștept decât toți cercetătorii din toate timpurile e destul de puternic. Uneori e foarte greu să renunțăm la lucruri și mai ales la idei. Piersicuța n-o să fie niciodată convinsă. Doar o să-și facă ideile din ce în ce mai nefalsificabile.

  32. @Provaccin : Sunt de acord in totalitate cu tine. Dar mie mi se încalcă drepturile la informare. La doctorul de familie ,la pediatru peste tot. Am incercat sa deschid discutia despre vaccin , sa cer informatii sa vad cum e mai bine sa stabilesc cu ei ,iar ei incep ” discutia” cu Bau- Bau. Paralizie si Atat daca nu- l vaccinez. Am intrebat de ce ii trebuie celui mic Difteria la vârsta asta la care ” ca o sa intre in comunitate ”
    Pai eu nu am de gand sa – l dau la cresa sau mai stiu eu ce.
    A pai copii in Belgia sunt lasati la cresa de la 4 luni.
    Bravo lor , dar la mine nu se aplica . Apoi au inceput cu atitudinile ostile.
    In Belgia esti obligat Prin lege sa vaccinezi copilul daca nu amenda.
    In Japonia am inteles ca au schimbat programa de vaccinate pt Difteria ,il fac de la 3 ani
    Nu sunt adepta conspiratilor, nu sunt bisericoasa ,sectanta si alte multe. Am dreptul la informare,nu sa ma ia cu acuzatii sau sa ma sperie cu Bau Bau din dulap. Atata timp cat se învârt în jurul cozii si se eschiveaza ma fac si eu ca sunt surdă si oarbă.
    De ce toti pun vechea placa ” Dar ce esti doctor „?-))
    Pai daca voi nu mai aveti pic de etica ( ma refer la doctori si la cei care devin descreierati cand întrebăm) eu de ce sa ma arunc cu fata inainte in ceva care a afectat copilul meu.
    A spus cineva ca asta inseamna progres .Ha ,400 + ani de medicina conventionala si multe victime în numele stiintei. Nu am progresat deloc si nu vom progresa ,din contra vom regresa. Ce sa spunem , sistemul compensator. Adică cand te duci sa te intepe ,nu verifica deloc dosarul pacientului sau sa – l examineze ,poc un vaccin. Te duci acasa cu copilul si sa vezi minune ,ramane nenorocit pe viata. Apoi depui plângere , intervine sistemul compensator cu expertii lui peste ,te intoarce pe o parte si alta ,incep sa faca săpături despre sănătatea familiei sau de ce suferea copilul inainte. Cand m- am dus sa fac vaccinul ,stii ce scrie in cartea copilui sau ce mi- au zis ?

    Posibile reactii adverse : Febra. A se administra Perdolan pentru febra mai mare de 38 grade.
    Si acasa copilul, urlete ,convulsii ,refluxuri cu jet ca la pompieri. Si atunci m- am dus la supita mea conspirativa de pe Google si sa vezi. Posibile reactii adverse ,exact ce avea el. Un caz la nu mai stiu cate. Copilul meu a avut ghinionul sa intre sub incidenta acelui 1.
    Sa nu mai arunce nimeni cu pietre , ca nu ne- am sculat intr- o dimineata si ne- am hotarat sa devenim anarhisti doar ca soarele nu strălucea prea tare. Iar statisticile sunt doar statistici si nimic mai mult. Sunt facute dupa cum bate vântul. Daca se aplica unora ,altora nu. Cand se va asculta si vocile oamenilor de rand ,poate atunci se va mai schimba ceva. Dar politica pumnului in gura se aplica. Iar cei care urla ca suntem anarhisti sa se ofere ei cobai ,avem nevoie de păreri din partea oamenilor care sunt neutri. Sanatate maxima .

    1. e doar un vaccin in Belgia: poliomielita. Amenda 1000 euro. Pt copiii din familii cu alergii acest vaccin se poate evita cu trimitere de la alergolog.

    2. Posibil ca cel 1% sa nu fie doar atat. Dupa vaccinul de 6 luni fiul meu a facut convulsii in febra, a stat cu febra 38 o luna de zile. Internata in Bucuresti, la Grigore Alexandrescu, era spitalul plin de copii de la bebelusi pana la copii carora li se face ultimul vaccin. Toti vomau febra mare alterarea starii,la perfuzii,analize peste analize, multi mureau stiu de la asistente. Numarul mortilor dupa vaccinare si a celor care se imbolnaveau este mult mai mare dar pentru ca se scot bani seriosi , nu se ia in seama nici macar moartea. Ce daca mor cativa. Am stat o luna in spital nestiind daca va trai. Lucrurile astea incearca sa le aduca la cunostinta anti-vaccinistii. Am inteles ca Stefan Lanca a castigat procesul „pojarul nu exista” atunci noi de ce ne omoram copii? Nu poate contesta nimeni ca acel virusolog a castigat procesul.

    3. Despre Lanka, aceleași întrebări ca și dincolo https://opriviresceptica.wordpress.com/2015/03/01/piersicuta-un-focar-de-dezinformare-despre-vaccinuri/#comment-874

      Vrei să spui că mor copiii în spitale de la vaccinuri, medicii și asistentele știu asta, dar nu zic nimic pentru că primesc bani? E o afirmație foarte gravă și mă aștept să o poți susține cu ceva mai mult decât cuvântul tău. Sau să faci ceva pentru a expune acest masacru. Nu e nimic ce ai putea face? Comentând pe bloguri sau pe Facebook nu ajută deloc, iar dacă e greșit ceea ce spui, chiar face rău, așa că ai o responsabilitate mare când spui astfel de lucruri.

  33. @ Provaccin : Erată : Sunt de acord cu tine despre vaccinare,nu cu opiniile asupra Doamnei Felicia. Nu o cunosc personal sau îndestul de bine, deci nu ma pronunt sub nici o forma contra dansei sau sa o denigrez intr- un fel.

  34. Pai vaccinarea este cea mai eficient si sigura interventie medicala a tuturor timpurilor. Stii tu,medicina aia „clasica” pe care o blamezi tu? Acum 100 de ani nu te-ai fi intrebat de ce are nevoie sugarul meu de protectie impotriva difteriei, ci ai fi fost probabil una din mamele care si-ar fi pierdut cel putin unul din copii in fata unei astfel de boli. Reactiile adverse se gasesc in prospect, se gasesc online pe siteul producatorului , nu sunt nici un mister.Daca tot ne place googleul asa de mult.Statisticile nu sunt facute dupa cum bate vantul, asta e o remarca ignoranta.

    Medicii in schimb ar trebuie sa fie obligati sa se formeze continuu in acest domeniu, sa aiba rabdarea sa explice FIECARUI PACIENT! E de datoria lor sa lase orgoliul si lenea deoparte si sa vorbeasca om la om.Asta e pacatul multora, ca s-au dezumanizat ,mai ales dupa zeci de ani in practica. Dar meseria de medic nu e pt oricine, e una din cele mai stresante si epuizante psihic , asa ca au si ei circumstante atenuante. Totusi astea conteaza prea putin in cazul unui malpraxis.

    Neutru nu inseamna sa denigrezi comunitatea stiintifica internationala.Sa spui ca la facultatea de medicina oricum se intra contra unei partide de sex cu nu stiu cine? Ca medicii pediatri sunt niste criminali fara suflet care ar face orice pt bani ,deci de aia intra in profesia asta sa se imbogateasca ,nepasandu-le de vietile copiilor pe care ii au in grija?

    1. eu sunt in Belgia.
      Singurul vaccin aici la copil, pt care a insistat pediatrul este vaccinul contra poliomielitei (vin oameni din Congo/Pakistan/China unde inca sunt cazuri).
      Am intrebat de vaccinul BCG – a spus ca s-a renuntat la el din 1970 – cand s-a demonstrat ca bolnavii de TBC erau vaccinati, dar problemele erau de saracie, subalimentatie, fumat/baut.

      Aici am cunoscut prima americanca ce mi-a zis ca nu a avut niciodata copiii bolnavi de mers la medic. Da, i-a mai tinut acasa pt un muc, o febra usoara (era casnica). Am idolatrizat-o, cu 3 copii, senina si vesela si calma!! (eu o mama romanca alergand intre job, scoala eu, scoala copil…). Apoi mi-a zis ca sunt nevaccinati, ca ea pune accentul pe calit copiii (cam tzacanita, 5gr si copiii cu pantalon 3/4 … si belgienii sunt asa dar…cand o vedeam …), dorm la 18 gr (acum si eu dorm asa) mancare de ferma, si joaca afara cat cuprinde.

      Din pacate medicii din Be mi-au taiat multe din principiile explicate in Romania. Porcul nu e atat de nociv, daca e mancat cumpatat, margarina care mi-a recomandat-o asistenta aici este un mare NO, untul da, analize de rutina nu primesc daca suntem sanatoase (si eu si fata), otita nu se trateaza cu antibiotice, mamografia este iradiere si nu se face de rutina ci se face cand deja testele de sange arata un focar canceros si ecografia indica formatiuni, medicul la fiecare control anual imi zice sa mananc… 2-3 mese pe sapt. cu 100 gr de carne la portie!!! si sa fac miscare si sa merg pe jos, in Ro am primit suplimente medicale reteta plina, aici nici macar de vitamina D nu imi dau!
      De aia pun semn de intrebare asupra calitatii medicilor din romania (nu la toti, ci la o parte….)

      Si inca un semn de intrebare: In ro 50% din nasteri sunt prin cezariana – in Franta, Belgia, Olanda sub 20%.

    2. O anumita incompetenta a cadrelor medicale exista
      Numai doua exemple: internata cu fiul meu, era anic in urma vaccinului, am scris mai sus, si primeste unul dintre cele mai tari antibiotice care nu se administra la anemici, oral. Urmarea: diaree cu sange. Tu ca medic nu poti citi nici macar un prospect? Al doilea: candida nu se ia prin raport sexual ci coboara din intestin lafel cum infectiile urinare cu germeni selectati in urma consumului de antibiotice sau in urma deficit vitamine minerale etc
      In loc sa-mi dea regim alimentar de reglare balans bacterian intestin, imi da tratament pentru candida, oral si m-am ales cu selectarea altor bacterii , echilibrul in intestin il face tot organismul, antibioticul omoara toate bacteriile de un anume fel netinand cont ca avem nevoie si pentru digestie de cateva. In fine acum stiu. Daca aveti infectii urogenitale regimul alimentar bazic si bicarbonatul sunt de electie+ apa fiarta si racita,dar, acest tratament nu aduce niciun ban asta-i baiul.

    3. Erori medicale din păcate există. O estimare spune că sunt a treia cauză de deces (cel puțin în SUA) http://davidrasnick.com/Home_files/Makary%202016%203rd%20leading%20cause%20of%20death.pdf

      Nu cred că facem sistemul mai bun dacă recomandăm tratamente fără dovezi suficiente. Pentru antibiotice există dovezi că reduc infecțiile http://www.cochrane.org/CD006857/RENAL_antibiotics-for-lower-urinary-tract-infection-in-children dar pentru regimul alimentar bazic și bicarbonat nu știu să existe. Așa că suntem la nivelul „a funcționat pentru mine”. Problema e că s-ar putea ca pentru alții să nu funcționeze sau chiar să fie periculos. Nu e responsabil să recomandăm tratamente de acest fel. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă am coborî la fel de mult ștacheta și pentru companiile farmaceutice. Ar fi un dezastru – piața ar fi inundată de tratamente netestate, majoritatea ineficiente, unele chiar periculoase.

  35. Ca nu mai vorbim de rata alaptarii exclusive care e sub 30% , procent de care sunt responsabili ginecologii,neonatologii,asistentele de la pediatrie, primii oamni care intra in contact cu mamica gravida.Evident, si persoana in cauza ar trebui sa se informeze, sa fie mai deschise sfaturilor pediatrilor competenti si sa nu mai aplece tot timpul urechea la ce si cum facea bunica acum 50 de ani.

  36. Felicitari pentru articol!

    Da am copil, da l-am vaccinat si eu am fost vaacinata la randul meu. Daca se inteapa intr-un cui doctorul nu sare sa ii faca antitetanosul ma intreaba pe mine daca il are si cand e ultimul rapel, la fel se intampla si in cazul meu. Si eu tot in Belgia si aici nu doar ca se insista pe antipolio, este absolut obligatoriu prin lege sa il faci. In rest nu se insista si deci este alegerea ta dupa sesiunile de informare sa le faci au ba pe vaccinuri.

    Apropo de toti cei care cred ca toti medicii se cred Dumnezei, sunt curioasa ce parere aveti dumneavoastra despre profesia in care sunteti.
    Credeti ca o faceti bine spre foarte bine? daca da si chiar asa este atunci felicitari v-ati ales profesia potrivita – aici se incadreaza cam 70% dintre medici la nivel mondial.
    Credeti ca o faceti mediocru spre bine, dar asta v-ati ales o duceti inainte?…nu prea aveti curaj pentru o noua provocare dar macar va dati silinta in meseria pe care o profesati…aici ar fi cam 29% dintre medici.
    Credeti ca o faceti bine spre foarte bine sau chiar extraordinar? dar daca l-am intreba pe un coleg ar zice ca aveti doar iluzia asta …atunci v-ati prins, sunteti de rahat si va credeti un Dumnezeu – aici se incadreaza cam 1% dintre medici. Vorbesc de nivelul mondial.

    Oamenii aia care” se cred ” Dumnezei, pe care atat de des ii denigrati fara sa incercati sa va puneti in locul lor, isi tocesc coatele pe bancile stiintei ani intregi, lucreaza zilnic cu persoane care nu au mare consideratie pentru nevoile lor, voluntariaza spre a merge in cele mai mizere locuri ale lumii sa ii ajute pe unii altii desi ar putea linistit sa stea cu fundul in fotoliul lor confortabil de Dumnezeu, isi fac probleme dupa ce au inchis „taraba” ca poate pentru unul rapsunsul nu era cel mai bun, ca poate un alt tratament ar duce la mai bine, ca le-a murit un om pe masa de operatie…iar noi astia de langa le mai dam la picioare…
    Nu, nu sunt medic si nu am in familie nici un medic!

    1. Cand dai cu ciocanu este una,poti sa dai si pe alaturi, cand esti medic o secunda poate omora (chirurgie).

  37. @ Arakelian :
    In Romania e un moft a se face cezariana iar biserica este mai ingaduitoare ,pe cand in celalate tari catolice se face doar in momentul cand viata mamei/ fatului este in pericol sau amandoura.
    @ Esmeralda: realy? Eu nu l- am vazut pe Marinescu ca s- a dus in jungla sa se bata cu febra tifoida , pentru doctorii adevarati tot respectul , pt ceilalti , cine i- a pus sa faca medicina.ce sa spunem si- au tocit coatele :)) probabil li se trage de la cat au intins mana sa apuce banii. Sau viitoarea generatie de medici cum mai exact isi iau diplemele :)) nu eu inventez sex,bani si nepotism. A fost si la stiri deci paranoia nu sunt. Auzi Profesori Universitari, halal :)) cred ca in ziua de azi isi tocesc coatele de la covor. E vb de noua si vechea generatie de medici.
    Linkul mai jos
    http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/bomba-sex-si-spagi-la-examene-la-umf-iasi–86703.html

    1. Bun, deci ne putem pune de acord că problema este corupția (plus slaba pregătire și lipsa de interes a unor medici) și nu vaccinurile per se?

    2. E vorba ca judeci pe toti dupa un singur caz, generalizezi despre toata comunitatea medicala dupa exceptii. Asta se numeste ignoranta si uneori ucide. Exista uscaturi in orice profesie dar medicii nu si-au ales meseria asta ca omoare si sa imbolaveasca cu scopul de a te usca de bani.Asta ar insemna ca milioanele de oameni cu pregatire medicala sa fie niste sociopati. Ceea ce nu e cazul. Incearca sa nu mai schimbi standardele si criteriile si argumentele ca pe soseste, azi e neagra, maine-i rosie, iti faci un deserviciu.

      P.S>. Nici eu nu am vauzt-o pe piersicuta sa mearga in Sierra Leone sa se infecteze cu ebola(sau cu variola,cumii spune ea) , sa isi puna la incercare teoria conform careia virusii nu exista si/sau nu sunt daunatori organismului. Si ea schimba teoriile fantastice ca pe sosete.

      Deci cum ramane cu expertii aia care merg pana in panzele albe sa dovedeasca ca vaccinarea,printre altele, e cea mai eficienta interventie medicala?

    3. @Alex,
      Pregatire zero, comisii slabe , spagi peste masura. Deci cam asa se fac legile ,cam asa se introduce o noua otrava la noi pe piata ,aprobata si toate cele de niste oameni fara respect fata de ei inusi , d’ apai pt ala de langa el. Companiile care produc vaccinurile si sunt in vanzare la noi pe piata sunt aparate de legi deci nu pot fi trasi la raspundere . Iar eu am obosit sa mai comentez aici. Atat cat lumea poarta ochelarii ignorantei si nu se uita stNga dreapta ,asculta in gura unora ca in exemplul prezentat , E Clar , vaccinul e nociv pt noi este pus sub semnul intrebarii.
      A se schimba ceva o sa fie in momentul cand va resetati creierul, aruncati tot ce ati invatat pana acum ,pastrati chestiile fundamentale si porniti di nou la drum. Poate e timpul sa incepeti sa descoperiti lucruri noi , vaccinuri Safe fara aditivi fara prostii. Fara chestii preconcepute ,eu port halatul eu sunt seful. Nu , fara noi ati fi nimic.,
      Din timpul lui Galileo avem clar dovada ca cine detine puterea influenteaza jocul. Ma mir cum l-ati acceptat pe Freud cu neuropsihiatria lui, bine ca nu traia Tacaciu atunci ca venea si ii zvarlea lui Freud cu statisticile peste ochi. Cat de bun a fost BCG in ultimul timp??? Nu un caz , sute de cazuri,bineinteles de ce sa intram Pe forumurile unde sunt parintii terminati de durere si sunt cu sutele/miile cand putem sa ne luam dupa statistici. Iar ingrediente,e nu sunt trecute toate pe eticheta din considerenta secretizarii formulei ,iar legea nu- i obliga.
      Asa putem sa negam si loviturile de stat sub drapel fals , sa negam ca guvernurile au dezbatut ACTA, sa negam toate experimentele facute de CIA, omul Manciurian pt ca ELE Sunt doar in mintea omului innebunit dupa conspiratie,de fapt guvernul ne vrea binele ,maine Ponta e programat sa vina sa ma ajute sa- mi duc contractele la sediul companiei ,apoi sa- mi faca masaj de la 12-14 si seara acasa sa curete niste cartofi sa- mi faca de mancare.
      Iar faza cu nimic nu e Perfect imi da dureri de dinti.
      Pai DaCa Nu e Perfect ,de ce il injectati in copiii nostri???? Deci injectati ceva imperfect in ceva perfect ca sa se ajusteze la viziunea voastra de lume ” perfecta”. Perfectionati- l !!!!!! In loc sa vanati oameni , apucati- va cu burta pe carte , studiati , combinati faceti ceva cei cu ” diplome”. Eu momentan nu- mi aduc contributia dar fac acte de caritate. Cum am zis inchei de azi orice disctutie pe forumul acesta dar nu inainte de asta :
      http://www.cabral.ro/din-viata/5874

      Cititi commentul Andreei. Trist,trist.

    4. UMF Iasi nu e singura universitate de medicina existenta. Cum ai spus, Oana, tu ai o problema cu medicii de peste tot care sunt slab pregatiti si au atitudini inumane, ok? Ei bine nu toti medicii din lumea asta au absolvit UMF Iasi si nu toti sunt asa. Vezi-ti de injuratul medicilor alora 3-5 cati or fi cu care ai ceva, dar lasa-i pe restul din lumea asta in pace, nimic nu te califica pentru a-i jigni asa cum o faci in aproape fiecare comentariu pe aici.

  38. buna,

    multumesc de informatie, dar chiar ma lasa rece articolul elaborat respectiv dupa ce hexavaccinul de la 2 luni mi-a lasat copilul cu o neurodermatita urata pe viata!!! SI CU TOT FELUL DE REACTII ALERGICE CARE DE CARE MAI URATE – DE LA SUFOCARE; LA SCARPINAT PIELE PANA LA SANGE ; LA TREZIT NOAPTEA DIN 45 IN 45 DE MINUTE; LA PIERDERE IN GREUTATE LA LIPSA POFTA DE MANCARE: Copilasul meu a ajuns piele si os in urma acestui hexavaccin si doar eu ma lupt cu morile de vant caci nimeni OAMENI BUNI NIMENI NU VA RECUNOASTE CA ACESTE BOLI CRONICE LA FAC COPILASII NOSTRII IN URMA VACCINARII !!!! Doar PARINTII POT INTELEGE SI PARINTII TREBUIE SA SE INFORMEZE INAINTE SA INTRA IN ACEASTA RULETA RUSEASCA NUMITA VACCINARE

    Dragii, mei, DUmnezeu sau Natura – cum vreti voi nu a creat aceste microorganisme, aceste bacterii, virusi, proteus , viermi, acesti asa zisi paraziti ca sa ne rada pe noi oamenii ca si specie de pe fata pamantului ci ca sa CURETE TOT CE ESTE BOLNAV; MORT; IN PUTREFACTIE;
    Si acum revenind la putina teorie bacteriile, au rolul de a consuma tot ce este bolnav / mort / in putrefactie in natura si in interiorul corpului omenesc.

    Va recomand cartea dr. Robert Morse „Miracolul detoxifierii” http://www.sanatatesiviata.ro/carti/17-alimentatie-sanatoasa-nutritie-sanatoasa/307-sa-traim-sanatos-fara-toxine-ghid-fundamental-alimente-si-plante-naturale-pentru-regenerarea-celulara-completa-dr-robert-morse-editura-paralela-45-2005-prima-ed-the-detox-mira din care citez :

    `În ultimele două secole, oamenii de ştiinţă au alocat timp şi resurse materiale importante cercetării siniştrilor paraziţi. Oamenii au turnat antibiotice în organismul lor până când au ajuns să sufere de alergii severe, de suprimarea, funcţiei limfatice, de dezvoltarea unor culturi micotice, de disfuncţii la nivel tisular şi de alte boli caracteristice lumii moderne, inclusiv afecţiuni critice ca MRSA – staphilococcus aureus rezistent la meticilină. În numeroase cazuri, tratamentul cu antibiotice a dus la decesul pacienţilor. Cartelul format din industria farmaceutică, guvernul Statelor Unite şi diverse comunităţi ai oamenilor de ştiinţă au făcut experimente prin campanii de „vaccinare” adeseori cu efect letal, aşa cum am prezentat în capitolul 4.
    Vaccinurile s-au dovedit a fi unii dintre cei mai mari ucigaşi inventaţi vreodată de om. Odată cu punerea în practică a acestei metodologii, noi înşine am iniţiat o catastrofă genetică pe care nu o mai putem opri şi care este la originea tulburărilor degenerescente şi cronicizate pe care le întâlnim frecvent la nou-născuţi şi la copii. Fiindcă am declanşat atâtea mutaţii la bacterii, am creat atâţia viruşi mutanţi şi mortali, încât aceşti patogeni distrug rapid specia umană. Oamenii devin de cele mai multe ori atât de obsedaţi de aspectele intelectuale, încât nu mai reuşesc să vadă pădurea de copaci. Să privim natura încercând să nu mai complicăm lucrurile, ci să înţelegem de ce a creat de fapt natura (Dumnezeu) paraziţii. Dicţionarul Webster defineşte paraziţii ca „organisme care trăiesc şi se hrănesc pe seama altui organism”. Din perspectiva abordării noastre, aş reformula definiţia astfel: „organisme care se hrănesc de pe urma toxicităţii şi slăbiciunii altor organisme.”Pentru a înţelege cât mai corect rolul pe care îl joacă paraziţii, vă propun să ne gândim ce se întâmplă dacă împuşcăm o căprioară. (Este doar un exemplu.) Muştele sunt primele fiinţe care sunt atrase de cadavru. Sarcina lor este de a depune ouă, care se vor transforma în larve şi în viermi. Ce fac apoi viermii? Ce ar face orice alt parazit de tip proteus (capabil să scindeze proteina) pentru a distruge cadavrul căprioarei. Aceasta este modalitatea prin care natura se debarasează de gunoaie. Altfel, toate cadavrele animalelor moarte de-a lungul mileniilor ar fi şi astăzi printre noi. Natura este într-un permanent proces de transformare, schimbându-se continuu dintr-o formă în alta Ştiaţi că viermii sunt utilizaţi în mod curent în spitale pentru dezinfectarea curăţarea rănilor? În timpul primului război mondial, când lumea medicală reacţiona cu lentoare, iar rănile atât de multor răniţi se infectau până la apariţia viermilor, aceşti viermi erau cei care menţineau parţial curăţenia rănilor, iar datorită lor mulţi au scăpat cu viaţă. Cu siguranţă, Dumnezeu nu a creat paraziţii cu scopul de a ataca ţesuturile sănătoase, altfel toţi am fi fost demult morţi. Paraziţii se întâlnesc la tot pasul şi puteţi constata ce rol important, vital, joacă ei pe planeta noastră, ajutând natura să îi elimine pe cei slabi, astfel încât cei puternici să poată trăi în continuare. Prin intervenţia lor, ciclul naturii se perpetuează. Atomii nu sunt niciodată distruşi, ci doar transformaţi prin intermediul acţiunilor şi reacţiilor diverse, cum ar fi oxidarea, ionizarea şi intervenţia paraziţilor, pentru a aminti doar câteva dintre ele. Organismul uman găzduieşte o multitudine de paraziţi, dintre care unii sunt de natură microbiană. Sunt convins că între 40 şi 75% din homo sapiens au cei mai mari paraziţi care se pot întâlni pe planetă, cu condiţia să îi cauţi. Există numeroase tipuri de paraziţi, printre care drojdii, micoze, negi, viruşi, bacterii, viermi de toate tipurile şi trematode. Mulţi oameni au în organism numeroşi paraziţi din fiecare tip. Toţi oamenii au ciuperci (Candida Albicans) sau micoze în organism. În organismul uman, sunt prezente peste treizeci de varietăţi diferite de microorganisme. Tipul de ciupercă de fermentaţie este localizat în special în cavitatea bucală, pentru a susţine digerarea zahărului şi a amidonului. Oamenii care au culturi micotice denumite Candida Albicans, care se pot dezvolta oriunde în organism, suferă de oboseală, nelinişte, prurit, iritaţii şi infecţii cutanate, pentru a aminti doar câteva dintre simptome. Candida Albicans creează pofta de zaharuri şi de compuşi pe bază de amidon, iar pacienţilor li se recomandă în mod eronat că nu trebuie să mănânce fructe din cauza conţinutului lor bogat în zaharuri. După cum am descoperit într-unul din capitolele anterioare, fructoza şi glucoza sunt două dintre principalele surse de energie sau principalii combustibili de care are nevoie o celulă. Acestea sunt zaharuri simple, fiind necesare pentru organism, care le va utiliza drept combustibil de bază. Fructele sunt esenţiale în lupta pe care o poartă organismul cu scopul de a elimina Candida Albicans, deoarece ele au puternice proprietăţi antioxidant şi astringente. Datorită acestor proprietăţi, ele reuşesc să înlăture congestiile limfatice din ţesuturi, aspect esenţial deoarece inflamaţia este „căminul” acestor vieţuitoare microscopice. Cu zaharurile complexe este însă o cu totul altă poveste. Ele constituie combustibili superiori (sau hrană) pentru Candida Albicans, însă ele nu pot fi utilizate drept combustibil de către organism, decât după ce au fost descompuse până la zaharuri simple. Cei care suferă de tulburări asociate cu Candida Albicans vor avea enorm de câştigat dacă vor apela la un program de curăţare a sistemului limfatic de paraziţi, pe bază de plante medicinale, capabile să „ucidă” paraziţii în mod eficient. Am inclus „viruşii” în categoria paraziţilor. Cu toate acestea, nu se ştie cu exactitate ce este un virus. Unii oameni de ştiinţă susţin că viruşii sunt părţi componente din structura celulelor descompuse. Alţii consideră că sunt microorganisme. Ceea ce ştim cu certitudine este că viruşii sunt un fel de structură proteinică şi că nu dispun de o formă cunoscută de „viaţă”, asemenea bacteriilor şi protozoarelor. Eu consider că viruşii sunt un catalizator proteic pentru reacţia imunitară. Când o celulă este epuizată, ea poate elibera propriul ei „virus” (propria proteină), provocând astfel reacţie imunitară dirijată împotriva sa cu scopul auto-eliminării. În lumea în care trăim, cei slabi sunt întotdeauna devoraţi. Aceasta este ordinea simplă a lumii, menită să asigure perpetuarea vieţii. Cei puternici sau rezistenţi, vor supravieţui întotdeauna, iar această afirmaţie este valabilă şi la nivel celular. De aceea, este vital ca organismul să îşi poată elimina singur structurile slabe, pentru a-şi consolida structurile puternice.
    Multe tipuri de viruşi, inclusiv virusul herpesului (care pare a fi de tip proteus), sunt „agenţi de scindare a proteinelor”. Ei îşi fac apariţia în medii caracterizate prin hiperaciditate, care se formează în special după consumul alimentar bogat în proteine. În cazul herpesului genital sau Herpex simplex, excluderea proteinelor din dietă va inactiva aceşti viruşi sau îi va menţine într-o stare de latenţă. Fără să ţină seamă de adevăratul rol pe care îl îndeplinesc paraziţii, oamenii de ştiinţă au creat conceptul devastator de vaccinare, introducând pe această cale în organism viruşi care provoacă moartea sau care pot modifica structura ADN, în chiar numele imunizării organismului. Cum majoritatea viruşilor cresc în culturi care se dezvoltă în ţesutul şi sângele animal, contaminarea cu aceste culturi a devenit un fapt comun, dând naştere unor monştri ca virusul Sim-40, care este implicat în apariţia a numeroase forme de cancer. Viruşii HIV şi E. coli constituie un alt exemplu de viruşi creaţi pe cale artificială, care au fost inoculaţi cu bună ştiinţă în oameni – dar care au ignorat că sunt folosiţi drept cobai umani – creând un adevărat coşmar al suferinţei şi durerii, tablou din care face parte moartea a mii de oameni
    Guvernul Statelor Unite a vaccinat mii de oameni angajaţi în armată în numele „imunizării” lor. Sindromul Războiului din Golf este doar unul dintre exemplele cutremurătoare ale efectelor secundare pe care le poate provoca acest tip de gândire ticăloasă. Persoanele care au iniţiat aceste programe ar trebui să răspundă pentru nesfârşita suferinţă şi moartea a numeroase persoane, mai odioase şi mai numeroase chiar şi decât cele pe care le-a pus la cale Hitler. Sute, dacă nu chiar mii de oameni au contractat poliomielită imediat după ce au fost vaccinaţi împotriva poliomielitei. Mii de alţi oameni au dezvoltat forme de cancer şi alte boli grave după ce li s-au inoculat bacterii şi viruşi vii în organismul deja intoxicat. Vaccinurile au făcut asemenea ravagii în organismul nostru, încât vom avea nevoie de câteva generaţii pentru a le depăşi… cu condiţia să ne trezim la timp Cu toţi suntem familiarizaţi cu denumirea de „bacterii”, care se referă la acele organisme unicelulare care nu au în structura lor un nucleu adevărat. Există câteva tipuri diferite de bacterii. În primul rând, sunt bacteriile cilindrice sau de formă sferică, existând fie ca unicelulare singulare, denumite micrococi, fie în perechi, denumite diplococi. În această categorie intră bacteriile de tip ciorchine, denumite stafilococi, în timp ce bacteriile dispuse ca nişte lănţişoare sunt denumite streptococi. Grupările cubice ale acestor bacterii de tip lanţ se numesc sarcinae.
    În al doilea rând, avem bacterii în formă de bastonaş sau bacili. Dacă au formă ovală, ele se numesc cocobacili. Aceştia formează lanţuri care se numesc streptobacili.
    În al treilea rând, avem bacteriile spiralate, iar dintre acestea cele rigide sunt denumite spirili. Cele mai flexibile sunt binecunoscuţii spirocheţi. Spiralele curbate, sau în formă de virgule, sunt denumite vibrioni.Bacteriile sunt organisme microscopice care trăiesc şi se hrănesc de pe urma congestiilor limfatice. Reţineţi că ţesutul limfatic este sistemul sanitar al organismului, el transportând deşeurile celulare şi produşii secundari rezultaţi din metabolism, spre locurile de evacuare din organism. Aceste deşeuri celulare şi produşi secundari pot fi sub formă de mucozităţi depozitate la nivel cutanat, în tractul gastrointestinal şi în orice parte a organismului în care sunt prezente toxine. Bacteriilor le plac zaharurile complexe, laptele şi produsele derivate din amidon. Din acest motiv, când „prindeţi” răceala, organismul însuşi iniţiază procesul de purjare a sistemului limfatic, provocând descărcarea în exterior a mucoaselor şi paraziţilor care se hrănesc de pe urma acestora. Acest proces de purificare se face remarcat mai ales la nivelul sinusurilor, al plămânilor, rinichilor şi intestinelor. Însă organismul declanşează procesul de purificare a întregului sistem, ceea ce explică senzaţia de „durere generalizată”.Există bacterii (denumite şi floră) de-a lungul tractului gastrointestinal, al căror rol este acela de a ajuta organismul să descompună alimentele. Multe vitamine sunt create ca urmare a acţiunii bacteriilor. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al diverselor bacterii care trăiesc în tractul gastrointestinal şi care creează vitaminele din complexul B, provenind din descompunerea alimentelor pe care le consumaţi. Un alt tip de parazit este proteus sau tipul proteolitic, adică agenţii de scindare a proteinelor. Asemenea virusului care provoacă herpesul, acest parazit se poate ataşa unei celule epuizate sau poate pătrunde în interiorul acesteia. Este vorba în acest caz de paraziţi acizi, care înfloresc în organism atunci când se instalează hiperaciditatea. Ei au sarcina de a descompune proteinele sau de a dezagrega celulele epuizate. Dacă o celulă sănătoasă trăieşte într-un mediu alcalin, în proximitatea ei nu se va manifesta niciodată acest tip de paraziţi. Numai că o dietă bogată în proteine va fi o invitaţie deschisă pentru cei mai nocivi paraziţi. Dietele cu conţinut proteic bogat creează hiperaciditate la nivelul întregului organism, provocând tulburări şi afecţiuni hepatice, pancreatice şi, în special, renale. Iar corpul capătă un miros neplăcut din cauza excesului de proteine nedigerate care sunt depozitate interstiţial la nivelul ţesuturilor. Am discutat până în prezent despre microorganisme. Vă propun să tratăm în acum chestiunea „băieţilor” mari – viermi de toate tipurile, ca şi trematode – care pot crea probleme grave în interiorul organismului. Există câteva tipuri de viermi: cu aspect sau formă de ac, de cârlig, cilindrici, spiralaţi şi numeroase varietăţi de viermi plaţi. Ei se pot dezvolta în interiorul organismului şi pot migra prin tot organismul, însă le place, cu precădere, să se fixeze în ficat, pe cord şi în tractul gastrointestinal, inclusiv în stomac. Eu am văzut viermi fixaţi până şi în plămâni. Viermii laţi pot ajunge, desigur, foarte laţi şi foarte lungi. Personal, am văzut viermi laţi cu lungimea de 790 cm.
    Am tratat cazul unei femei ajunse la maturitate, căreia i se extirpase vezica biliară în jurul vârstei de douăzeci de ani. La vremea aceea avea dureri cumplite atât în zona colecistului, cât şi în zona dorsală. Însă, după ce i-a fost extirpată şi analizată vezica biliară, medicii au constatat că nu aici era problema. În următorii douăzeci de ani, durerile au devenit tot mai acute. Nu putea să mănânce grăsimi sau produse lactate fiindcă vomita imediat. Regiunea stomacului a devenit foarte sensibilă şi dureroasă la atingere. În rarele cazuri când mai consuma carne, o mânca aproape crudă. După ce am început cu ea programul de detoxificare, a găsit în materiile fecale trei tenii mari. În prezent, i-au dispărut complet durerile şi sensibilitatea din zona abdominală. Un alt caz cu care am lucrat a fost cel al unui tânăr măcelar portughez. Suferea de o gravă epuizare neurologică, foarte asemănătoare sclerozei multiple. Din cauza ritmului alert de degradare a sistemului nervos, medicii nu i-au mai dat decât două luni de trăit. Imediat ce a început programul de detoxificare, a început să vomite viermi. După trei luni de program, a început din nou să se plimbe cu maşina prin Lisabona.
    Cu multă vreme în urmă, adulţii obişnuiau să îşi „deparaziteze” copiii – adică să îi scape de viermişori – în fiecare primăvară. Activităţile noastre zilnice şi hrana pe care o consumăm nu fac decât să introducă mulţi paraziţi în organism. Aceşti paraziţi se hrănesc apoi cu toxinele pe care le-am acumulat şi cu celulele slăbite. Cel mai frecvent, viermii se dezvoltă în tractul intestinal. După câţiva ani, ei devin problema care produce o multitudine de simptome. Între timp, noi am uitat câteva adevăruri fundamentale despre viaţă, mai ales atunci când este vorbi de paraziţi şi de rolul pe care îl îndeplinesc în natură.Mulţi oameni au trematode (care seamănă cu meduzele), majoritatea acestora dezvoltându-se în ficat sau în pancreas. Când se dezvoltă în pancreas, aceşti paraziţi vor declanşa probleme digestive şi diabet. Paraziţii cel mai frecvent întâlniţi
    Paraziţii sunt clasificaţi în funcţie de mărime, de la cei mai mici la cei mai mari, astfel: viruşi, bacterii, drojdii, protozoare şi viermi (nematode).
    BACTERII
    • Streptococi (câteva tipuri) – plămâni, limfă, sinusuri, intestinul subţire
    • Salmonella – tract gastrointestinal, ficat, creier
    • Shigella Dysenteriae – dizenterie
    • Staphilococcus aureus – plămâni, limfă, articulaţii, ochi
    • Clostridium Difficile – colon
    • E. coli – rinichi, vezică, tract gastrointestinal
    • Pseudomonas – plămâni, limfă, tract urinar
    • Campylobacter Jejuni – tract gastrointestinal – principala cauză a diareei
    FUNGI (CIUPERCI, DROJDII, MUCEGAIURI)
    • Candida Albicans – sistem limfatic, tract gastrointestinal
    • Drojdii (altele) – în organism
    • Mucegaiuri – piele
    • Fungi (general) – sistem limfatic, sub unghii, în tractul gastrointestinal etc
    PROTOZOARE
    • Trypanosoma Cruzi – cord, muşchi
    • Giardia Lemblia Trophozolte – intestinul subţire, vezica biliară
    • Neospora Caninum – creier, măduva spinării, toate ţesuturile
    • Sarcocystis (amoebe) – muşchi, inimă, plămâni, glande, ficat, tract gastrointestinal
    • Isospora – intestine
    • Pneumocystis – plămâni
    • Cryptosporidium – intestine
    • Entameoba spp. – tract gastrointestinal
    • Plasmodium spp. (malaria) – ficat, globule roşii
    • Toxoplasma Gondii – creier, măduvă, toate ţesuturile
    VIERMI
    • Viermi laţi – tract gastrointestinal, ficat, creier, vezică urinară
    • Viermi în formă de cârlig – piele, sânge, plămâni, intestine
    • Viermi cilindrici (Trichinosos etc.) – intestine, ochi, creier, urechi
    • Viermi fusiformi (oxiuri) – intestinul gros (se maturizează în intestinul subţire)
    • Trematode (tipologie diversă) – pancreas, ficat, plămâni
    • Viermi lungi (Triehuris trichiura) – intestine
    Viermi spiralaţi (Trichinella spiralis) – muşchi, intestine
    • Trematode sanguine (schistozomi) – sânge, vezica urinară, intestin subţire, vene INCHID CITATUL

    NUMAI BINE!!!!

    1. Delia ,

      au ochelarii ignorantei ,atata timp cat nu sunt parinti nu or sa deschida ochii sa cerceteze accepta cu inversunare orice dogma studiu care l-au invatat la feacultate. Cand vor fi parinti si Doamne Fereste copilul lor va avea reactie alergica poate atunci vor investiga Open Mind. Momentan se dau diplome…la U.M.F iasi. Concentreaza-te asupra copilului , un sfat ,nu te lua cu Tacaciu ,ca uratenia ei inside/ out e propovaduita pe tot internetul. Las-o sa se imbaieze in statisticile ei casi ghideaza viata dupa statistici. La spanioli acum o suta de ani nu exista apa curata si sapun.
      Sanatate maxima la piticut

    2. Doamna Delia, îmi pare rău pentru experiența nefericită prin care ați trecut. Vaccinurile nu sunt 100% sigure, nimic nu este, dar cazurile de efecte adverse serioase sunt foarte rare. Să spuneți în urma experienței personale că vaccinurile nu funcționează este de înțeles din punct de vedere emoțional, dar nu este un argument bun împotriva vaccinurilor. Iar a ajunge până la negarea teoriei germenilor patogeni este complet nejustificat. Dacă germenii patogeni nu există, cum explicați identificarea herpesvirusului despre care vorbeam în articol? Cum explicați studiile care arată că virusurile sunt cauzele bolilor?

      Apoi, dacă într-adevăr vaccinurile ar produce bolile (și nu virusurile și bacteriile), cum explicați că pe statistici (inclusiv pe cele prezentate de Piersicuța!) nu apare o creștere masivă a mortalității în momentul introducerii vaccinurilor? Sunt o mulțime de statistici despre incidența sau mortalitatea diverselor boli și nu apare o creștere niciunde când a fost introdus vaccinul.

      Astăzi am văzut o prezentare interesantă despre bacterii și antibiotice. Poate vă este utilă să înțelegeți cum acționează de fapt bacteriile și tratamentele și să nu vă mai luați după dr. Robert Morse: https://www.youtube.com/watch?v=nmGaq9DsUfo

  39. Alergiile apar ca reactie la un stimul, ca sa ai reactii alergice , tre sa fii expus stimului alergen . E vaccinat copilul tot timpul?nu.In plus dermatitele de dezvolta pe baza genetica , exista istoric in familie .Si ei nevaccinati dezvolta neurodermatite,psoriazis si alte boli de piele. Dar de ce am crede un medic cand dupa un search pe Google, ne-am luat si diploma si am dat si un diagostic.

    1. Buna tuturor,

      Oana , multumesc de urare si sfaturile bune si multa sanatate si micutei tale

      Alexthyme, cazurile de efecte adverse serioase nici macar nu sunt mentionate de medici, pe fisa de raportare reactii adverse a vaccinurilor!!!! PENTRU CA NU E FACUTA CONEXIUNEA DINTRE VACCINURI SI BOLILE CRONICE CU CARE SE CONFRUNTA COPILASII NOSTRII !!!!!! Locuiesc in Germania, am o grupa de 20 de mamici pe care o vizitez cu baietelul meu de 2 ani – ( gradinita incepe de la 3 ani, doar ) si MA SOCHEZ CE VAD IN JURUL MEU: 8 copilasi au alergii, unul are diabet juvenil – insulino dependent deci, doi dintre copilasi fac convulsii de fiecare data cand fac febra, al meu are neurodermatita. Deci peste 50% din copilasi au cate o boala cronica. Educatoarea – o batrana de 67 de ani imi tot spune ca in urma cu 30 de ani ( cand inca nu se vaccina in masa cu cate 7 vaccinuri intr-una – caci se faceau separat vaccinurile si dupa varsta de 3 ani) daca exista cate un copilas intr-o grupa de 20-30 cu o boala cronica era mare lucru. CE SE INTAMPLA AZI ??? Copiii nostrii vin pe lume cu un sistem nervos imatur si un sistem imunitar IMATUR -ganditi-va ca nici macar nu se pot misca independent – decat dupa 6,7 luni iar sistemul imunitar la om se maturizeaza complet dupa varsta de 7 ani. Si atunci chiar ne permitem sa bagam in ei 30 de vaccinuri pana la varsta de 24 de luni , fara nici o frica cunoscand aceste lucruri. ???
      EU NU AFIRM SI NU AM AFIRMAT NICAIERI CA VACCINURILE NU FUNCTIONEAZA–––-BA CHIAR FUNCTIONEAZA EXCELENT DE BINE – UITATI-VA LA REZULTATELE DE SUS PE CARE VI LE SPUNEAM – DOAR CA NU SE FACE CONEXIUNEA DINTRE VACCINURI SI BOLILE CRONICE CU CARE SE CONFRUNTA COPILASII NOSTRII !!!!!! Si da functioneaza foarte bine si amana bolile copilariei pentru adolescenta – cand repercursiunile pot fi foarte grave – la baieti pot da impotenta, la femei sterilitate –
      SI NU AM NEGAT NICAIERI TEORIA GERMENILOR PATOGENI – chiar am dat un citat prin care medicul naturopat Morse ii descrie foarte complet si spune clar ce rol au de fapt acestea. IN NATURA ; PE PAMANTUL NOSTRU DOAR CEL SANATOS SUPRAVIETUIESTE – DACA AI CELULE BOLNAVE / TESUTURI BOLNAVE; atunci treaba este clara vin germenii patogeni – virusii si bacteriile si fratiorii mai mari viermii si isi FAC TREABA LOR DE A CONSUMA TOT CE ESTE BOLNAV; IN PUTREFACTIE; TOXIC ::::::::::::::::::::::::::::::DOAR CA NU EI SUNT CAUZA::::::::::::::::ASTA AM ZIS EU::::::::::::::::::DACA EI ERAU CAUZA SPECIA UMANA NU AR FI AJUNS PANA AICI
      LEGAT DE HERPESVIRUSUL nu ati citit ce am scris mai sus „Multe tipuri de viruşi, inclusiv virusul herpesului (care pare a fi de tip proteus), sunt „agenţi de scindare a proteinelor”. Ei îşi fac apariţia în medii caracterizate prin hiperaciditate, care se formează în special după consumul alimentar bogat în proteine. În cazul herpesului genital sau Herpex simplex, excluderea proteinelor din dietă va inactiva aceşti viruşi sau îi va menţine într-o stare de latenţă. Fără să ţină seamă de adevăratul rol pe care îl îndeplinesc paraziţii, oamenii de ştiinţă au creat conceptul devastator de vaccinare, introducând pe această cale în organism viruşi care provoacă moartea sau care pot modifica structura ADN, în chiar numele imunizării organismului. Cum majoritatea viruşilor cresc în culturi care se dezvoltă în ţesutul şi sângele animal, contaminarea cu aceste culturi a devenit un fapt comun, dând naştere unor monştri ca virusul Sim-40, care este implicat în apariţia a numeroase forme de cancer. Viruşii HIV şi E. coli constituie un alt exemplu de viruşi creaţi pe cale artificială, care au fost inoculaţi cu bună ştiinţă în oameni – dar care au ignorat că sunt folosiţi drept cobai umani – creând un adevărat coşmar al suferinţei şi durerii, tablou din care face parte moartea a mii de oameni…………….etc ”
      SI NU AM SPUS CA VACCINURILE PRODUC TOATE BOLILE – SI DACA DORITI SA VEDETI STATISTICI ADEVARATE INTRATI PE SITE-UL http://www.vaccineriskawareness.com/Pro-Vaccine-Arguments
      Dvs: stiti cum se fac statisticile ????? Se ia o populatie mica / afectata si se extrapoleaza… OK ? Intrebati de ex educatori / invatatori / profesori si o sa va ingroziti de cat de ” sanatoasa ” e actuala generatie de copii/adolescenti fata de cea de acum 30 de ani / sau chiar fata de noi cei ce ne spunem parerile…DORITI STATISTICI MAI BUNE ??? vizualizati atunci si sursele antivaccin. Sau va recomand cartea doamnei doctor Christa Todea Gross e o sursa excelenta

      Doamna Cristina, prietenii nostrii de familie lucreaza in Germania la o clinica in domeniul tratamentelor alergogene + boli determinate de alimentatie. Neurodermatitele sunt din pacate legate de un sistem imunitar afectat negativ in perioada de maturizare – copilasii pana la varsta de 7 ani ( cand se maturizeaza sistemul imunitar) au ceea ce se numeste leaky gut – adica celulele intestinului subtire nu sunt complet inchise lasand atunci sa treaca din intestin direct in sange proteinele din alimentele pe care le consuma. Daca aceste proteine nu sunt complet digerate – celulele albe din sange le ataca – si de aici majoritatea reactiilor alergice ( prin generare de histamina) Problema este si mai complexa – dar nu intra in tema dezbatuta – si anume ca cele mai alergogene alimente sunt cele cu foarte multa proteina_ laptele de vaca ( ce contine de 4 ori mai multa proteina decat laptele uman ) ouale, alunele, si carnea. De ce au copii acest leaky gut ? Pentru a permite anticorpilor din laptele de mama sa ajunga cat mai rapid unde trebuie . Dar ma opresc aici – caci nu are rost sa intru in materie de nutritie – caci e si mai stufoasa treaba.DERMATITELE NU SE DEZVOLTA PE BAZA GENETICA – IN FAMILIA MEA SI A SOTULUI MEU NU AU EXISTAT ASA CEVA:::: SI COPILASUL NOSTRU ARE DIN PACATE:
      DERMATITELE SE DEZVOLTA PRIN FORMAREA GRESITA A UNOR ANTICORPI LA NISTE PROTEINE PE CARE COPILUL LE-A PRIMIT IN PERIOADA DE MATURIZARE A SISTEMULUI IMUNITAR: SI DIN PACATE NU UITATI CA ACESTE VACCINURI SE OBTIN DE PE TESUTURI PROTEICE DE FETUSI AVORTATI / RESPECTIV DE PE TESUTURI ANIMALE:::::::::: Explicatia este––copilul a primit un vaccin obtinut pe tesutul pulmonar a vreunei fiinte – poate dezvota ulterior astm–––- a priit un vaccin dezvoltat pe tesutul epitelial al unei fiinte – poate dezvolta dermatite……..etc.

      si exact ––––-de ce am crede un medic dupa un search pe google???? O intrebare excelenta. Va spun de ce………. Pentru ca datorita tratamentului recomandat de acest medic – dr. Robert Morse in colaborare cu monitorizarea prietenilor de familie de la clinica de nutritie din Germania – neurodermatita baiatului meu este tinuta sub control. pielicica lui s-a curatat complet

      Cu multa stima,

    2. Este un non aens. Baza genetica. Mamica face vaccinurile, copilul face vaccinurile. Daca virusul ar exista , copilul n-ar face boala pentru ca organismul lui, genetic, recunoaste boala. Ori virusul nu exista ori chestia cu mostenirea genetica nu exista. Ingineria genetica, se pare ca este un fals.

  40. Eu cred ca meriti premiul Nobel pentru articolul tau.
    Cum iti spune cineva despre cat a avut de suferit in urma vaccinurilor , cum hop vii cu replica ” imi pare rau pentru experienta nefericita. astfel se explica…..”
    Foarte bine ca iti pare rau , dar mai desteptule si intelectualule, sunt milioane de astfel de cazuri nefericite. Vrei sa intre toti pe blogul tau sa ti relateze ??? Sunt convins ca-ti pare rau pt toti , dar crezi ca asta-i consoleaza cu ceva ??
    Am si eu un prieten care la varsta de 14-15 ani , in urma unor mizerii de vaccinuri , a facut o boala autoimuna , poliartrita reumatoida .Din punctul tau de vedere , doar o alta ” experienta nefericita” , pentru care , desigur iti pare rau …
    N-o sa ti doresc raul , sa simti pe pielea ta sau a copiilor efectele adverse ale vaccinurilor , si nici n-o sa te blestem precum face vrajitoarea Tacaciu pe aici….sper doar sa reusesti sa ti depasesti limitele si sa ti dai jos ” ochelarii de cal ” de pe nas .
    Am o mie de motive sa ma amuz cand vad statisticile si ” studiile” comandate si finantate de OMS si de BigPharma .
    Nu . Nu am incredere in medici . Si ma bazez pe experientele avute cu ei .
    Nu spun ca sunt rau intentionati. Atat stiu. Atat/ asta au invatat .rar, foarte rar gasesti cate un medic care sa abordeze intreg ansamblul minte-suflet-corp . Rar, pentru ca nu poti avea capacitatea asta in urma unor examene sustinute la sex oral 🙂
    Vad ca l-ai denigrat si pe dr. Robert Morse. Hai ” desfiinteaza-l” si pe Colin Campbell si spune ne inca o data cat de destept esti tu si cu Mama Tacaciu.
    Numai bine va doresc , si la semnalul lui Streinu Cercel , ridicati codita , aliniati-va frumos ca oitzele si luati frumos injectia . Eu nu , multumesc ! O sa donez ” portia ” ce mi se cuvine unui panicat si speriat de bau bau !:)

    1. Problema mea e când oamenii folosesc statistici și studii clinice care arată un lucru și le IGNORĂ pe cele care arată contrariul. Mulți oameni sunt convinși prin aceste metode care mie mi se par incorecte. Dacă Piersicuța și alte bloguri anti-vaccin ar fi zis „uite, cunosc pe X, Y, Z,… care au avut reacții adverse severe din cauza vaccinurilor” nu aș fi scris niciodată un articol în care să-i combat pentru că nu ar fi reușit să convingă aproape pe nimeni (în afară de cei care au avut ei la rândul lor experiențe neplăcute și erau convinși deja). Când Piersicuța prezintă un grafic în care arată că mortalitatea dată de pojar a scăzut de-a lungul timpului cu mult înainte să fie introduse vaccinurile, acele informații sunt credibile, dar când eu din aceleași surse prezint că incidența nu a scăzut decât la introducerea vaccinurilor, brusc informația devine falsă, nu mai putem crede așa ceva că știm noi mai bine.
      Cer un singur lucru de la mișcarea anti-vaccin: să nu mai prezinte doar partea care le convine. Nu este deloc onest. Haideți să fim consecvenți! Dacă argumentul este că există oameni care au avut reacții adverse severe de la vaccinuri, atunci ăsta să fie și îl accept. da, există din nefericire oameni care au avut reacții adverse de la vaccinuri. Toate celelalte argumente par însă false.

    2. A facut Poliartrita reumatoida de la vaccin? Ai oaria cu viata pe asta? Si eu am citit ca ginecologul cutarescu a nenorocit pe viata un copil. mama a venit la el la tratament cand nu stia ca e gravida, el i-a dat niste pastile si copilul s-a nascut pititc. Nici vorba de nanism, e pitic din cauza medicului. :)))) si lumea a crezut chestia asta.
      Un alt medic ginecolog a fost pus la zis pe net de niste mamici ca nu afolosit manusi sterile la consultul vaginal. :)))

  41. Miscarea antivaccin e irationala prin definitie. Ei au aceiasi placa conspirationista pe care o pun la nesfarsit. Nu intelege principii minimale de statistica,matematica , logica etc ca sa nu mai vorbim de biologie sau chimie.Dar ei consider ca stiu mai bine, ca ei au dreptate. Nu au nevoie de certificarea nimanui , nu au nevoie sa studieze si sa practice medicina ca sa dea verdicte si diagnostice.Ei stiu mai bine decat toti medicii, decat toata comunitatea medicala. Ce lipseste inca stiintei medicale ei au descoperit deja …. probabil au citit in resturile clismelor de cafea de care sunt obsedati. Ei nu au nevoie sa testeze o ipoteza, ei nu au nevoie sa apeleze la tot spectrul de argumente. Ei stiu o treaba : ca medicii/ guvernul vor sa ii omoare.

    Raducu mamii, te invit sa nu mai contribui la politia de asigurare de sanatate sub nici o forma. Sa nu mai apelezi la medicina conventionala niciodata, nici macar in regim de urgenta.Nu mai fi ipocrit si daca tot consideri ca medicii nu stiu si voi astialaltii fara nici o pregatire in biologia corpului uman sunteti mai destepti, renunta cu totul la medicina conventionala. Nu ai curajul pt ca esti un ipocrit, ignorant si scandalagiu. Vreau sa vad cum te muti in varf de munte, fara apa potabila curenta, fara electricitate si fara internet si iti traiesti profetia asa. Sau mai bine, du-te in Somlia sau in vreo tara unde polio inca e endemica. Daca vrei deschide eu un cont de donatii.

  42. P.S. Raducule, incearca sa observi ca eu nu am blestemat. Eu doar m-am oferit sa iti platesc tie si lu ‘Piersi o excursie in Somalia sau Sierra Leone,cine ti-a mai oferit o vacanta asa exotica? Asta daca nu cumva te deranjeaza ca e platita din bani Big Pharma.

  43. Distiland emotiile, ajung cred eu la intrebarea fundamentala “Ce îi face pe acesti oameni sa creada lucruri absurde ?”. Nu este o intrebare usoara. Am multi prieteni normali, educati, inteligenti chiar si profesori sau membri ai familiei care adopta extrem de usor multe din prostiile la moda care circula pe net. I-as provoca imaginatia si puterea de munca a lui alexthyme si oricui se ofera sa incercam sa gasim raspunsuri. Pentru un start extrem de amuzant pe acest subiect v-as recomanda http://go.ted.com/2F6 (faza cu manipularea auditiva este exceptionala), și eventual cartea http://amzn.com/0805070893.

    1. Din pacate ,momentan nu pot deschide linkul dar daca vorbiti de manipularea auditiva si banuiesc ca a fost la adresa noastra celor anti-vaccin ma hazardez sa dau un raspuns fara a vedea linkul.
      Deci fiul meu este un manipulator mic ,tipetele si toate cele in urma vaccinului a fost un circ ieftin din partea lui.
      Wow, niciodata nu ma gadeam ca are interest social ,politice si economice , acest mic terorist care este fiimiu cu pampers-el si suzetica cu sticluta lui de lapte cum a incercat sa MA MANIPULEZE .Mi se parea mie asa ca seamana din profil cu un terorist….
      Am zis ca nu mai comentez dar asa ceva e delicios :)))

    2. Răspunsul e cu siguranță complex. Cred că o mare influență o au confirmarea prejudecăților (confirmation bias) și efectul Dunning-Kruger. La Piersicuța efectul Dunning-Kruger e vizibil aproape la orice scrie. Se crede mai deșteaptă decât toți specialiștii din lume și nu acceptă posibilitatea că s-ar putea să nu înțeleagă medicina.
      Câteva erori pe care le face mișcarea anti-vaccin sunt prezentate pe scurt aici: http://cumsafiidestept.com/2014/04/03/6-erori-de-gandire-pe-care-le-fac-oamenii-speriati-de-vaccinuri/

  44. Cristina Tacaciu – asta incerc . Sa nu mai apelez la medicina conventionala niciodata . De 4 ani imi iese . Imi doresti sa o tin asa toata viata sau sa mor de vreo boala contagioasa cum i-ai dorit Feliciei pe facebook ( apropo de blesteme )..:)
    Hai , fii capabila sa-ti invingi ura ce te macina si ureaza-mi sa mi duc planul la bun sfarsit . Poti ? 🙂
    Nu cred . Nu stiu cum suporta calculatorul/ipadul / telefonul sau de pe ce tastezi atata ura !
    Cum te intelegi cu cei din jurul tau ? Nu ti s-a mai reprosat ca emani foarte multa energie negativa, ura, rautate ?
    Dar ce au de a face apa potabila, electricitatea sau internetul cu distinsii medici specialisti ? E cumva si asta meritul lor ? Cam asta reiese din ce afirmi tu …
    Poate mai ales al medicilor de familie , total inutili , mult mai priceputi la birocratie decat la ce inseamna sanatate ..adica la prescris aceleasi tratamente ( uneori schimbate in functie de ultimul reprezentant medical care l-a vizitat si de ” atentia” oferita ), scris concedii medice , avize de apt/ inapt , trimiteri la ” specialisti „…
    No, pai iti doresc un weekend placut , cu multe ace de seringa n fund , doar vaccinarea e buna ! 🙂

    1. Radu ,
      Dupa cum vezi unicitatea aceste femei te-a trimis in munti.Darrrrr,pam , pam .Fara apa potabila curenta :))). deci undeva in subconstientul ei lucreaza ceva. Pai asta zic si eu , apa curata si igiena eredica bolile plus mbunatatire nivelului de trai !
      a inreb oare, acolo unde te-a trimis ea, iti da voie sa iei un filtru de apa ? :))))
      Stii ca nu avem voie sa deschidem gura decat cand ne ofera Monsato si toate cele chimicale cu lingurita.

  45. Draga Radu. Una din atributiunile mele zilnice este sa omor virusii si bacteriile din apa potabila care ajunge la tine in casa, la robinet, si pe care o folosesti la baut, la gatit, la spalat etc. Te asigur ca virusii si bacteriile chiar exista … le vad zilnic la microscop si daca doresti, in programul scoala altfel, te invit sa le vezi si tu. Presupunand ca m-as gandi ca piersicuta are dreptate si ca microbii si virusii nu exista si ca bolile sunt doar rezultatul conflictelor noastre interioare si as decide sa opresc dezinfectia apei ca sa nu mai consumam inutil substantele chimice, crezi ca ar fi un lucru legitim ? te-ai simti mai bine ? realizezi cumva ce consecinte ar avea asupra ta si/sau a cunostintelor tale și a bebelusilor mamicilor disperate ? crezi ca ar fi un lucru inteligent ?
    O alta intrebare este: cat de confortabil ai zbura cu un avion condus de un bucatar care a citit pe net cum se conduce un Boeing ? Dar intr-un bloc construit de un tapiter ai locui ?

  46. Dan, pe ei nu ii intereseaza intrebari de astea esentiale despre viata si moarte, despre cum au ajuns ei sa traiasca in confortul si siguranta din ziua de azi.Sunt prea ocupati sa isi mangaie orgoliul ranit si sa se umfle in pene pe facebook. In viata reala voi nu deschide gura aia plina de ineptii pt ca stiti ca ati fi desfintati de oamenii care apeleaza la lobul lor frontal atunci cand deschid gura sa vorbeasca. Pana si voua va e rusine sa va aratati in public prostia si ignoranta pt ca stiti ca nu aveti defapt dovezi sa va sustineti parerile aberante si atunci cand totusi va scapa pasarica, urmatorul lucru pe care il faceti este sa va bagati dejtele in urechi si sa incepeti lalalalalalalala …..

    Radu si eu sper sa nu mai apelezi la medicina conventionala niciodata. Nici cand vei avea nevoie, e o pierdere pt restul umanitatii.

    In ceea ce o priveste pe piersi, ii doresc ce i-ar dori orice om normal lui Hitler. Connect the dots. Ori asta ori tratament psihiatric. In oricare din situatii , e tot o criminala si nu simt nici un pic de mila fata de ea.

  47. Eu am o mare mare curiozitate: cati dintre cei care sustin cu inversunare ca nu exista virusi sunt de acord sa mearga in spitalele din Sierra Leone, Liberia, Guinea etc. sa ingrijeasca persoanele infectate cu virusul Ebola fara sa isi ia nicio masura de protectie? Sunt sigura ca este mare nevoie de voluntari in zonele acelea. Sau cati ar lucra intr-un laborator, ar efectua necropsii etc. fara masuri de protectie? Anyone?

    1. tocmai am cunoscut un doctor ce face necropsii fara masuri de protectie. S-a obisnuit cu mirosul.
      Si un doctor ce vine din Palestina, si opereaza 12 ore continuu – a zis ca lui ii e suficient sa doarma 3-4 ore pe noapte. Bine, astia 2 nu sunt normali.
      Frica e cel mai mare dusman. Lipsa apei potabile este al 2lea mare dusman. Lipsa canalizarii in Africa (ne-a prezentat poze cu toaleta spitalului in fundul curtii….) este al 3lea mare dusman. Coca Cola este o bautura apreciata de europeni in Africa – e mai de incredere decat apa locala.

  48. De ce sa le asigure oamenilor din lumea a 3 a , din zonele alea saracacioase din Africa , niste conditii de trai decente , apa potabila, hrana si sa previna bolile astea ? Care ar mai fi apoi piata de desfacere a vaccinurilor ?
    Milioanele , zecile , sutele de milioane de euro de unde ar mai veni ?
    Nu mai bine le ” asigura” conditii optime de imbolnavire si apoi da i cu seringa , rapel dupa rapel ….
    Cine sa faca toate astea ? Pai atat de umanitarii, grijulii si plinii de compasiune de la OMS , SUA, UE , FMI ….si toti astia pentru care pe primul plan e sanatatea noastra :))))))
    Mie mi se pare chiar penibila discutia , am impresia ca ma contrazic cu unii carora chiar li s-a spalat creierul ..
    Asa ca ma retrag , nu inainte de a va spune ca tocmai am donat niste bani pentru proiectul de care vorbea Felicia .
    Dar nu intrati in panica , tot voi care adorati vaccinurile veti fi mai multi …:)

  49. ce ador articolul asta.
    Lumea incepe sa se intrebe, sa incerce sa inteleaga mecanisme, sa citeasca si partea pro si contra. Suntem liberi si invatam sa folosim informatia, chiar daca e confuza.

    Va mai dau un link care e pe gustul meu: niste studenti si profesori universitari arata niste studii de cercetare gresite sau falsificate intentionat: http://www.plosmedicine.org/article/info:doi/10.1371/journal.pmed.0020124 . Grecul asta e dat naibii: explica matematic improbabilitatea manipularii cercetarii.

    Ma bucur ca sunt intr-o tara unde fac 1-2km sa gasesc o farmacie deschisa si unde medicul s-a ferit sa imi prescrie nurofen.

    1. eu l-am descoperit de cateva zile, cand incercam sa vad cum sunt facute statisticile medicale/ale medicamentelor. Sunt scoalse 7-8000 de medicamente anual pe piata, si voiam sa vad cine si cum pregateste rapoartele pentru fiecare.
      Ce mai stii despre Ioannidis? pana acum .. numai de bine.

    2. Ioannidis aduce critici interesante metodelor științifice. De exemplu, în articolul de mai sus una dintre critici e îndreptată înspre metodele statistice. Recent am citit un articol despre un jurnal care a interzis „significance testing” ( http://www.sciencebasedmedicine.org/psychology-journal-bans-significance-testing/ ). O altă critică adusă de Ioannidis este eroarea sistematică de publicare, eroare cunoscută care a început să fie eliminată prin programele de pre-înregistrare a studiilor clinice (ziceam în articol despre inițiativa lui Ben Goldacre, alltrials.net).
      Un alt articol interesant de-al lui Ioannidis pe care îl știam de mai demult e unul din 2008 în care aduce o critică cercetării antidepresivelor (asta se întâmpla imediat după apariția recenziei lui I. Kirsch care a analizat studiile admise la FDA pentru aprobarea unor antidepresive) ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18505564 ). Bine, aici lucrurile sunt mult mai complicate, iar din 2008 s-au întâmplat multe.
      Ar mai fi și analiza publicațiilor despre ce produce și ce previne cancerul, analiză care a găsit că pentru 80% dintre ingredientele căutate au fost găsite studii despre riscul de cancer, dintre care 72% au a găsit ori o creștere ori o scădere a riscului, iar dintre acestea 75% aveau semnificativitate statistică slabă sau inexistentă. Iar meta-analizele făcute au prezentat rezultate mult mai conservatoare (mai rezervate). Acest articol ilustrează bine de ce nu trebuie să ne luăm după un singur studiu, ci după meta-analize (asta este și una dintre criticile mele la articolul Piersicuței). În cele mai multe cazuri poți să găsești un articol care să spună ce îți dorești, dar nu este întotdeauna relevant. O sistematizare a cercetării ne dă o imagine mult mai apropiată de realitate. (Articolul lui Ioannidis aici http://ajcn.nutrition.org/content/97/1/127.long ).
      Și îmi place că nu doar critică, ci propune și soluții, ca de exemplu aici http://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1001747

      Iar legat de primul articol (Why Most Published Research Findings Are False), Ioannidis nu a analizat frauda, ci a luat cele mai citate studii medicale din trecut și s-a uitat ce a arătat cercetarea în următorii 20 ani și la ce concluzie s-a ajuns între timp. Concluzia lui a fost că majoritatea au fost contrazise. Nu știu dacă titlul este cel mai bun pentru că e ușor să fie citat ca dovadă că „știința e greșită”, iar articolul arată de fapt altceva: știința se corectează cu timpul și este important să nu sărim la concluzii de la primul studiu care apare pe un anumit subiect, iar cea mai bună soluție este să vedem ce spun analizele literaturii. Bineînțeles nici analizele nu sunt perfecte (nimic în știință nu este), iar Ioannidis prezintă câteva probleme (publication bias, design greșit al unor studii, erori statistice (care inevitabil apar), lipsa replicării în anumite cazuri etc.).
      O descriere interesantă face Steven Novella, de exemplu: http://theness.com/neurologicablog/index.php/are-most-medical-studies-wrong/
      O altă descriere interesantă e și aici: https://www.painscience.com/articles/ioannidis.php

  50. Draga Cristina si Oana: „Sentimentul certitudinii e acelasi si când ai dreptate si când gresesti fiindcă e o senzatie produsă de creier, nu o proprietate a informatiilor detinute”. Nu am zis eu acest lucru ci intr-o forma sau alta vechii filozofi antici, pe vremea cand constructiile filozofice complexe porneau doar de la certitudinile oferite de simturi.

    1. Oana: Chestia cu manipularea auditiva nu se referea la anti-vaxeri. Era vorba de un experiment foarte interesant, desfasurat live chiar in sala de prezentari, cu probabil cateva sute de oameni simultan. Pe scurt experimentul decurge astfel: Se pune o bucata muzicala foarte misto (Led Zeppelin) cu textul pe ecran urmarit gen karaoke. Dupa aceea se reda aceeasi bucata insa in sens invers (reverse) si prezentatorul intreaba oamenii daca li se pare ca inteleg ceva din sunetele acelea. Evident toata lumea spune ca nu a inteles nimic. Dupa aceea se pune inca o data melodia in reverse dar de data asta cu un text gen karaoke pe ecran. Incredibil, toata lumea are o revelatie atunci cand realizeaza ca intr-adevar se aude ceea ce este scris pe ecran. Morala este ca daca creierul nostru este antrenat sau invatat de cineva sa gandeasca intr-un anumit mod atunci asa o va face ulterior chiar daca in situatia anterioara set-up-ului creierul ne-antrenat nu era capabil sa descifreze nici un pattern. De aia se spune ca creierul gandeste si invata in pattern-uri (sabloane).
    2. Pentru a evita dilema filozofiei clasice (care considera ca orice rationament valid trebuie sa se bazeze numai pe informatiile ce puteau fi percepute prin simturi), mult mai tarziu, dupa revolutia franceza, un tip numit Descartes a definit o metoda care a propus-o prin consens oamenilor de stiinta. Aceasta metoda s-a numit metoda stiintifica. Pe scurt procedura este urmatoarea: se pornește de la formularea unor așa numite „întrebări educate” (adică care să fie relevante pentru subiectul studiat și în concordanță cu nivelul cunoașterii anterioare), stabilirea unor ipoteze, formularea unei teorii, definirea parametrilor dependenți și independenți, definirea modului de testare experimentală a teroriei, crearea unui model capabil să prezică funcționarea sau validarea teoriei, publicarea rezultatelor și a procedurii experimentale care să permită testarea independentă a rezultatelor experimentale de către oricine altcineva. Știința nu este nici completă (există numeroase goluri în orice domeniu al cunoașterii), nici definitivă (adică poate oricând să apară o teorie mai bună decât teoria anterioară). Este de retinut insa ca fundamentul stiintei il constituie experimentul. Daca nu exista premise experimentale sau concluzii experimentale atunci, desi rationamentele pot fi impecabile, nu putem vorbi de stiinta ci doar de filozofie. Daca insa rationamentele includ explicatii supranaturale sau miracole atunci vorbim de religie. Asadar, dupa cum observati, aceste 3 domenii ale cunoasterii pot coexista foarte bine impreuna insa nu trebuie confundate nici ca metode de demonstratie si nici dpdv al concluziilor obtinute. Atentie: Religia este singura din cele 3 modele de gandire care pretinde ca detine adevarul absolut. Asadar, faptul ca deja piersicuta isi formuleaza filozofia cu exprimari gen “numai noi stim adevarul”, indica faptul ca, intuitiv (caci nu o suspectez de prea multa inteligenta), pune bazele unei religii…
    3. Din pacate ceea ce sustine piersicuta este o filozofie si nu stiinta. Nu am nici o problema sa crezi ce vrei tu despre virusi si vaccinuri. Nu am nici o problema ca piersicuta sa gandeasca si sa formuleze orice filozofie vrea si sa profite cum vrea de adeptii ei. Problema apare atunci cand incearca sa defineasca filozofia ei drept stiinta – pentru ca in momentul acela trebuie sa utilizeze metoda stiintifica de demonstratie a teoriei respective, care obligatoriu trebuie sa se bazeze pe experiment (si atunci trebuie sa indice experimentele care ar putea demonstra teoria ei). Ceea ce ma deranjeaza insa cel mai mult este atunci cand cineva DENIGREAZA stiinta. Si asta pentru ca toate progresele tehnologice ale omenirii si toate bunastarea de care te bucuri azi se datoreaza tehnologiei care se bazeaza pe stiinta si nu pe filozofie sau religie. Nu cred ca este etic sa denigrezi medicina si prin asimilare toate celelalte ramuri ale stiintei: chimia, biologia, fizica, matematica … in care lucreaza milioane de oameni care au muncit din greu sa inteleaga cum functioneaza lumea in toata complexitatea ei si care au produs calculatorul cu care lucrezi, masina cu care te deplasezi, care iti asigura igiena si securitatea vietii, sistemul de educatie etc. A spune ca microbii si virusurile nu exista si ca toate bolile se datoreaza conflictelor noastre mentale interioare mi se pare, ca sa folosesc un eufemism, o simplificare grosoloana evidenta…
    4. Problema filozofica si impactul global al vaccinarii / ne-vaccinarii o consider minora. Din punctul meu de vedere sunt alte probleme mult mai ingrijoratoare cum ar fi schimbarile climatice globale, depasirea capacitatii de suport a mediului, suprainteligenta artificiala etc. Insa problema vaccinurilor este delicata din punct de vedere etic, social si juridic. De exemplu, un principiu de drept spune ca libertatea individuala se termina acolo unde incepe libertatea colectiva – altfel spus tu poti sa crezi si sa faci ce vrei atat timp cat prin actiunile tale nu ii afectezi pe ceilalti. Problema etica principala este ca copilul tau este afectat de decizia ta educata sau nu (adica emotionala). In plus, si copii celorlalti pot fi afectati de decizia ta. De aceea, judecatorii vor condamna parintele din a carui decizie copilul s-a imbolnavit (si poate a si murit) sau datorită căruia alți copii au avut de suferit. Si fie ca vrei sau nu, decizia judecatorilor se va baza pe stiinta pentru ca este singura metoda obiectiva de demonstratie. In democratii mai avansate se merge chiar si mai departe, judecatorul poate decide chiar si impotriva libertatilor tale fundamentale cum ar fi dreptul la viata (vezi Olanda cu legea eutanasierii). In unele state americane este permis refuzul vaccinarii prin invocarea asa-numitei “credinte filozofice” ?!? Interesanta rezolvare dar cu efecte negative dpdv al sanattii colective !!
    5. Concluzionez: “Nu crede tot ce gandesti”

  51. Stimata doamna Delia. Cred ca atat dvs. cat si stimatul dr. Morse sunteti, daca imi este permis sa spun asta, intr-o eroare privind evolutia actuala a stiintei. In acest moment, nivelul tehnologic ne permite sa decodam complet intregul genom uman in mai putin de 8 ore si la un cost de aprox. 800 USD. Aceasta ne permite sa evaluam cu o extrem de mare precizie toate biotransformarile si transporturile care au loc in organism, in orice celula particulara, la nivel molecular (la nivel de baze ADN). Ceea ce ne incetineste oarecum viteza cercetarilor este volumul inimaginabil de mare de date care trebuie procesate – aici este bottleneck-ul in acest moment. Vara trecuta am participat eu personal in Italia, impreuna cu profesori din SUA si Australia la un seminar de lucru in care am proiectat un bio-chip cu markeri genetici pentru identificarea in maxim 20 min. (asta era target-ul tehnologic pe care ni l-am propus) a unor grupe mari de virusi/bacterii prin simpla analiza a expectoratiei. Medicamentele anti-cancer actuale (vezi gleevec de exemplu ca cel mai vechi si mai cunoscut, desi acum sunt peste 50) se bazeaza pe interceptarea si inhibarea mecanismelor metabolice prin intermediul unor molecule proiectate/printate prin tehnici de chimie conformationala (adica se aseaza atomii exact in pozitia dorita in spatiu astfel incat sa se potriveasca in site-urile active ale organitelor celulare). Chiar daca multe din aceste cercetari nu sunt deocamdata comerciale va asigur ca ceea ce spuneti dvs. acolo (si profesorul dvs.) este nu din preistoria fiziologiei/biochimiei/geneticii ci din paleontologia ei. Evolutia actuala a stiintei este exponentiala si este foarte greu chiar si pentru cercetatorii activi sa se mentina la un nivel acceptabil al cunostintelor (adica sa citeasca si sa testeze experimental toate descoperirile noi). Din pacate complexitatea mecanismelor biologice si genetice este atat de mare incat este scuzabil sa nu fie usor perceputa de profani. Si inca un lucru care sa va linisteasca: studiile genomice au demonstrat ca genele din alimente (indiferent daca este vorba de vegetale sau animale) nu “zboara” in genele umane. Eu inteleg oarecum ca sunteti probabil atasata afectiv de acel dr. Morse, dar va sfatuiesc sa tineti un ochi deschis si catre stiinta de calitate pentru ca urmeaza sa apara foarte multe descoperiri senzationale in special in domeniul genomicii.

    1. Stimate domn Dan, Aveti perfecta dreptate, eroarea de care vorbiti privind evolutia actuala a stiintei o comit in mod profund. Aceasta eroare, insa mi-a oferit un tratament viabil – da este adevarat un tratament naturopat, DEMODAT dar FARA CREME CU CORTISON, FARA STEROIZIi, deci , si FARA ANTIHISTAMINE – pentru baietelul meu de 2 ani care in urma neurodermatitei ajunsese piele si os, nemaiputand asimila nici un aliment – mai ales dupa varsta de 12 luni – cand am inceput diversificarea. pana la 12 luni a fost alaptat exclusiv – treaba a fost tinuta cat de cat sub control datorita anticorpilor primiti, dar intre 12 – 24 de luni a fost jale. La 20 de luni baietelul meu avea greutatea de la 11 luni. NU putea manca nici un produs lactat / nici oua nici carne. Acestea nu le putea digera calumea , voma mult, era constipat, si toata pielea ii era inflamata, , rosie, cu bubitele – tipice neurodermatitei, uscata, plina de rani de la scarpinat. Prietenii de familie mi-au recomandat sa citesc scrierile acestui medic si sa pun in practica , sub monitorizarea unui alergolog si a unui nutritionist de la clinica lor. TRATAMENTUL NATUROPAT /DEMODAT NU??? A REUSIT SA VINDECE PIELEA COPILULUI MEU IN 2 LUNI.
      E un tratament DEMODAT DAR CARE A IDENTIFICAT CAUZELE NEURODERMATITEI – UN SISTEM DIGESTIV SI IMUNITAR FOARTE SLABIT si UN TRATAMENT APROAPE GRATIS – CARE PRESUPUNE o hrana de tip vegan , cu multe fructe, legume, nuci, seminte, si „bombele pline de proteine si minerale „gen fasole + mazare + linte + mei + quinoua + amaranth + multa miscare in aer liber. BAIETELUL MEU SCUMP ARE AZI LA CELE 26 DE LUNI GREUTATEA NORMALA SI E SANATOS TUN :

      sunt perfect de acord cu ceea ce spuneti in privinta evolutiei actuale a stiintei – inainte de a avea baietelul eram fascinata de genetica – doream sa dau la medicina chiar in anii de liceu doar ca aveam o mare problema: nu eram in stare sa invat pe-de rost – imi placea sa folosesc frazele , cuvintele mele – ceea ce nu merge la cerintele stiintei medicale alopate de azi.

      Dr Morse Robert nu e profesorul meu – nu am cum doar nu sunt studenta la medicina sunt doar o biata mama fericita ca a gasit un drumulet, asa demodat cum ziceti Dvs. dar atat DE SIMPLU SI FIRESC
      si cand omul e fericit – vorba aia hai sa impartasim si la altii

      T. Colin Campbell, Ph.D. este un alt medic extraordinar ce a reusit sa demonstreze prin lucrarea sa de baza The China Study ca din pacate SUNTEM CEEA CE MANCAM – adica sangele nostru preia din intestinul subtire toate elementele de care au nevoie celulele noastre pentru a putea supravietui. Si sa nu uitam ce o ORGANISMUL UMAN : pielea e formata din celule– toate organele noastre sunt straturi de celule, tesutul osos ( format din osteoblaste, osteocite fibrte conjunctive, etc) avem maduva spinarii, avem creierul , avem tesutul muscular ( tot celule sunt) si avem doua lichide importante si anume sangele si limfa. OK nu am cum sa fac o lectie de anatomie deci sum spuneam celule, sange si limfa ( si stratul de grasime ….hihihi ) . Eu inteleg ca genele din alimente nu zboara in genele noastre dar daca injectezi in sangele uman dioxina, – un puternic cancerigen – aceasta va putea modifica ADN-ul celulelor umane – conform studiilor acestui medic. Tot dansul spune ca daca in sangele uman ajung PROTEINE NEDIGERATE ( sau grupe de aminoacizi complexe ), celulele albe formeaza anticorpi impotriva lor – anticorpi ce pot da reactiile alergice de care vorbeam mai sus. Tot dansul a demonstrat ca – diabetul insulino dependent – o boala autoimunca are urmatoarea explicatie: cazeina din laptele de vaca este transformata in intestinul subtire intr-un aminoacid care seamana foarte bine cu celulele beta producatoare de insulina din pancreas. Daca sistemul nostru imunitar produce anticorpi la acest aminoacid, din pacate acesti anticorpi ajung sa distruga si celulele beta producatoare de insulina – din pancreas – de unde apare tocmai aceasta boala auto imuna groaznica si pe viata – diabetul.

      Dar ma opresc aici , ca pana la urma sunt doar o laica in medicina alopata
      Cu multa stima,

  52. Excelent articolul. Ai intuit bine: l-am citit pe sarite. 🙂 Asta pentru ca sunt unul dintre cei acuzati de unii, chiar si pe aici, ca in facultate invatau inutilitati pe de rost. Deci nu aveam nevoie de dovezi atat de bine dovumentate (apreciez insa efortul enorm depus: eu n-as fi facut asa ceva doar ca sa o contrez pe FP, recunosc). Mi-a placut insa mult stilul in care ai scris. Denota o inteligenta si un bun simt cum rar am intalnit. M-am contrat si eu cu aceasta doamna de cateva ori. Pana mi-a blocat accesul pe pagina ei de FB. Imi cerea insistent dovezile despre care vorbeai si tu. I-am raspuns ca sunt doar absolvent de medicina, nu infectionist sau virusolog. Spuneam ca este excelent articolul: echilibrat, calm, detasat. Dovezi clare legate de nivelul tau de intelegere si educatie. Mi-a placut si discutia despre companiile farma, atat din articol, cat si din raspunsuri. Eu lucrez intr-o astfel de companie (nu pentru, cum ironic imi spunea FP). Ai surprins poza perfecta: companiile farma sunt un business. Fac bani. Din medicamente. Aici apare conflictul. Nu dezvolt inutil. Totusi, in mod clar industria farma face mult mai mult bine omenirii decat rau. Problema este ca trebuie sa faca bani, multi bani. Pentru a avea profit. Profit grevat de bugetele de cercetare si de marketing. Cum bine ai dezvaluit. Dar fara acesti multi bani nu ai cum, in zilele noastre, cand FDA si EMA impun conditii draconice pentru aprobarea unei molecule, sa poti parcurge lungul proces al dezvoltarii unei molecule. Studiile de faza III sunt din ce in ce mai costisitoare. Nu plang de mila companiilor. Ele stiu foarte bine ce fac. Doar ca miturile despre industria farma sunt exagerari deplasate ca si cele despre vaccinuri. E bine ca guvernele lumii sa controleze strict aceasta industrie. In final, ma bucur ca mai exista si oameni pasionati de partea stiintei: incepusem sa cred ca nu vrea nimeni sa faca efortul sa demonteze tampeniile acestor prozeliti ai curentului antivaccin. Asa cum i- spus si Feliciei, medicina alopata e inca departe de perioada de maturitate: face pasi importanti an de an, dar mai e mult pana la a ajunge sa devina o stiinta exacta. Poate nici nu se va intampla vreodata. Totusi, a te intoarce impotriva medicinei alopate, responsabila in mare parte de explozia demografica din secolul trecut, dar, mai ales, de modificarea piramidei demografice, pentru cateva esecuri si erori, de cele mai multe ori aproape inevitabile (nu poti invata sa mergi fara sa cazi!) este o dovada ca inclusiv noi, oamenii, mai avem mult pana la a ne maturiza ca societate! Felicitari pentru articol inca o data! Mi-ar face reala placere sa cunosc cat mai multi oameni ca tine.

    1. Mă bucur că ți-a plăcut.
      Înainte să scriu articolul ăsta am găsit două bloguri care scriau în detaliu despre vaccinuri (Insula Îndoielii și Pro Vaccin), iar după aceea am aflat și de Skeptic Pengu (care a început să scrie despre Piersicuța).
      (folosesc comentariul ăsta ca pretext să le fac reclamă)

      http://insulaindoielii.ro/
      http://skepticpengus.blogspot.ro/
      https://provaccin.wordpress.com/2014/01/08/missparker-vs-amy-parker/ (aici se vede nivelul la care e Piersicuța)

    2. Delia, cum sa incepi diversificarea la 12 luni??? asta e un mod de viata schilibrat….?

  53. Sa presupunem ca peste noapte , asa brusc , devin un om ” normal ” ca si voi cei care credeti medicamente si vaccinuri . Ma apuca panica realizand cat de iresponsabil si ignorant am fost cu copilul meu de 4 ani total nevaccinat si sanatos tun .
    Si vreau sa fac ceva ..oare exista vreo schema ” intensiva ” de vaccinuri , de recuperat tot ce s-a facut din maternitate pana la varsta asta ? Daca sunt vreo 30 de vaccinuri sa zicem , as putea sa i fac 15 azi si 15 maine ? Sau 1/ zi timp de 30 zile ? Sau cum ? :))))))
    Ca presupun ca ar fi o idee exceptionala, nu ? Nu ma expun niciunui risc , doar vaccinurile sunt o binecuvantare, nu?
    Si as vrea sa-i fac retroactiv si vaccinurile antigripale, vreo 4 deci …i le fac toate odata sau ma ajutati cu o schema ?:)))))

    1. este casi cum ai intreba ca daca nu ai baut pana la 30 de ani 20 de l de bere ai putea sa ii bei in jumatate de ora? daca nu ai mancat mazare ai putea sa mananci 40 de kg intr-o ora? :)) argumentul tau nu are nici o logica.
      Nu, nu ai putea sa le fac pe toate pt ca vaccinurile au o schema. Asa cum nu ti se va opera in aceeasi zi si capul si mainile si bazinul si intestinul.:))

      Eu as intreba altceva, si pe tien si pe Delia: suntetik vaccinati? cati colegi de jaoca de-ai vostri au avut aceste alergii si aceste boli? ca doar erau vaccinati, nu?
      ar trebui conform spuselor voastre, sa fim toti bolnavi.

  54. Felicitări pentru tot efortul depus pentru realizarea acestui articol. Ştiu cât e de greu să aduni date pertinente fără să îţi pierzi şirul ideilor şi mai ales cât de nesuferit e să citeşti prostiile evidente pe care le scrie acea piersicuta. De multe ori, de când a apărut toată nebunia cu olivia steer şi feli mi-am imaginat că mi-ar plăcea să scriu ceva asemănător, dar mi-au lipsit răbdarea si platforma. Aşa ca multumim!
    Problema reală este de fapt că argumentele sunt nevaloroase pentru această categorie de oameni, şi ca sunt capabili, pentru a-şi susţine parerea, să ignore evidentul. Am citit câteva articole care spuneau ca este imposibil să îi faci pe anti vaxxeri să se razgandeasca, pentru ca odată ce ei caută primul articol/ blog/ grup de facebook în legătură cu asta, de fapt doar caută să îşi consolideze o opinie preformata, care a apărut ca o consecinţă a experienţelor lor trecute. Şi am observat comportamentul asta în comentariile de aici, extrapolat pentru o serie largă de păreri de natură medicală. Mulţi au avut experienţe neplăcute cu cadrele medicale, unele îndreptăţite, altele doar prost sau insuficient înţelese.
    Nu vreau să scuz sistemul nostru sanitar, şi cred ca o mare parte din neîncrederea pe care o au acum oamenii plasaţi „anti-medicină alopata” se datorează acestei execrabile organizări care ne-a antrenat pe toţi, vrând-nevrând. Dar vreau să fac un pic apologia unora dintre medici. Eu sunt studentă la medicină generală în anul 6 şi sunt realmente îngrijorată şi scarbita de felul cum se vorbeşte pe bloguri gen piersicuta despre medici. Mă întreb daca faţă în faţă ar avea cineva curaj să vorbească aşa cu medicul sau curant. Nu suntem proşti, spălaţi pe creier, şi nu învăţăm pe de rost. Credeţi sau nu, medicină are foarte mult sens şi o informaţie îţi da acces către o serie largă de deductii. În al doilea rând, nu suntem lipsiţi de experienţă doar pentru ca suntem studenţi. Începând cu anul 3, noi mergem zilnic la spitalele universitare şi petrecem timp în saloane/ în blocul operator/ la UPU, etc. Asta îmi oferă mie cam cu 4 ani mai multă experienţă decât celor care comentează. În al treilea rând, eu una sunt profund rusinata de momentul când voi lua pentru prima oară un plic cu bani. Unu, pentru ca eu consider ca este sub demnitatea mea să fiu plătită în felul acesta pentru un serviciu pe care îl ofer, doi pentru ca ştiu ca pierd din respectul pe care altfel l-as merita de la pacient şi trei pentru ca în felul asta ştiu ca eu contribui la perpetuarea unui sistem care îmi face greaţă. Dar aşa sunt cercurile vicioasem acum vă voi spune de ce trebuie să primesc plicul ăla. Pentru ca salariul meu ca rezident este de 1000 de ron, peste care primesc o bursă de 600 de ron care poate oricând să dispară. Eu vreau, ca orice om, să trăiesc bine şi conform cu nivelul instruirii mele. Nu aş putea trăi cu banii aia, indiferent cât de mult aş vrea, şi nu aş avea timp să fac ceva pe lângă care să îmi suplimenteze veniturile. Şubred, dar asta este situaţia.
    Ultimul lucru pe care vreau să îl spun este că există o lipsa crasă de educaţie a pacienţilor care sunt internaţi, asupra căreia trebuie să se insiste. Ei nu sunt interesaţi de propria lor boală, nu vor să ştie care sunt mecanismele care o cauzează şi nu vor să aprofundeze tratamentul. Majoritatea nu cunosc numele pastilelor pe care le înghit zilnic. Pentru asta vreau să îmi cer scuze, ca uneori, în masa de pacienţi ignoranţi, medicul nu îi recunoaşte pe cei cu care chiar ar merita să stea de vorba, pentru ca şi-a răcit gura de atâtea ori de pomană.

    1. Gabriela, mulțumesc de aprecieri.
      Pe mulți anti-vacciniști nu o să-i convingă nimic, însă nu ei sunt ținta. Sunt unii dintre ei care cred doar parțial ce spun blogurile anti-vaccin (sunt convins că mulți fani de-ai Feliciei au îndoieli legate de ideile că virusurile nu există) și sunt mulți oameni care dau pentru prima dată peste astfel de bloguri (ca și mine acum câteva săptămâni) și nu știu ce să creadă. Pentru ei este foarte utilă o explicare a greșelilor de acolo.
      Din păcate, cred că și față în față tot așa ar vorbi Piersicuța cu medicii pentru că e atât de sigură că are dreptate și că toți cei care nu sunt de acord cu ea fac parte dintr-o conspirație, încât a ajuns să urască medicii. Iar când urăști pe cineva îți permiți să vorbești oricum și simți că faci cel mai bun lucru.
      Ai mare dreptate în legătură cu situația sistemului din România și și în legătură cu pacienții care de multe ori nu sunt deloc interesați să înțeleagă cum se manifestă o boală sau cum funcționează un tratament.

      P.S.: Nici n-am apucat să-ți citesc comentariul și deja au sărit pe tine.

    2. alexthyme, sper ca sunt mulţi oameni nehotarati care vor citi articolul si se vor plasa de partea argumentată a dezbaterii. Şi mai bine, sper ca vor înţelege importanta statisticii în ştiinţă şi specific în medicină, şi cum de multe ori, ea poate fi prost interpretată.

  55. Gabriela, cum spunea cineva, stiti foarte multe despre boli si tot felul de pastile….dar despre cum si ce inseamna sa fii sanatos cat stiti ? Nutritie ?
    Eu cred ca foarte putini medici ar face fata unei discutii face to face cu oameni ca Felicia , Olivia …si nu invers !

    1. Cu riscul de a ma arunca intr-o polemica, nu ma pot abtine. Radu, inainte sa dai exemple de individe (as vrea sa le spun oameni, dar am o retinere) precum FP sau OS, ar trebui sa cunosti ca acestea promoveaza inutilitatea examenului Papanicolau, a mamografiei sau a colonoscopiei si, mai mult, faptul ca aceste teste de screening ar fi daunatoare. Poate nu ai baza de cunostinte necesara ca sa intelegi, insa examenul Papanicolau, de exemplu, depisteaza celulele care au capatat potentialul de a se transforma tumoral cu mult timp inainte ca ele sa devina invazive, sa creeze tumora maligna, aia care omoara. Mamografia, un alt test screening care salveaza vieti, depisteaza leziunile suspecte cu mult timp inante de a deveni clinic evidente, crescand astfel sansa de vindecare. Nu mai vorbesc de colonoscopie periodica, cu tot discomfortul ei, o echografie abdominala etc. Niciuna dintre cele doua individe nu a practicat medicina si nu are nici un fel de studii (medicina, pana in anul 2015, nu se face pe internet) care sa le dea dreptul sa afirme asemenea ineptii. Iar cand incerci sa inveti pe altii sa se fereasca de astfel de metode de screening care ar putea sa le salveze viata, ei, asta este o crima.
      La fel, si ideea sustinuta de OS precum ca apendicita nu trebuie operata, ca operatia este daunatoare sau ca o colecistita acuta poate fi tratata cu mamaliga calda si vartoasa. Ce sa discutam despre o apendicita gangrenoasa cu perforatie si peritonita, de un calcul migrat in ductul Wirsung, cu pancreatita…astea-s niste bazaconii, nu? Inventate de medici ca sa ia bani de la pacienti? Dincolo de gluma, este grav, foarte grav, cum astfel de persoane fac educatie medicala.
      Asa incat, inainte de a-mi pune toata increderea in asemenea individe care par sa le stie pe toate, dar doar par, de a lua decizii privind sanatatea mea si, mai mult, a copilului meu, pe baza a ce afirma acestea, eu una as fi foarte precauta. Succes si minte luminata!

    2. Nu stiu de ce circulă această concepţie greşită legată de tratamentele oferite de medici. În cazul foarte multor patologii, prima etapă în tratament se referă la schimbarea stilului de viaţa. Asta înseamnă pierdere în greutate, renunţare la fumat, consumul moderat de alcool, etc. Pentru unele boli se incepe exclusiv cu regim igieno-dietetic, cum ar fi unele cazuri de hipertensiune arteriala sau diabet zaharat. Există boli cu restricţie pentru carne, sare, glucide, şi alte categorii de alimente. Şi de multe ori, motivul pentru care se recurge la tratament medicamentos este pentru ca pacienţii sunt necomplianti şi nu vor să renunţe la obiceiurile proaste. Ca sa dau un exemplu, sunt oameni care preferă să îşi injecteze insulina de mai multe ori pe zi, crezând ca nu vor mai avea dietă.
      E adevărat ca nu facem un modul exclusiv de nutritie în facultate, dar învăţăm despre reguli de alimentaţie de fiecare dată când este relevant. Dar informaţia de calitate legată de alimentaţie nu este ascunsă nimănui, fiindcă există nutritionisti, la care are acces oricine e interesat.
      Daca vorbiţi despre reguli de nutritie cum ar fi cele din studiul china sau alte astfel de creaţii despre care eu nici nu am auzit, nu am învăţat despre ele. Pentru ca ele nu sunt medicină. În momentul în care eficacitatea lor vă fi demonstrată, atunci le vom transmite mai departe, dar până atunci nu este etic să sfătuim pacientul fără o baza ştiinţifică.
      Dincolo de asta, sunt perfect capabilă să conduc o dezbatere civilizată cu oricare dintre aceste doamne, cu argumente asemănătoare celor din articolul acesta. Din câte ştiu însă, Olivia Steer evita o întâlnire directă.
      Nu îmi pot imagina cum încrederea în astfel de doamne, pe care nici nu le cunoaşteţi direct, poate fi mai mare decât într-un medic cu care aveţi ocazia să legaţi o relatie.

  56. Deci sa intelegem ca medicii, aia care au facut o facultate si practica medicina, aia alopata de care fugiti voi ca de bau bau (pana la un accident , ca doar ipocrizia are si ea final) nu ar fi in stare sa discute cu felicia popescu despre nutritie, felicie care nu are absolut nici o ora de studiu formal in acest sens, ce sa mai vorbim de practica medicala. Pai inseamna ca specialistii in nutritie, in diabet si boli ale metabolismului,specialistii in nutritie pediatrica, aia sunt mic copil pe langa felicia si olivia steer. Cred ca inainte sa va doriti sa va faceti geneticieni fantezisti si nutritionisti pe luna, ati face bine sa va intoarceti la manualul de logica pentru ca sunteti majoritatea rupti total de ea.

  57. P.S> Piersicuta a fost convocata la o dezbatere pe grupul de facebook Vaccinare si vaccinuri ,dar si pe alte formurui pro-vaccinare si a refuzat politicos ( a se citi ea oricum blocase toti userii care promoveaza stiinta si implicit beneficiile vaccinarii,deci mesajul nu a avut cum sa ajunga direct la ea. . Daca ar avea curaj , ar putea face o intalnire si o dezbatere rationala si moderata cu „partizanii stiintei alopate”. Dar deja am mentionat de prea multe ori cuvintele stiintific si rational in aceiasi fraza cu missparker,sunt ca apa si uleiul. Ea nu are curajul sa participe la o dezbatere ( un debate adevarat,pe stil american) , pentru ca stie ca va fii nimicita si depasita de partea pro.De aia vomeaza intr-una in gura naivilor si incultilor care cred ca isi mangaie orgoliul ranit cand in sfarsit dau de cineva la fel de paranoia si la fel de prost educat ca ea.

    1. D-na Gabriela. Aceasta conceptie despre tratamentele oferite de medici provine din disperarea oamenilor ( unora din ei) care se vad in situatia de a-si cheltui toti banii pentru aceste tratamente dar fara ca tratamentele respective sa le vindece bolile – ci doar sa le ofere o ameliorare a durerii dar fara sa indeparteze cauzele bolilor. Este gresit sau nu??? depinde de sistemul de referinta – pentru unii da, pentru altii ( care au gasit alte solutii decat aceste tratamente standard) ba . Aveti perfecta dreptate in privinta schimbarii stilului de viata – dar aici intra si partea de nutritie nu doar renuntarea la fumat si alcool. Aveti perfecta dreptate – doar Dvs. puteti observa cel mai bine patologia pacientilor – unii sunt dispusi la schimbarile radicale a stilului de viata altii nu – si astfel se ajunge la medicamente. Totusi problema esentiala a unei societati este de a tine sub control sanatatea copiilor. Azi te uiti in jur si ceea ce doare este cand vezi copii ce sufera de BOLI CRONICE – boli care in urma cu 20,30 de ani apartineau unei alte grupe de varsta: adultilor si batranilor. E dureros cand vezi cazuri de diabet juvenil, cancer, leucemie, dermatite, psoriazis, alergii , astm , artroze chiar sau reumetism ca sa mentionez cateva din ele la fiinte sub 3 anisori care nu au nici macar un sistem imunitar matur.

      In privinta studiilor de nutritie ca si Studiul China despre ele nu trebuie invatat pe bancile facultatii( nici nu se va invata vreodata datorita stilului de nutritie enuntat de carte care se bate cap in cap cu stilul de nutritie promovat in societatile occidentale ) ci e bine de citit. De ce ?? Pentru ca acest Dr. T Colin Campbell, supranumit şi “Einstein al nutriţiei” este considerat în prezent un gigant al nutriţiei şi a scris această carte dupa cercetări de zeci de ani în domeniul nutriţiei. El este un cercetător ştiinţific de reputaţie internaţională, profesor la catedra de biochimie şi nutriţie a Universitătii din Virginia. Lucrarea sa “Studiul China” reuneşte zeci de cercetări ştiinţifice desfăşurate, timp de aproximativ 27 de ani, sub patronajul Institutului National pentru Sănătate din SUA şi al Institutului American pentru Cercetarea Cancerului, care au finanţat aceste cercetări. În cadrul acestei lucrări, autorul demonstrează existenţa unei relaţii evidente între modul în care ne hrănim şi apariţia bolilor, mai ales a bolilor degenerative precum cancerul, diabetul, bolile cardiace, bolile autoimune sau afecţiunile neuropsihice. Chiar în perioada în care dr. Campbel îşi începuse studiile privind corelaţia dintre alimentaţie şi apariţia cancerului, mama soţiei sale a murit de cancer de colon, la vârsta de doar 51 de ani. Marcat de acest caz, savantul american a luat hotărârea decisivă a carierei sale: „Voi întreprinde tot ce va fi necesar pentru a înţelege mai bine această boala îngrozitoare… cancerul”. De ce China?
      Chou EnLia, Primul ministru al Republicii Populare Chineze, a fost spitalizat în anul 1974, având cancer al vezicii urinare, o boala teribilă. La cererea sa, înainte de a muri, a fost conceput un vast studiu naţional despre cancer numit ulterior “Atlasul Cancerului din China”, atlas care cuprindea rata mortalităţii cauzate de boli diferite, dintre care douăsprezece tipuri de cancer. Au fost analizate cazurile a peste 880 milioane de chinezi, din 24.000 de districte din China. În cadrul acestui studiu uriaş au contribuit aproximativ 650.000 de lucrători sanitari, iar rezultatul a fost un grandios atlas color, care prezenta diferenţiat zonele în care cancerul era frecvent întâlnit, în comparaţie cu zonele unde cancerul era aproape inexistent. La începutul anilor ’80, cand acest atlas a fost descoperit de cercetătorii americani, aceştia au intuit că descoperiseră cea mai vastă cercetare biomedicală din lume, o veritabilă comoară medicală a umanităţii. Faptul surprinzător şi motivant în cercetările savanţilor americani a fost înregistrarea variaţiilor geografice foarte mari ale ratei cancerului, întrebare la care şi-au dorit să afle un răspuns plauzibil.
      Concluziile ulterioare la care s-a ajuns au avut un impact puternic pentru cercetarea medicală din domeniul nutriţiei. S-a evidenţiat astfel că în zonele în care cancerul era cel mai puţin întâlnit, consumul alimentelor de origine animală era foarte redus (mai multe fibre, cereale şi proteine vegetale) comparativ cu zonele unde rata cancerului era mult ridicată iar consumul de grăsimi, mai ales de grăsimi animale, era debordant. Concluzia acestora a fost foarte clară: dezvoltarea tumorilor canceroase este intim influenţată de cantitatea de alimente de origine animală pe care le consumăm.
      În consecinţă, cancerul, această maladie teribilă a societăţii moderne, ar putea fi prevenit şi controlat prin reducerea aportului de proteine animale (carne, lapte, ouă şi grăsimi), care îl determină să avanseze şi prin creşterea aportului de alimente anti-cancerigene (legume şi fructe proaspete, seminţe, hrană cât mai vie şi cât mai puţin procesată termic, fără aditivi şi coloranţi alimentari).
      Aceste cercetări ştiinţifice la care a participat dr. T. Colin Campbell au constituit şi pentru el însuşi o transformare radicală a dietei şi implicit a stilului de viaţă. Iată ce declară savantul în acest sens: „Cu 15 ani în urmă am încetat să mai mănânc carne şi aproape orice fel de aliment de origine animală, inclusiv (cu rare ocazii) produse lactate. Colesterolul meu a scăzut şi chiar dacă am îmbătrânit, ma simt foarte bine fizic şi am cu 20 kg mai puţin ca la 30 de ani. De la un băieţandru care bea 2 l de lapte pe zi, iar apoi un tânăr intelectual care îşi bătea joc de vegetarieni, am făcut o cotitură decisivă în viaţa mea. Azi mănânc doar legume şi fructe”.

      Deci daca acest studiu realizat initial de cercetatorii chinezi pe 880 milioane de chinezi nu este medicina, acest lucru ramane de vazut – dar in privinta bazei stiintifice nu va pot da dreptate, tocmai datorita esantionului enorm folosit pentru elaborarea concluziilor. Ceea ce va pot asigura este ca nu le veti transmite niciodata mai departe deoarece nu se doreste acest lucru de catre industriile cu lobby puternic guvernamental – si anume industria produselor lactate si a carnii. Insusi profesorul Campbell si-a pierdut `functiile `detinute in urma luarii de atitudine si explicarii cauzelor acestor boli cronice cum ar fi infarctul, atacurile cerebrale, diabetul, cancerul, osteoporoza, insuficienta renala, bolile neurodegenerative – gen Alzheimer, Parkinson–etc.

      Problema cu lipsa de incredere in medici in ziua de azi e dupa cum spuneam mai sus in functie de sistemul de referinta. Bunicii mei au avut incredere deplina si au murit pe a 56-70 de ani de boli ca si cancer de colon, infarct mezenteric, respectiv osteoporoza. Mama a murit de infarct avand si diabet de tip 2 – cu un picior ce trebuia amputat . Tata a avut cancer de prostata – dar dupa trecerea la regimul indicat mai sus si-a revenit spectaculos….. Baietelul meu avea neurodermatita – si dupa doar 2 luni fara prod lactate si-a revenit complet. Cand eram copil , mai uitam la medici ca si la niste zeitati. Totul s-a incheiat dupa ce mi-a murit mama – dupa 6 ani de zacut in pat…. medicii o tot trimiteau acasa sa moara – de fiecare data cu cate un pumn de medicamente. Mama nu a baut alcool, nu a fumat – cum a facut si face fratele ei ( inca in viata ) si totusi a murit la 56 de ani. Era cum spuneam obeza si diabetica.

      cu stima,

    2. Draga Delia, as vrea sa raspund punctat la intrebarile din postul tau:
      1. In legatura cu faptul ca medicamentele nu vindeca bolile. Exista multe categorii de boli. Unele dintre ele sunt boli acute care se vindeca excelent cu tratament. Dintre ele dau ca exemplu infectiile bacteriene, care sunt tratate si vindecate cu antibiotice. O parte dintre ele se pot vindeca si prin interventia exclusiva a factorilor de aparare ai organismului, dar atentie, numai o parte, si durata suferintei e categoric mai lunga fara tratament. In plus, nu putem garanta ca nu vor aparea complicatii. Si voi da ca exemplu tuberculoza, lepra, sifilisul, care sunt boli infectioase cronice care inainte condamnau bolnavul la o viata de chin si care acum se vindeca.
      Desigur, exista tratamente care nu isi propun sa vindece boala, fiindca nu se mai poate. Cauza a fost undeva in trecut, cand pacientul nu si-a asumat responsabilitatea pentru ea, sau nici nu o putea preveni, si acum sufera consecintele. O sa dau cateva exemple, ca sa fiu mai clara. Un pacient cu insuficienta cardiaca ajunge in situatia aia ca etapa finala pentru mai toate bolile cronice care implica inima. Asupra cauzelor nu se mai poate actiona, pentru ca raul ala e deja facut, dar tratamentul tine bolnavul in viata! Apoi exista boli ale caror cauze sunt necunoscute. Inca nu exista in lumea stiintifica suficiente date care puse cap la cap sa ne spuna de ce apar si cum le putem preveni. Dar avem bucati de informatii care ne permit sa elaboram niste medicamente care s-au dovedit utile. Si ca exemplu putem da o serie de boli autoimune, sau de boli psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, la care tratamentul nu vindeca, dar este esential pentru integrarea in societate a acelor oameni.
      Unde se poate cu adevarat lucra, si astfel preveni unele cauze, este la stilul de viata. Repet, fara fumat sau alcool in exces, dieta echilibrata, sport, fara exces de greutate, etc. Dar asta, desi statistic iti scade sansele pentru dezvoltarea unora dintre boli, nu te fereste 100%, fiindca garantii nu poti avea niciodata. Si daca te trezesti, dupa o viata sanatoasa ca ai o boala cronica care necesita tratament, nu te mai poti intoarce sa modifici cauzele, pentru ca nici tu nu le stii, nici doctorii. Ramane sa iei tratamentul care te face sa traiesti mai mult si mai bine.
      2. In legatura cu bolile copiilor. Este adevarat ca acum ne confruntam cu o serie de boli care in trecut erau necunoscute, sau insuficient descrise. Odata cu evolutia societatii (nu doar a medicinei), se rezolva unele probleme, si din pacate apar altele, care necesita reparare la randul lor. Dar per total, copiii sunt incomparabil mai sanatosi decat erau in trecut. In trecut, rata mortalitatii infantile era ingrozitor de mare, si copiii mureau din cauza infectiilor, a bolilor congenitale care nu puteau fi reparate, si mureau si de cancer. Cancerul a existat dintotdeauna.
      3. Ma bucur ca ai comentat despre studiul China. El este realizat pe baza unor statistici, deci voi face deductia logica a faptului ca ai incredere in studii statistice. Si desi cred ca oamenii ar trebui sa fie liberi sa isi aleaga alimentatia, si nu am absolut nimic impotriva adultilor (atentie, adulti!) care aleg sa fie ovo-lacto-vegetarieni, vegani sau raw-vegani, vreau sa fac cateva precizari. Studiul China a facut niste greseli in ceea ce priveste interpretarea datelor, si daca ati vedea studiul chinez si ati extrage statisticile, ati vedea ca dr. Campbell a omis unele informatii si le-a inflorit pe altele astfel incat sa se potriveasca cu ce sustine el. Astfel, statistic, nu reiese ca o dieta vegetariana este mai sanatoasa decat una care include si carne si produse lactate, si care este echilibrata. Faptul ca un individ se simte mai bine avand o dieta vegetariana este o chestiune personala, care nu ar trebui generalizata sau impusa.
      (Nu spun ca eu am confruntat datele, dar am citit cateva articole ale unor oameni care au facut asta.) Studiul China ofera niste sperante gresite, cum ca am avea control complet asupra sanatatii noastre, lucru care din nefericire nu este adevarat, fiindca vietile noastre implica o mare cantitate de neprevazut, pe care nu avem cum sa il controlam, ci care printr-o metoda sau alta, trebuie acceptat.
      4. Bazandu-ma pe rationamentul anterior, acela ca ai incredere in statistica, voi spune ca desi tragice, cazurile din familia ta care te-au determinat sa iti pierzi increderea in medici nu reprezinta majoritatea cazurilor tratate, si ca din fericire, de multe ori, tratamentele cresc atat durata, cat si calitatea vietii. Sper sa nu te superi ca m-am folosit de cazurile pe care le-ai oferit tu ca exemplu, si te rog sa ma crezi ca nu ii privesc ca pe elemente nesemnificative ale statisticilor.

  58. Delia, sper tare mult ca din graba sau neatentie ai scris gresit ca ai inceput diversificarea celui mic de la varsta de 12 luni!!! Diversificarea se incepe de la 4-6 luni, un copil alimentat exclusiv la san pana la 1 nu are cum sa fie altfel decat piele si os!

    1. Buna Alexandra,

      Diversificarea a acceptat-o baiatul meu doar dupa varsta de 12 luni – stati linistita la acea varsta cum spuneam treburile erau tinute sub control ( neurodermatita nu ii crea mancarimile insuportabile si nu se extinse decat la obrajori, si in spatele genunchilor) – daca doriti va trimit si poze cu el la acea varsta – avea greutatea ideala- adresa mea de mail este adelina_roxa@yahoo.com daca doriti sa imi scrieti privat. Problema este ca dupa aceasta varsta- cand a inceput sa accepte si carne, oua si lactate , neurodermatita s-a extins pe intreg corpul, a inceput sa se constipe, voma frecvent, era mai tot timpul racit , nu mai putea dormi noaptea din cauza mancarimilor–– este clar ca nu putea digera / asimila mai nimic…

      dar de unde stiti ca un copil alimentat exclusiv la san pana la 1 an este piele si os??? Aveti prietene / rude ce au facut acest lucru si asa au patit ? Daca intrati pe La Leche League o sa puteti sa va convingeti ca nu e absolut nici o problema atata timp cat copilul are acces nelimitat la san ( si mai ales atata timp cat copilul refuza alte alimente oferite) si ca exista si cazuri de alaptare exclusiva pana la 2 ani!!!! Pare extrem azi cand vin companiile Nestle, Bebelac, etc cu produsele lor de la borcanas sa ne invete cum sa ne hranim bebelusii….nu? Sau companiile de lapte praf care ne soptesc dulce la ureche ca Ups dupa 6 luni laptele de mama isi pierde toate calitatile si sa trecem odata – cum cica e normal – pe o formula de lapte de muuuuuuuuuuuuh!!! vacuta 🙂
      Numai bine

  59. Laptele de mama nu isi pierde calitatile, insa bebele creste si nevoile lui nutritionale cresc odata cu el, nevoi pe care nici accesul nelimitat la sanul mamei nu le poate acoperi! De la 4-6 luni, pe langa laptic (de la mama/formula sau de care o fi el), bebele are nevoie si de alte surse de hrana. Alimentatia la san este ideal sa se continue pana la 1 an (chiar si 2 ani, cum ati zis dvs), insa nu exclusiv! Diversificare nu inseamna ca inlocuim laptele de mama cu lapte praf sau cu produse la borcanas, ci ca pe langa lapte copilul va primi si alte alte alimente care pot fi (si este ideal sa fie asa) preparate de mamica acasa, nu cumparate de la stiu eu ce firme (piureuri de legume, cereale, fructe, cu timpul si produse animale-carne, oua).
    Cu tot respectul, nimeni nu se naste invatat, chiar si meseria de mamica necesita pregatire, insa unde nu ne pricepem intrebam un specialist, nu facem experimente pe propriul copil si apoi ne miram de ce e bolnav si incepem sa dam vina pe medici, vaccinuri si mai stiu eu ce!

    1. wow asta da experta mama draga!!!!

      DACA TU INTRECI – CU EXPERIENTA TA SI CUNOSTIINTELE TALE CLINICA DE NUTRITIE KLINIK VON ÜBERLINGEN AM BODENSEE kLINIK FÜR ERHÄHRUNGSABHÄNGIGE KRANKHEITEN ; INNERE MEDIZIN DIABETOLOGIE UND NATURHEILVERFAHREN si in plus moasa care in Germania viziteaza la domiciliu mamele tinere cu copilasii lor pana la 2 ani sau medicii pediatrii – cel putin din Germania–––– atunci chiar poti sa iti permiti sa dai un astfel de raspuns doamna Alexandra. Te rog sa imi dai adresa ta de mail sa iti trimit direct acolo pozele cu baietelul meu la 12 luni si analizele medicale la acea data sa te convingi negru pe alb ca era IN GRAFIC. ALIMENTATIA LA SAN DURA IN TRECUTUL ISTORIC – INAINTE DE 1800 PANA LA 4 ANI !!!! da nu are rost sa insist pe istoria alaptarii caci pe acest site se vorbeste despre altceva doamna Alexandra. SI INCA CEVA – PROBABIL STII TOT DIN EXPERIENTA PROPRIE CA ATUNCI CAND NI SE IMBOLNAVESC COPILASII ACESTIA REFUZA ORICE TIP DE MANCARE INAFARA DE LAPTELE MAMEI –- –
      DECI DE UNDE VII TU SA SPUI CE E IDEAL SAU CUM TREBUIE FACUT CAND NICI NU AI EXPERIENTA NECESARA NICI NU ESTI MEDIC–– sau ma insel cumva ???? SI NU TREBUIE SA MA INVETI PE MINE CE INSEAMNA DIVERSIFICARE SI CAND SE DA SI CUM SE DA – CA VORBA AIA CU TOLCERUL NU POTI OBLIGA UN COPIL ALAPTAT SA MANANCE DIVERSIFICAT PANA CAND ACESTA ACCEPTA DE LA SINE

      SI STAI LINISTITA MAMA DRAGA CA ATUNCI CAND NU M-AM PRICEPUT AM INTREBAT PEDIATRA; MOASA SI CLINICA DE NUTRITIE DE MAI SUS SI NU AM FACUT EXPERIENTELE DE CARE SPUI TU PE COPILUL MEU CA DUPA AIA SA DAU VINA PE MEDICI !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! CE BINE STII TU SA DENATUREZI CONVERSATIA SI SA DAI IN ALA CARE SPUNE ADEVARUL SI DESCHIDE GURA

      da degeaba ca vorba aia HABAR NU AI DESPRE CE E VORBA IN PROPOZITIE: MAI DOCUMENTEAZA-TE PUTINTEL INAINTE SA-TI VERSI VENINUL!!!!!!!!!!!!!!!!!

  60. Si inca ceva Alexandra,
    Andrei , baietelul meu s-a ales cu neurodermatita dupa hexavaccinul primit la 2 luni – si ce este mai important este ca inclusiv pediatrul care a administrat vaccinul respectiv ne-a recomandat sa nu continuam schema de vaccinare ´obligatorie` Interesant …. nu??? Acest pediatru ne-a indrumat catre clinica de care iti povesteam mai sus pentru a tine sub control aceasta boala urata.

    1. acum au dreptate medicii? ::))) aceeasi care recomanda vaccinarea si citostaticele? interesant.

  61. sincer, nu inteleg isterizare asta…nu ma bagam in discutie doar de dragul de „a-mi varsa veninul” sau daca nu stiam despre ce vorbesc. n-am sa continui discutia pentru ca presimt ca oricate argumente ti-as aduce n-o sa faci decat sa te crizezi si mai tare.

  62. perfect, Alexandra,
    Atunci lasa-mi adresa ta de mail si daca vrei continuam discutia privat…..mai calm , fara acuzatii si istericale 🙂
    Si poti sa imi aduci oricate alte argumente pe acest blog sau pe mailul meu – eu una ti l-am scris mai sus,–- stai linistita promit ca data viitoare nu ma mai `crizez ` :))
    numai bine

  63. Delia , nu te mai consuma .Esti pe drumul bun , asta e cel mai important .
    si de ce stimata doamna viitoare specialist doctor Gabriela ” atentie, adulti !” …Adica ceva ce NU e bun pentru adulti poate fi bun pentru copii??Adica daca eu am convingerea ca ceva NU e bun pentru mine , copilului sa-i dau totusi ? daca eu pun accent pe hrana vie , pe fructe si legume si am exclus CARNEA , LAPTELE …lui sa-i dau ca e „in crestere” , nu ? Uite ca m-am trezit la timp si nu i-am dat , nici nu l-am vaccinat , si e foarte sanatos si a si crescut.vrei o poza ? si nu < NU fac parte din nicio secta , nu sunt pocaita , etc ….ca daca vrei sa fii sanatos , cam asta esti intrebat ….plm de retardati .
    am avut eu destule probleme din cauza laptelui dar crezi ca mi-a spus vreun destept de medic ? n-au facut altceva decat sa tot schimbe medicamentele ….si cauza am aflat-o singura , citiind carti precum "Studiul China ", care nu , nu sunt de luat in serios ..pentru ca asta spuneti si credeti voi astia care tociti toata ziua despre boli .. voi medicii ar trebui sa fiti un exemplu in ce priveste starea de sanatate si NU boala …ce credibilitate ai tu ca medic cand fumezi, bei 10 cafele pe zi, evident cu zahar , mananci prajeli si mici, bei cola, iei medicamente ca pe bomboane si asa mai departe ?? ma adresez in general, nu neaparat tie….dar stiu o gramada de cazuri
    ce zici tu sa citesti si alte carti , nu doar criticile celor sceptici , si sa ti pui anumite semne de intrebare …?

    1. Raspunsul la dilema ta este foarte simplu. Metabolismul unui copil nu este acelasi cu metabolismul unui adult, nici la nivel energetic, nici hormonal, nici din punct de vedere al ciclului celular, al apoptozei si deasemenea din multe alte puncte de vedere. De exemplu, desi reprezintă numai 2% din masa totala a corpului, creierul uman consuma 25% din totalul glucozei disponibile, 20% din totalul oxigenului și 15% din cantitatea de sânge pompată de inimă. In lipsa glucozei creierul va consuma corpuri ketonice produse de ficat din acizi grași volatili lungi. De asemenea, o anumita cantitate de energie poate fi obtinuta lactic (acest tip de metabolism este destul de ineficient si de aceea incepand cu o anumita greutate trebuie suplimentat laptele cu alte alimente). De altfel, dimensiunea creierului este cea care ne diferentiaza de alte specii de mamifere. Daca s-ar pastra proportiile care exista intre masa creierului si masa corporala a tuturor celorlalte mamifere de pe planeta, omul ar trebui sa aiba o masa de 4 tone. Vegetalele asigura o cantitate de 10 ori mai mica de energie chimica decat carnea, deci pentru o functionare optima a organismului ar trebui sa consumi, de exemplu, in loc de 1 kg de carne, 10 kg de vegetale. In cazul unui copil consumul energetic specific (J/kg) este muuuult mai mare decat in cazul unui adult, din simplul fapt (cred ca destul de logic) ca se formeaza celule noi intr-un ritm mult mai rapid decat la un adult iar asta necesita energie. De asemenea un copil trebuie sa-si foloseasca creierul pentru a invata lucruri noi, pentru a memora, pentru a-si forma reflexe etc. iar asta consuma enorm de multa energie. A priva un copil de energia chimica necesara in cantitati suficiente, duce la suprasolicitarea altor organe, si câteodata la retarduri functionale. Concluzia este ca tu ca adult poti sa consumi suficienta iarba ca sa-ti asiguri metabolismul (in special daca nu trebuie sa utilizezi foarte mult creierul – nu vreau sa fiu ironic dar sunt meserii care cer putina activitate cerebrala cum este de exemplu lucrul pe benzile de productie automate etc.) insa copilul are un alt metabolism si alte cerinte energetice si oricât de greu ți-ar fi să crezi organismul va asigura cu prioritate cerințele energetice ale creierului în detrimentul altor structuri (mușchi, piele, oase).

    2. Raluca, eu nu inteleg de ce esti atat de agresiva. Ne jignesti gratiut, spunand ca suntem retardati, ca tocim, ca avem vieti nesanatoase, si simt nevoia sa ma apar, chiar daca banuiesc ca nu are nicio valoare pentru tine. Faptul ca esti atat de pornita de la inceput demonstreaza ca e imposibil sa te fac sa iti schimb parerea, dar nici tu nu vei putea convinge folosind asemenea argumente dure.
      Eu am citit ´si alte carti´, fiindca am crezut ca pentru a argumenta solid credintele tale, trebuie sa te documentezi in legatura cu toate opiniile. Am citit si bloguri vegane, si bloguri despre asa-numitele cure de detoxifirere, am citit despre homeopatie si nu numai atat, am si incercat retete raw-vegane, ca sa vad ce gust au. Motivul pentru care sistematic le-am exclus ca argumente stiintifice este pentru ca din pozitia unui om cu oarecare cunostinte despre fiziologie, fiziopatologie, biochimie s.a.m.d, sunt foarte usor de demontat. Multe dintre ele sunt doar explicatii pentru necunoscatori care ii fac sa creada ca inteleg, pornind de la o idee falsa peste care adauga niste rationamente care par rezonabile. E mai usor sa crezi ca exista niste toxine care se aduna in colon, ca ingredientele laptelui nu pot fi descompuse intestinal sau ca daca ierbivorele traiesc fara carne, atunci toata lumea poate, decat sa inveti pas cu pas ce inseamna de fapt digestia si absorbtia si cum se folosesc mai departe principiile nutritive.
      Pe de alta parte, odata cu accesul populatiei largi la informatii in legatura cu tot mai multe boli creste si anxietatea. In momentul ala simti nevoia sa iti iei destinul in maini, sa stii tu ca ai facut ce trebuie, si sa te simti protejat. Asa sunt foarte multi oameni care cred ca daca mananca ´super alimente´ bogate in ´antioxidanti naturali´ sau fac cure de detoxifiere sunt mai sanatosi si bolile nu ii vor atinge. Ce nu inteleg ei este ca de cele mai multe ori sunt oameni tineri, care oricum sunt mai sanatosi, si statistic, mai putin predispusi bolilor. Si eu sunt sanatoasa, si mananc si lapte, si carne si sunt si vaccinata. Majoritatea populatiei de 20-40 de ani din tarile civilizate e sanatoasa, majoritatea avand o dieta nevegetariana.
      Antropologic vorbind, a fost convenabil pentru om sa inceapa sa manance carne. Fiindca ofera un substrat nutritional excelent, deci se chinuiau mai putin pentru mai multa energie si nutrienti mai de calitate. Primii oameni nu aveau fructe si legume pe tot parcursul anului, asa ca au inceput sa manance carne, si noi ne-am adaptat evolutiv astfel incat sa acceptam aceasta sursa de hrana. Animalele ierbivore isi petrec toata ziua mancand, fiindca substratul energetic al vegetalelor este mai prost. Cred ca noi, oamenii, ar trebui sa ne ocupam timpul cu alte indeletniciri, decat sa ne gandim constant ce mancam, cat din fiecare trebuie sa mancam, cum trebuie sa suplimentam lipsurile din dieta noastra, etc. O dieta echilibrata rezolva aceste intrebari.
      Din nefericire, societatea de consum in care traim ne-a inecat intr-o abundenta de produse de care nu avem nevoie. Astfel, la curentul asta de consumerism alimentar aberant s-a nascut un contracurent, tot extrem, din care fara intentia de a va jigni, banuiesc ca faceti parte. Lucrurile sunt intotdeauna gri, si deci trebuie judecate ca atare.
      Stiinta pe care voi pareti sa o dispretuiti adanc spune ca o dieta echilibrata, care sa includa si carne si produse lactate este ideala, fiindca noi avem mijloacele sa ne folosim de principiile alimentare din hrana asta.
      INcerc sa spun ca e o alegere personala sa fii vegetarian, ca poate iti plac mai mult fructele si legumele, sau carnea e scarboasa pentru tine. Sau poate primeaza argumentul moral, acela ca nu trebuie sa facem rau animalelor. Dar NU este o alegere bazata pe stiinta, sau pe adevaruri universale legate de sanatate.

  64. Domnule Dan Pascale , uite ca n-o sa-i dau mortaciuni .Punem pariu ca se va dezvolta normal , ca nu va avea nicio problema, va fi sportiv , va avea rezultate bune la scoala , etc?( deja s-a remarcat la engleza, germana , etc ..la o varsta f frageda ..dar ma rog , nu trebuie sa ti raportez dumitale asta ) .
    sunt atatia sportivi de performanta vegani , am o gramada de motive sa nu consum carne ..
    daca va fi asa, sigur va fi o exceptie , dar uite statisticile , studiile spun altceva , bla bla ……..Nu (mai ) mi-e frica de BAU BAU ….:))
    in jurul meu am cunostinte ( printre ei si un tanar medic ) care s-au „alarmat” si „panicat” foarte tare cand am hotarat sa nu i dau carne copilului ….i-am lasat in pace , timpul a trecut , puterea exemplului a functionat ….si multi , printre care si medicul de care spuneam au devenit vegetarieni in proportie de 80-100 % …:))
    repet , nu fac parte din nicio secta ! :))
    http://www.vforverde.ro/2013/06/de-ce-nu-mai-mananc-carne/

  65. Dar uite cum sta treaba , nemaiconsumand carne, activitatea mea cerebrala este limitata :)), asa ca nu mai am timp de prostii pe forum..
    oricum sunt probleme destul de delicate , si nu o sa ajungem la un numitor comun .
    tu crezi ca vaccinurile , carnea, laptele sunt esentiale in dezvoltarea sigura a unui copil , dar si a adultilor, eu NU cred asta .DIMPOTRIVA !
    ce sa mai tot dezbatem atat .? Iar dumneata stai sa-mi raspunzi mie pe forum , in loc sa prinzi bacteriile din apa 🙂
    mult spor si numai bine ! a fost ultimul post .

    1. Departe de mine gandul sa te conving. Doar ca am crezut ca nu realizezi (cel putin logic) faptul ca trebuie sa existe o diferenta intre metabolismul adultului si cel al copilului… si am incercat sa argumentez pe ideea asta. Sa stii ca si vegetalele sunt compuse din chimicale. De asemenea se cunoaste cu certitudine in acest moment cum se poate asigura artificial (adica chimic) viata pe termen lung chiar si fara sa consumi vegetale. Probabil ca acesta va fi urmatorul nivel la care vei dori sa ajungi.

      Am citit linkul care l-ai pus si am gasit un fel de dogme (adica asertiuni care nu trebuie discutate sau comentate) deci nu pot sa argumentez pentru sau impotriva lor (daca cineva spune ca-i place, de exemplu, culoarea rosie, este cam stupid sa argumentezi ca ar trebui sa-i placa alta culoare).

      Cu toate astea, insasi simplul fapt ca participi la aceste discutii indica faptul ca te preocupa ideile care se discuta, iar eu cred ca ai putea sa sa privesti (nu neaparat sa te si convingi daca nu doresti) si partea cealalta, a celor care studiaza stiintific (cel putin ei asa cred) aceste probleme. De aceea ti-as recomanda sa te inscri la cursul video on-line de tip MOOC numit „Child nutrition and cooking” sustinut de un profesor de la Standford: https://www.coursera.org/learn/childnutrition . Este activ in acest moment, este gratis, nu exista nici o obligatie de a face teme sau de a da examene, ci pur si simplu poti sa urmaresti niste filmari video in care un profesor explica ceea ce „crede” el despre subiectul respectiv. Ai putea in acest fel sa intelegi mai bine cum sa „te lupti” cu ceilalti pentru ca ai stii cum gandesc de fapt, ai intelege punctele lor slabe, si cum isi construiesc teoriile, ai putea face o comparatie intre ceea ce sti tu si ce zic ei, ai intelege ce dovezi cred ei ca au si ai putea aprecia daca ti se par concludente,… in fine eu cred ca este un exercitiu interesant si, de ce nu, o provocare intelectuala …

  66. Buna Raluca. Multumesc de incurajari!!!! 🙂

    Buna Dan,
    traim totusi dupa cum spuneam mai sus niste vremuri groaznice !!! Poate ai citit mai sus in postarile mele dar statistic vorbind azi un procent de 30-40% din copilasii nostrii au cate o boala cronica !!! E normal asa ceva ??? Medicul John Mcdougall explica foarte bine nutritional vorbind acest fenomen pe site-ul lui https://www.drmcdougall.com . Da. e adevarat copilasii nostri au nevoie de o dieta foarte atent pregatita mai ales daca avand o boala cronica nu pot digera calumea proteinele animale. Copilul meu vomeaza oale si carnea de orice tip, sau daca nu le vomeaza se constipa, iar cazeina din produsele lactate ii provoaca iritatii / pustule cu puroi pe piele – neurodermatita. Dieta vegan + laptele meu il tine sanatos in prezent la cele 26 de luni – este in grafic la 50% ca si crestere greutate / inaltime . DAR asa cum spuneai e o dieta ce necesita multa planificare si atentie fiind vorba de un corp in crestere. Si poate multumita lui Dumnezeu consuma orice tip de cereale integrale, nuci, seminte, fructe, legume, – mai ales din categoria fasole, linte, mazare, hrisca, naut, mei quinoua, amaranth.
    Totusi Dan, interesant este ca dintre mamifere omul are unul din cele mai lente ritmuri de crestere – 17 ani !!! Tot la fel de interesant e ca laptele de vaca contine de 4 ori mai multa cazeina / proteina decat cel uman – sa nu uitam ca bebelusul isi dubleaza greutatea in 150-180 zile iar vitelul in doar 45 de zile 🙂 –- deci procentul de proteina nu este intamplator in structura laptelui mamiferelor ci e direct proportional cu ritmul de crestere in aceasta perioada vitala cand puiul de mamifer este total dependent de mama. Nu , nu suntem ca si ierbivorele – in privinta dietei vegetale – nu avem cele 4 camere stomacale necesare pentru digestia si rumegarea celulozei din ierburi / plante dar in schimb ce avem asemanator cu acestea este un traect intestinal foarte lung – avem 8 metrii de intestine ( subtire + gros) lungutz nu ? Traectul intestinal al carnivorelor este mult mai scurt tocmai pentru a nu permite fermantarea / putrefactia carnii in interiorul organismului . Da intr-adevar omul s-a adaptat regimului omnivor datorita in principal migrarii in zonele nordice / reci unde nu avea tot timpul la dispozitie fructe, legume proaspete , seminte, nuci, cereale si nu exista posibilitatile de conservare / depozitare din ziua de azi. Dar nu inseamna ca daca ne-am adaptat este si cea mai buna solutie pentru toti. Majoritatea copiilor / adultilor nu intampina greutatile intampinate de copilul meu la digerarea proteinelor animale. Dar cazul meu exista si nu e singular totusi. Asa cum exista si cazul Ralucai. Si nici eu nu am de gand de dragul a ce spune stiinta medicala de azi, de dragul pediatrului, al bunicilor, familiei, prietenilor, cunostiintelor sa ma reintorc la chinul prin care am trecut cu copilul cand urmam dieta standard recomandata de medici, majoritatea nutritionistilor, etc sau continuind sa imi vaccinez copilul.

    Gabriela, ma bucur ca mi-ai raspuns , iti dau in mare parte dreptate si sunt sigura ca vei ajunge un medic deosebit de bun pentru ca ai convingeri, esti harnica, te documentezi si esti inteligenta. Dar nu prea sunt convinsa in privinta cartii doctorului Campbell – Studiul China. Eu am citit cartea din scoarta in scoarta ( are 700 de note / lucrari bibliografice la finalul cartii mentionate fiind fie ca sunt doar studii, fie ca sunt carti ale altor medici, fie publicatii din revistele universitatilor Harvard, Cambridge, etc), in perioada cand baietelul meu se chinuia cu neurodermatita si nici un pediatru / alergolog / dermatolog nu imi recomanda decat antihistamine si creme cu cortizon. Da pediatrul meu mi-a recomandat clinica de nutritie de care vorbeam mai sus. atat. Restul a trebuit in proportie de 99 % sa fac eu si anume sa ma documentez, sa schimb modul in care gateam, – in regim vegan pentru toata familia nu doar copil, sa continui alaptarea ( cu toate ca pediatru, familie , prieteni mi-au spus sa nu o fac – si asta in conditiile in care OMS recomanda minim 2 ani de alaptare) sa umblu la medic nutritionist – foarte scump in Germania caci nu este cofinantat de stat ca si tratamentele clasice: medicamente, vaccinuri, etc. A fost, este si va fi un drum greu. Nu vreau sa dau vina pe nimeni – caci in fond si la urma urmei eu am vrut neaparat sa imi vaccinez copilul. ( incepand cu varsta de 2 luni caci aici in Germania nu se mai inoculeaza vaccinul anti TBC din anii 70 si in spital nu se fac bebelusilor nici un vaccin). Nu o sa uit cate zile am ce mi-a medicul sef al sectiei obstretica ginecologie din Friedrichhafen unde am nascut cand l-am intrebat nervoasa de ce nu vaccineaza copilasii la nastere. ” Doamna draga , eu unul nu mi-am vaccinat niciodata fetele ” Atunci am fost scarbita…. acuma sunt frustrata ca nu m-am documentat la timp.
    Si da, in trecut mortalitatea infantila era foarte mare dar si adultii – in marea lor majoritate supravietuiau un maxim de 60-70 de ani. Sa nu uitam ca nu existau canalizarile / masurile sanitare de azi, orasele erau adevarate focare de infectii( datorita suprapopularii si folosirii apei raurilor unde se varsau si dejectiile oraselor, sa nu uitam de multele razboaie prin care a trecut batrana Europa si nu numai – sa nu uitam ca alimentatia era foarte unilaterala – citisem de ex. ca in Rusia comunitati intregi traiau doar cu cartofi pana pe la 1900. Existau deci asa cum spune si profesorul Campbell bolile saraciei , ale mizeriei si ale promiscuitatii plus epidemiile gen ciuma holera, difterie, lepra, etc. Imi amintesc cum imi povestea bunicu cum in orasele mari – dupa al 2-lea razboi mondial se imbolnaveau multi ( apropo de epidemiile de poliomielita) – ca vorba bunicului – àia de la oras manca numa´pita si zahar` deci faina alba si zahar.
    Gabriela, convingerile ni le formam din pacate si in timp….eu ce pot sa mai spun , cel mai tare ajungi sa lupti in viata asta pentru familia ta – si forta pe care o resimti luptand pentru familia ta este imensa.
    Cu stima si urari de bine,
    delia

  67. Stiu ca nu are legatura cu subiectul piersicura si pro/ contra vaccinare, dar eu vreau sa scriu ceva impotriva studiului China. Medicul chinez la care merg periodic mi-a confirmat ca totusi, se consuma lapte in China, exista vaci, dar ca laptele actual din comert pasteurizat, descompus si reomogenizat nu are mare asemanare nici ma gust nici la proprietati cu cel initial. Si ca unele cifre din carte au fost predate de partidul comunist, adica…. usamalizate.
    Ce au chinezii in plus este medicina traditionala chineza, care trateaza corpul ca intreg. Adica pana sa imi puna un tratament de urmat, m-a intrebat de toate problemele ce le-am avut, grijile ce le am, istoricul familiei, si apoi luat pulsurile corpului, am primit si cateva sfaturi de re-educare alimentara.
    Si ca mediul si poluarea si modul in care ne traim viata isi pun amprenta pe corpul uman; adica chinezi in Belgia au boli specifice Belgiei, boli pe care le-a vazut f. rar in cei 10 ani din spitalul din China.

    Si as mai adauga un documentar medical care ma face sa ma gandesc…. de ce problemele medicale au impact mai mare la obezi si o cum o solutie ortodoxa (postul) e confirmata prin studii : https://www.youtube.com/watch?v=HqGGHeomXW4

  68. Buna Arakelian,
    Dar sa stii ca are mult de a face cu pro sau contra vaccinare. Caci de fapt ceea ce mancam „promoveaza” min 80% din ceea ce se numeste un sistem imunitar bun!!!. Sanatatea nu are cum sa vina din varful unor ace – oameni buni ar fi prea simplu si atunci ne-am vaccina cu totii si am sta cu burtile la soare mancand tone de junk food, dulciuri, semipreparate, fumand, consumand alcool, in dezmat total… ca doar avem anticorpii necesari sa luptam cu orice boala!!! Sic
    Enumar cateva din cartile ce trateaza tema nutritie – sistem imunitar – pro sau contra vaccinare :
    The China Study a lui Campbell sau The Detox Miracle a lui Morse sau The Starch Solution a lui John MCDougall, sau What your pediatrician doesn´t know can hurt your child de Susan Markel MD, sau Don´t drink your milk – a lui Frank A. OSki MD sau sau Dr. Neal Barnard’s Program for Reversing Diabetes Sau Breaking The Food Seduction a lui Neal Bernard. Sunt doar o parte infima ( ce am apucat sa citesc eu )din ce s-a scris de aceasta tema.
    numai bine

    1. Cred că ar fi necesare câteva precizări.
      Vaccinurile nu ne protejează de „orice boală”, ci doar de cele pentru care sunt făcute. Vaccinarea nu înlocuiește alimentația sănătoasă și nici alimentația sănătoasă nu poate înlocui vaccinarea. La fel cum vaccinurile nu ne protejează de boli cardiovasculare, nici o dietă sănătoasă nu ne protejează de boli infecțioase precum poliomielita sau pojarul. Există probabil excepții (pentru că nimic nu-i absolut), dar regula generală rămâne. Nu văd niciun motiv pentru care să alegem doar un lucru bun din două (vaccinuri SAU alimentație sănătoasă).

  69. Cititi cartea lui Campbell inainte sa va faceti o parere finala legata de importanta alimentatiei in prevenirea unor bol si intarirea sistemului imunitarsau cititi cartile pe care vi le-am expus mai sus.
    Daca aveti cunostiinte / rude / copii cu boli cronice, incercati sa le sugerati sa aplice principiile nutritiei din aceasta carte. Baiatul meu ce are neurodermatita , sau mai bine spus avea aceasta boala inflamatorie cronica ce este pe viata conform spuselor medicilor dar azi se simte excelent printr-un regim alimentar fara lactate, oua si doar din Pasti in Craciun cu putina carne.
    Din pacate Alex draga, in ziua de azi majoritatea alegem doar vaccinurile, Rezultatele nu se vad deoarece nimeni nu vrea sa intre in detalii cand e vorba de boli autoimune ( unde se sugereaza ca sunt pe fond genetic sau poluare sau CAUZA NECUNOSCUTA, se sugereaza ca sunt pe viata si ca presupun consumarea in permanenta de medicamente) dar toata lumea intra in detalii privind bolile impotriva carora se vaccineaza: TBC, Polio, HEp B, tusea magareasca, difteria, tetanosul, etc – pentru ca asa este Geschäftul. Din pacate trend-ul in randul copiilor si nu numai este si va fi cel al bolilor auto-imune si asta pentru ca ne jucam cu un sistem imunitar care nici azi nu e pe deplin cunoscut si pentru ca avem o alimentatie si un stil de viata in care nu investim ci le tratam foarte superficial, in graba, in stres.
    numai bine,

  70. Excelent articolul, felicitari!!! Comentariile la fel, e o placere sa le citesc! Ce ma deranjeaza cel mai mult la P (in afara aberatiilor despre conflictele interioare, inexistenta virusilor, etc) e ca ne trateaza pe noi, parintii care au ales sa-si vaccineze copiii, cu atata dispret, ca zici ca se simte deja o zeitate, si nu mai e nevoie sa respecte si deciziile unor oameni care nu prea s-au lasat convinsi de argumentele ei. Intr-un articol de-al ei, ceva de genul profilul parintelui care refuza vaccinarea, prezenta info precum ca copilul ei este absolut sanatos si a racit de 2 ori in 4 ani numai datorita faptului ca nu a vaccinat, iar copiii vaccinati ar fi bolnavi non stop. Eu am scris un comentariu in care am zis ca copilul meu e la fel sanatos tun (slava Domnului) si ca nu a racit niciodata pana acum (are un an si jumate) sau nu a avut vreo problema de sanatate, doar ca are toate vaccinurile la zi. Ce demonstreaza asta? Bineinteles ca nu mi-a trecut comentariu. Pe un blog ca al ei nu prea prinde bine sa ai un comentariu in care spui ca ti-ai vaccinat copilul si e absolut sanatos si nu a facut nicio reactie adversa, nici macar o mica febra la niciunul din vaccinuri.

    1. Mersi, Taniusha.
      Da, la P cenzurarea comentariilor care nu-i convin e la ordinea zilei. Interesant e că primul comentariu anti la acest articol a fost unul în care am fost eu acuzat că cenzurez. Amuzant.

  71. Doar un mic comentariu la o afirmatie secundara subiectului. Referitor la medicamentele „me-too”: acestea nu sunt fabricate de producatorul medicamentului original, ci de competitori, cu intentia de a obtine o cota de piata. Am verificat si referinta citata (96: Angell, 2005) si mi se pare ca explicatia de acolo spune acelasi lucru, dar intr-un mod putin ambiguu.
    Altfel, felicitari pentru toata munca de aici!

  72. la un moment dat, spui ca patogenii/anticorpii se identifica in serul FIZIOLOGIC al bolnavilor, insa voiai sa zici… SANGUIN, nu?

    pai, stii ce urmeaza, nu? discutii despre nutritie si implicatiile medicale ale extremismului alimentar.

    on topic, cateii vacinati CORECT nu fac boli.
    cei cumparati de la canise rau-voitoare, fabrici de catei, unde mamele au viermi, puii au viermi (adica nu sunt sanatosi, iar imunitatea lor este in alerta), nu raspund cu anticorpi la vaccinuri (multivalente), si fac tot felul de minuni, majoritatea gastroenterice.
    mirosul fecalelor cu sange de la un pui cu parvoviroza, de ex., e de neuitat.

    virusul poliomielitic este unul digestiv, adica il putem avea in intestine fara sa ne imbolnaveasca, mai ales ca adultii de azi au fost vaccinati (si sunt bine-merci sa se certe pe net azi), insa nenoroceste bebinacii, iar tulpinile „exotice” sunt mai agresive, chiar si pentru adultii cu imuno-supresie (exista printre noi si oameni de-astia).

    am doi prieteni (varste diferite, alte generatii) insulino-dependenti imediat dupa ce au facut oreion (boala cu falci umflate – sper ca nu ii neaga nimeni existenta). virusul provoaca sistemul imunitar sa atace pancreasul.

    sounds like fun, ha?

  73. Foarte bun materialul. Se vede efortul depus în slujba rațiunii și a adevărului și este de apreciat.
    Totuși, nu mă pot opri să nu mă întreb dacă nu cumva tocmai asta își doresc personaje obscure precum P sau Lanka. Faptul că se discută (și într-un mod atât de elaborat) despre ei îi face să existe. Atitudinea lui Richard Dawinks care a refuzat să participe la dezbateri cu susținători ai Pământului plat, zic eu că este mai potrivită. Eu aș fi discutat mai degrabă despre iresponsabilitatea publică a unui personaj precum P.

    1. S-ar putea ca P și Lanka să își dorească și să devină cunoscute, dar în același timp și cred ceea ce zic/scriu. Pentru o vreme Piersicuța a fost ignorată, dar cumva a reușit să devină populară așa că din punctul meu de vedere cea mai bună abordare este să îi fie demontate argumentele. E o diferență între a zice că sunt conspirații peste tot și a prezenta statistici oficiale sau studii din Lancet. Piersicuța se folosește de a doua strategie. Statisticile și studiile îi dau o aparentă credibilitate și pot convinge oameni care n-ar fi convinși doar de conspirații. Și cred că și discuția despre iresponsabilitatea publică a Piersicuței poate avea de câștigat dacă putem arăta înainte de ce argumentele ei sunt greșite.

      Iar legat de Dawkins, avem și un contra-exemplu: Bill Nye, care l-a făcut praf pe Ken Ham. Nu știu care e abordarea cea mai bună. Întotdeauna există un risc. Putem doar să încercăm mai multe abordări și să vedem care merge.

  74. stimate domn, sa iti spun si eu ce se invata la Medicina Generala despre vaccinul BCG: generalitati, mod de administrare, posibile reactii adverse si inca putine lucruri. Aceste lucruri se invata pe parcursul studiului o singura data. Nu se mai reiau decat la anumite specialitati. Eu le-am invatat in urma cu 25 de ani, dupa niste carti din anii ’60. Ce am invatat in plus la cursuri, este ca vaccinul NU poate preveni imbolnavirea. Parerea multor medici, atat specialisti, cat si de familie este ca ar fi mai utila renuntarea completa la BCG si efectuarea testelor IDR, pentru a putea depista si urmari pe cei care au intrat in contact cu micobacteriile. Si parerea mea este ca vaccinarea tuturor copiilor la nastere nu este indicata. Au fost raportate cazuri de imunodeficienta in urma carora nou-nascutii vaccinati au decedat, cu toate eforturile terapeutice depuse. Avand in vedere lipsa totala de eficacitate in ceea ce priveste posibila imbolnavire, in Romania s-a renuntat complet la revaccinari, lucru care nu a schimbat absolut deloc statisticile. Pe vremea lui Ceausescu se faceau revaccinari la 4, 14 si 18 ani degeaba. In vremea aceea lucram ca si sora medicala si am participat la campanii de vaccinare. Cam la 5% dintre copii, mai ales la 14 si la 18 ani, apareau abcese postvaccinale, care nu se vindecau decat dupa luni de zile. Am avut si cazuri de adenopatii axilare si supraclaviculare. Totul e o nebuloasa sinistra!

    1. BCG-ul este mai special și există discuții legate de păstrarea vaccinării actuale sau înlocuirea cu acele teste. BCG protejează contra infecției, dar eficiența este mică, însă principalul avantaj este protecția contra formelor grave de TB (miliară, meningeală). Prima doză dă efectul, iar dozele ulterioare sunt inutile (probabil din acest motiv s-a luat decizia renunțării la revaccinări cu BCG). Cam asta spun studiile. Acum, dacă în România este mai bine mai bine să se continue vaccinarea sau nu, rămâne să determine specialiștii. Un articol foarte interesant în care se discută exact asta: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_5957-dArt.html
      Dar cred că ar fi o greșeală să generalizăm și la alte vaccinuri situația BCG-ului.

    1. O mostră de realitate care ignoră persoanele care n-au făcut tuberculoză miliară pentru că au primit vaccinul. Dacă ținând cont de context, de imaginea de ansamblu este teoretizare în gol, atunci poate e mai utilă decât practica. „Teoretizarea” asta este bazată pe realitate.

  75. Am citit pe diagonala la polio (articolul e lung, obositor si plictisitor de moarte,o mama in cautare de informatii nu-l citeste veci,ti-o spun prieteeste) si vad ca nu ai mers deloc pe firul istoric sa cauti cum si unde a fost identificat virusul polio,deci nu versiunea din manuale, coapta si servita la farfurie. Fa tu sapaturile tale!Daca gasesti lucrarea lui Landsteiner sa publici o analiza,ma gandesc serios ca o sa ai si tu niste revelatii pe care le-am avut si eu de curand citind in liniste si cu mintea destupata niste articole traduse de P.

    1. Știu că articolul e lung, dar sunt multe de analizat pentru că și articolele anti-vaccin sunt lungi. Ideea articolului a fost să arăt greșelile din unele argumente, nu să merg pe firul istoric. Iar pentru asta am făcut săpăturile mele. Am căuatt informații despre SV40, am căutat informații despre paralizia acută flască, am căutat informații despre pesticide, nu am tradus articole „coapte și servite la farfurie”. Lucrarea lui Landsteiner e din 1908, când nu existau microscoape electronice. Bineînțeles că există critici la metodele folosite atunci, dar cunoașterea nu se bazează pe un singur studiu, iar de atunci au fost făcute și altele folosind metode mai moderne. Ideea de a ne concentra fix pe primul studiu e o strategie de tip om de paie.

    2. Te prinzi singur in panza de paianjen cu statistici si alte balarii insignifiante.
      Cum sa nu mergi pe firul istoric cand P neaga tocmai existenta virusului polio si literatura de specialitate zice ca Landsteiner in 1908 a descoperit si a definit virusul?
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Poliomielit%C4%83
      Fa rost de lucrarea lui Landsteiner din 1908, daca el a descoperit ceva o sa te convingi si o a ne poti spune si noua. Asa se face jurnalism si cercetare medicala onorabila.

    3. Oana,
      istoria poliomielitei n-a fost subiectul articolului, asta vreau să spun. Pe de altă parte, am mai întâlnit insistența asta pe „prima lucrare științifică” și nu înțeleg de unde vine. O descoperire nu este făcută într-o singură lucrare iar cunoștințele nu sunt niciodată absolute. Cu fiecare experiment sau observație crește sau scade încrederea într-o ipoteză. Prima lucrare e de obicei cea care crește încrederea într-o ipoteză peste 50%, iar de aici urmează mai multă cercetare pentru a confirma sau infirma ipoteza. Lucrarea lui Landsteiner este din 1908, așa că nu ne putem aștepta la aceleași standarde ca și azi. Nu existau microscoape electronice pe vremea aia, de exemplu. Dar după ce s-au inventat microscoapele electronice a fost văzut virusul (nu exact după procedura pe care o prescrie Piersicuța, dar a fost observat – de specialiști). Se poate ca experimentul inițial să fie chiar greșit și ipoteza descoperită să rămână în picioare (datorită experimentelor ulterioare). Uite, de exemplu Mendeleev când a aranjat elementele chimice în celebrul său tabel le-a aranjat greșit. Descoperiri ulterioare au reparat greșelile. Asta nu înseamnă că aranjarea în tabelul lui Mendeleev este greșită pentru că prima încercare a fost greșită.

      Pe scurt, cunoașterea nu e dată de un singur experiment ci de acumularea cunoștințelor. O istorie a descoperirii virusului polio ar fi interesantă, desigur, dar am planuri să scriu și despre alte lucruri, nu doar despre vaccinuri. Nu mi-am propus niciodată să analizeze *toate* ideile propuse de mișcarea anti-vaccin.

  76. O sa incerc sa comentez si eu.Mai este un blog,Insula indoielii,care au sters comentariu meu.Am citit prospectul vaccinului pentru Hepatita B la adulti, si ceea ce zice producatorul despre incidenta cazurilor de Hepatita B.Acuma intrebare:cati dintre adultii din Romania se vaccineaz pentru Hepatita B?Eu cred ca mai nici unul.Lucrez ca inginer la fabrica cu 3000 de angajati si nu am auzit pe nimeni sa faca asa ceva,numai vaccin pentru gripa.Bun.Acuma prospectul , site-ul oficial al producatorului: http://gsk.ro/Produsele-noastre/Vaccinuri/530/Engerix-Adult.aspx , unde ne spune ca un caz la 10 000(zece mii,da?) risca scleroza in placi,sa ramana paralizat,etc.
    Apoi,tot producatorul spune ca:”Numai in 2011 in Romania au fost raportate cate 2 cazuri de hepatita B la 100.000 de locuitori”
    http://gsk.ro/Media/Comunicate-de-presa/Comunicate-2013/663/Peste-600000-de-oameni-isi-pierd-viata-in-fiecare-an-din-cauza-infectiei-cu-virusul-hepatitic-B-boala-care-poate-fi-prevenita-prin-vaccinare.aspx
    Pai daca ne vaccinam cu asta,10 cazuri la 100.000 de locuitori vor ramane cu un handicap sever.Deci asta inseamna,dpv raportului beneficiu/risc,este de 5 ori mai riscant vaccinul decat sa faci boala.
    Asta afirma producatorul,nu Ster , Piersicuta.
    Faza in care toti afirma ca efectele secundare grave apar la extrem de rar sau unul la 1 milion,etc este infirmata de insasi producatorul.Ma indoiesc ca la armatele de medici,virusologi,chimisti,imunologi ce le are angajate nu stie ce produce.
    Sa ne vaccinam sau nu impotriva hepatitei B?

    1. O să încerc să răspund.
      Pe saitul producătorului, din câte văd sunt mai multe categorii de efecte adverse, dintre care ultima este „Foarte rare(acestea pot aparea pana la 1 din 10000 doze de vaccin)”. Asta înseamnă că efectele din categoria asta pot să apară cel mult la 1 caz din 10.000. Nu înseamnă că toate apar așa des. Mai puțin de 1/10.000 poate însemna 1/100.000, 1/1.000.000 sau chiar mai rar. Producătorul nu dă informații mai detaliate de atât. Și și dacă ar da, întrebarea mea ar fi: de unde știe? Singurul mod în care producătorul știe câte efecte adverse sunt e să facă studii (fie înainte să primească aprobarea, fie după (post-marketing)), iar aceste studii trebuie publicate.

      În literatura de specialitate există mai multe studii, unele făcute de companii, altele nu. Toate acestea sunt adunate în recenzii sistematice, unele mai generale, altele pe subiecte specifice (ex. asocierea dintre vaccin și SIDS, să zicem). După aceste recenzii încerc să mă ghidez ca să îmi dau seama cât de des apar efectele adverse. De exemplu, în legătură cu riscul de scleroză multiplă, e util cest articol:
      Farez, M. F., & Correale, J. (2011). Immunizations and risk of multiple sclerosis: systematic review and meta-analysis. Journal of neurology, 258(7), 1197-1206.
      http://www.omsinfo.com/content/uploads/immunisationMS.pdf
      Pentru informații mai generale, e util acest raport făcut de Institute of Medicine:
      Clayton, E. W., Rusch, E., Ford, A., & Stratton, K. (Eds.). (2012). Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality. National Academies Press.
      http://willience.com/pdf/adverse_effects_vaccines.pdf

      Conform acestor articole (și a altora), vaccinul contra hepatitei B nu crește riscul de scleroză multiplă. Scleroza multiplă apare la fel de des și la cei vaccinați și la cei nevaccinați.

  77. ma alex,ma copile.cum sa te intrebi de unde stie producarul?adica tu imi sugerezi ca ala delireaza in prospecte?vorbim de o corporatie de multe zeci de miliarde de euro,cred ca sare de suta de miliarde de euro.eu chiar refuz sa cred ca cei de la marketing (care sunt o armata de profesionisti si bugete nelimitate pentru lobby ),au permis tot felul de ineptii negative la adresa vaccinului.imi este imposibil sa cred ca aia nu stiu ce produc si ca au pus acolo un caz foarte sever la 10 000 doze,cand puteau sa il puna la 100 000 sau un milion.sa lasam deci lasa interpretarile.nu te lega numai scleroza.mai paralizii in prospect si multe altele.tot nu mi-ai raspuns la intrebare:sa facem sau nu vaccinul pt hepatita b,avand in vedere ca vaccinul este de 5 ori mai periculos,decat riscul de a face boala?
    mentionez ca si la vaccinul pentru copii,efectele adverse sunt indentice ca la adulti,iar riscul ca ei sa faca boala este mai mic ca la adulti(copii nu fac sex,in special sugarii).
    multumesc!

    ps:multumesc ca nu ai sters ce am scris,dar obisnuiesc sa citesc.hai sa fim obiectivi,ca daca o tii tot numai intr-o singura directie,si refuzi,intentionat sau nu,sa mai vezi si unele evidente,iti pierzi credibilitatea.asta cu hepatita b , consider ca e un caz concret pe baza la ceea ce spune producatorul si nu activistii pro sau contra.avem si noi macar ceva neuroni sa gandim.

    1. Nu delirează, doar că din studiile pe care le aveau la dispoziție puteau spune doar că acele efecte sunt „foarte rare” și au obligația să le treacă în lista de reacții adverse, chiar dacă nu s-a stabilit o legătură cauzală. Să ne uităm mai în detaliu aici (6.1 și 6.2); https://www.gsksource.com/pharma/content/dam/GlaxoSmithKline/US/en/Prescribing_Information/Engerix-B/pdf/ENGERIX-B.PDF

      Avem două surse pentru informații: studiile clinice (făcute de obicei înainte de aprobare) și studiile post-marketing (făcute după). Studiile clinice făcute de GSK sunt în număr de 36 și au cuprins aproape 13.500 de doze. De aici au determinat numerele pentru efectele mai comune (usturime la locul injecției, oboseală, febră etc.), deși nu specifică în ce măsură aceste efecte au apărut și la cei care au primit placebo sau alt vaccin. Efectele mai rare nu au putut fi determinate din 13.000 doze de vaccin, pentru că sunt prea puține pentru a da un rezultat semnificativ. Așa că au urmărit ce efecte adverse au fost raportate după introducerea vaccinului pe piață. Și avem acolo raportări de meningită, trombocitopenie, paralizii etc. Dar acestea sunt raportări pasive și nu se poate determina nici dacă sunt cauzate de vaccin, nici în ce proporție au apărut. Dar datorită studiilor clinice (alea cu 13.000 doze) care n-au găsit astfel de reacții, știm că sunt mai rare de 1/10.000. Aşa că GSK a făcut ce a fost obligată să facă prin lege, adică a pus acolo reacțiile și ce știa despre ele, chiar dacă nu se știa dacă sunt cauzale sau nu.
      După cum am zis și mai sus, acum există studii mai bune care arată care reacții sunt cauzale și care nu. Tot ce propun eu e să ne luăm după ce zic studiile cele mai bune. Sunt mai interesat de știință decât de politică. Probabil că nu te-am convins, dar asta e explicația.

      În legătură cu restul întrebărilor. Nu știu ce se recomandă la adulți, când să facă sau dacă să facă a doua doză de vaccin pt. hep. B. Un medic ar știi să spună mai bine. Unele vaccinuri sunt necesare și la adulți, altele nu. Din câte știu, hepatita B e cel mai periculoasă la copii. Se manifestă la 90% dintre cei care se infectează când sunt mici, și doar în proporție de 10% la cei care se infectează când sunt adulți. În România cel mai mult se transmite de la mamă la nou-născut pentru că mulți oameni nu știu că sunt infectați cu HepB. Mai exact, 4,3% dintre cei care donează sânge în România află că sunt infectați.

      P.S.: Mă bucur că am credibilitate. Chiar dacă o pierd.

  78. nu mai convins nici pe departe.sunt alte vaccinuri la care nu apar le efecte grave o buna parte din cele enumerate la cel de hepatita B.deci partea cu obligatia pica.acuma unul din studiile ce mi le-ai dat e ca un fel de tribunal:iau cazurile prezentare de doctori sau anumite reviste,ziare medicale si afirma ca nu sa facut aia,ba aia,ba ailalta.cel mai tare e acest studiu nu e clinic.nu este efectuat pe oameni de catre ceindon comisie.si mai mulr,astia nu gasesc nici o cauzalitate a vaccinului la efectele secundare grave,ci numai la cele usoare.deci,fii convins ca in baza acesror studii,gsk ar fi modificat si prospectul.tu daca ai produce o pastila o descrii in prospect nociva si ea de fapt nu e?ca nu cumva sa se vanda?in fine.noi sa fim sanatosi,si sa nu fie vreodata cazul sa se demontreze ca populatia vaccinata a supravietuit,sau cea nevaccinata a supravietuit.eu am facut acum 7 ani un vaccin antigripal si la o luna am facut o gripa crunta.nu zic ca din cauza vaccinului,dar nici nu ma protejat…asa ca am zis pas la ele.ala a fost ultimul.sincer,daca copii iau hepatita b de la mamele infectate,ma indoiesc ca ii mai ajuta vaccinul dupa nastere.parea mea e ca oamenii sa citeasca,sa se informeze si apoi sa ia o decizie.sunt medici pro si contra vaccinare.inainte ca a mea sotie sa nasca am vb cu ei.si i-am inscris la cel care m-a convins .m-am bazat si pe experienta ei de 30 de ani(e o doamna doctor).cand m-am dus la ea,fata de alti medici,mi-a zis asa:datoria mea ca medic e sa informezii parintii si pro si contra,iar decizia o iei tu.in 30 de ani cred ca vazuse multe.in fine.i-am zis decizia,si apoi am intrebat-o daca e buna sau rea in opinia ei.raspunsul a fost ca am luat cea mai buna decizie.si acum am doi copii sanatosi.

    1. Mă bucur că sunteți sănătoși. Important e să nu tragi o concluzie despre toate vaccinurile bazându-te pe vaccinul anti-gripal (care are eficiență destul de mică). Articolele la care am făcut referire mai sus sunt recenzii, nu studii clinice individuale. Iar ce scrie pe GSK Source e doar un raport cu ce zice GlaxoSmithKline că a făcut, mai în detaliu decât scria în română la pagina despre care m-ai întrebat.

      Ziceai că ai pus întrebarea cu prospectul și la Insula Îndoielii, am văzut că ai întrebat și pe Pro-Vaccin. Eu zic să nu-l excludem pe Skeptic Pengus: http://skepticpengus.blogspot.ro/ . O să ai astfel 4 răspunsuri.

  79. Am dat din intamplare peste blogul tau, la fel cum am dat si peste cel al lui P. hai sa zicem ca sunt un sceptic moderat, daca exista asa ceva, in privinta vaccinurilor. Am un baiat de 3 ani care a facut toate vaccinurile pana la varsta asta(scepticul de mine) mai putin ROR. trebuie sa mentionz ca nu locuiec momentan in Romania deci schema de vaccinare in tara unde locuiesc este oarecum diferita.Lasand la o parte studiile pro sau contra sunt multe cazuri de copii care au avut probleme. Nu se poate nega asta. Ca are sau nu legatura cu vaccinul, cei contra vaccinarii se jura ca este din cauza vaccinului, cei pro vaccinare declara contrariul. Spune-i tu asta unui parinte al carui copil a avut de suferit culmea dupa un vaccin. Multumesc lui Dumnezeu copilul meu nu a avut reactii dupa nici un vaccin. Primul lucru la care m-am gandit dupa ce am citit blogul tau(blogul lui P l-am gasit primul, doar intamplare), a fost vis-a-vis de vaccinul hexavalent oferit in Romania. Nu este totusi un pic cam mult sa fortam sistemul imunitar al copiilor cu atat de multi virusi intr-un timp atat de scurt? Si asta e valabil pentru toate vaccinurile, mono sau multi valente.La discutiile pe care le-am avut cu doctorul meu de familie, el nu a incercat niciodata sa ma influenteze intr-o directie sau alta. Singurul lucru pe care mi l-a spus a fost de genul „daca ai indoieli amana-l, macar asa esti impacat ca copilul tau nu a luat toate vacinurile intr-un intervat scurt de timp”.
    Eficienta vaccinurilor este dovedita pe termen scurt si mediu dar pe termen lung? Este clar ca nimeni nu poate trage concluzia ca un adult s-a imbolnavit de o anumita boala peste 10-20-30 de ani din cauza vaccinului. Dar cum se poate explica frecventa din ce in ce mai mare a bolilor cronice(ok, sunt mult prea multi factori implicati)? Personal nu cunosc nici o boala cronica care sa aiba vindecare. Poate impotriva hepatitei C dar mai e mult pana departe. Conspiratie sau nu companiile farmaceutice fac o gramada de bani din asta.
    Studiile fie ca sunt pro fie ca sunt contra, pot fi foarte usor scoase din context sau facute in asa fel incat sa dea bine/rau. In domeniul medicinei/nutritie aproape ca tot ce era ok acum 20 de ani nu e bun acum.
    Si ca sa inchei, in scepticismul meu legat de vaccinuri, ma tot gandesc la acesti virusi atenuati ca fiind un fel de Mike Tyson care lupta doar cu o mana si oarecum avem posibilitatea de a il invinge. Dar oare daca dam de el a doua zi, cu amandoua mainile mai avem aceeasi sansa? Era doar un exercitiu de imaginatie. Probabil imunologia functioneaza altfel.
    PS: Tocmai ai mai castigat un fan al blogului tau.

    1. Sistemul imunitar este supus atacurilor în fiecare moment. La o simplă răceala sunt produși mii de antigeni. Vaccinul vechi pentru tuse convulsivă (whole-cell pertussis vaccine) conținea în jur de 3000 de antigeni, iar cel nou conține 12.
      Vaccinul hexavalent nu conține mai mult de câteva zeci de antigeni.
      Date despre vaccinuri:
      http://www.ovg.ox.ac.uk/5-1-dtapipvhib-vaccine
      http://www.ovg.ox.ac.uk/combination-vaccines-and-multiple-vaccinations
      O animație despre cum funcționează sistemul imunitar:

      Iar în mod practic s-a observat că vaccinarea la timp nu produce mai multe efecte adverse. De exemplu în acest studiu au fost comparați copiii vaccinați la timp cu cei care au amânat. La 7 și la 10 ani toți erau dezvoltați normal (ba chiar cei vaccinați la timp au avut unele rezultate mai bune). http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2010/05/24/peds.2009-2489.full.pdf+html
      Un alt exemplu arată că amânarea vaccinului ROR crește riscul de convulsii: http://archpedi.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1750204
      Mai multe informații aici: http://www.scientificamerican.com/article/delaying-vaccines-increases-risks-with-no-added-benefits/

      Eficiența vaccinurilor pe termen lung variază în funcție de vaccin. Pentru pertussis e vreo 5 ani, pentru difterie vreo 10, pentru hepatita B peste 20. Mai multe informații: http://www.immune.org.nz/sites/default/files/resources/V-COMP-HP-0309%20Duration%20of%20immunity.pdf

      Legat de bolile cronice, a crescut numărul de cazuri însă nu se știe de ce. Să luăm cazul astmului: 80-90% dintre cazuri apar în copilărie, iar când se compară copii vaccinați cu copii nevaccinați nu se găsește un risc mai mare la cei vaccinați (ex.: http://journal.9med.net/qikan/article.php?id=389455 ). Un studiu pe 20 ani care a evaluat mai mulți factori a găsit că cei vaccinați au un risc un pic mai mic de astm. Dar sunt mulți factori implicați, cum ar fi faptul că părinții au astm sau alte alergii, sau dacă au fumat în timpul sarcinii. http://www.jacionline.org/article/S0091-6749(13)01860-5/abstract
      E greu de spus de ce apare astmul, dar din ce s-a studiat până acum vaccinurile nu par să fie una dintre cauze.
      Asemănător e și cu diabetul: http://www.ncirs.edu.au/assets/provider_resources/fact-sheets/diabetes-and-vaccines-fact-sheet.pdf
      Citind articole pro și contra vaccinării nu am văzut niște studii serioase care să arate vreo asociere cu boli cronice. Am văzut doar rezultate în urma unor studii slabe (cum sunt cele ale lui Classen, vezi linkul de mai sus) sau sondaje sau în cel mai bun caz era câte un studiu care spunea da, în timp ce toate celelalte spuneau nu. Au fost unele rezultate neclare în studiile mai vechi, care au fost clarificate după mai mulă cercetare (mă gândesc de exemplula cazul cu vaccinul DTP și SIDS).
      Companiile farmaceutice fac bani de pe vaccinuri, dar cel mai mult fac bani de pe alte medicamente (ex. pentru boli cardiovasculare, med. psihiatrice etc.). Vaccinurile nu reprezintă o parte prea mare din profituri. Există probleme cu companiile farmaceutice și există eforturi de a le rezolva. Problemele însă sunt legate de alte medicamente și din ce am citit eu nu am văzut să fie țintite vaccinurile de către cei care vor să rezolve problemele din domeniul farmaceutic. O singură exepție: tamiflu – unde a fost o situație în care compania producătoare n-a vrut să facă publice datele din unele studii, deși Colaborarea Cochrane a cerut asta. Până la urmă a cedat presiunii și a făcut publice datele, iar rezultatul a fost că vaccinul nu era prea eficient (nu dădea imunitate, doar reducea unele simptome, și venea cu niște efecte secundare). Ex.: http://blogs.ubc.ca/imjournalclub/files/2013/01/Neuraminidase-inhibitors-adults-and-children-2012.pdf .
      În general eficiența vaccinurilor este foarte mare (de ex. 90-95%), ceea ce face astfel de manipulări improbabile (dacă un vaccin n-ar fi deloc eficient nu știu câte studii ar trebui ascunse ca să pară că eficiența e de 90%). În fine, problema e mai complicată, sper să scriu cândva un articol mai detaliat despre asta.

      Studiile pro și contra pot fi scoase din context, tocmai de aceea trebuie să ne luăm după totalitatea dovezilor. În loc să alegem un studiu convenabil trebuie să ne uităm la recenzii sistematice (dacă avem) sau la studii mari, de calitate. Din experiența mea, când m-am uitat la astfel de studii, vaccinurile au fost eficiente și cu puține efecte adverse.

      Legat de lucrurile care au fost contrazise în medicină și nutriție… e un subiect vast și foarte interesant. În viitorul apropiat o să public un articol care o să se uite în detaliu și la lucrurile astea. Până atunci, aș zice că în nutriție sunt multe studii contradictorii și cele mai multe sunt observaționale și nu trebuie să ne luăm după unul singur. Foarte des vedem știri de genul „alimentul X produce cancer” sau „alimentul Y previne cancerul”. Chiar dacă știrile astea se bazează pe un studiu real (uneori nici asta nu fac), ele tot trebuie interpretate cu atenție pentru că s-ar putea ca rezultatele acelui studiu să fie false. Pe de altă parte, recomandările nutriționale ale instituțiilor științifice specializate (WHO, AHA etc.) nu s-au schimbat foarte mult. Ex de recomnandări: http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/NutritionCenter/HealthyEating/The-American-Heart-Associations-Diet-and-Lifestyle-Recommendations_UCM_305855_Article.jsp
      Există însă multă confuzie legată de nutriție (gândește-te doar câte tipuri de diete există).

      Legat de analogia cu Mike Tyson, animația de mai sus cred că explică felul în care odată ce există memorie, un atac poate fi orpit înainte să devină periculos.

    1. Mă bucur că ai oferit sursa informațiilor. Astfel am putut să o folosesc ca punct de plecare ca să aflu dacă există vreo legătură între vaccinul contra hepatitei B și scleroza multiplă (SM). E important să ne uităm ce studii există, să le dăm o greutate mai mare celor de calitate mai mare și să nu cădem în capcana alegerii unui studiu care ne place, ignorându-le pe celelalte, așa cum fac cei anti-vaccin când nu vor să accepte un fapt https://www.facebook.com/RtAVM/photos/pb.414643305272351.-2207520000.1449007647./1001683866568289/?type=3&theater .

      Să ne uităm la studiul lui Le Houézec întâi.

      În partea de introducere spune că au fost făcute studii epidemiologice care au investigat o posibilă legătură între vaccin și SM. Dă opt exemple (referințele 2-9), dintre care niciunul nu a găsit o legătură. Vorbește apoi de unul dintre aceste studii și zice că o recalculare ar face ca studiul să arate o legătură. Chiar și așa rămân șapte care nu au descoperit vreo legătură. Pe urmă mai dă două exemple, dintre care unul e al lui Hernan et al. (2004), iar celălalt e un studiu pe care îl citează selectiv (spune doar partea care-i place și ignoră concluzia principală, și anume că nu s-a găsit vreo asociere între vacccinul HepB și SM). Studiul lui Hernan din 2004 are multe probleme, dintre care aș aminti doar că din cele 713 cazuri de SM, doar 11 au fost folosite în calculele finale. Chiar dacă autorii au făcut cea mai corectă selecție posibilă, tot rămâne problema unui număr mult prea mic de participanți pentru a trage vreo concluzie. O analiză mai detaliată a acestui studiu a făcut OMS [1]. E interesantă de citit.

      Să sărim la partea de rezultate din articolul lui Le Houézec. Avem două analize, una folosind datele de la CNAM, cealaltă folosind datele de la ANSM. În niciunul dintre cazuri nu sunt comparați oameni vaccinați cu oameni nevaccinați, ceea ce înseamnă că nu putem afla foarte multe. Datele de la ANSM sunt date din raportarea pasivă, la fel ca VAERS din Statele Unite. Am vorbit un pic despre VAERS într-un articol trecut [2]. Pe scurt, dacă avem informații din alte surse în afară de bazele de date de raportare pasivă, e de preferat să le folosim. Așa că hai să nu ne concentrăm pe controversa cu VAERS și să vedem datele din CNAM. Le avem în fig. 1 și observăm o creștere a incidenței SM de la 5,3/100.000 la vreo 8/100.000, iar această creștere are loc în perioada cu cele mai multe vaccinuri. În mod surprinzător, incidența nu scade la loc odată ce numărul vaccinurilor scade. Dacă ar fi de la vaccinuri, ne-am aștepta să scadă, nu?

      Cu toate astea, rămânem cu creșterea din 1995-1997. Mi-am pus întrebarea dacă în alte țări au fost creșteri asemănătoare, fără legătură cu vreun program de vaccinare intensiv. Am găsit de exemplu datele din Olanda din perioada 1996-2008 și acolo în perioada 1996-2004 era o incidență de 4/100.000, iar în perioada 2007-2008 a crescut la 9/100.000. De ce a crescut? Nu știm. Și la fel e și în Franța. Creșterea incidenței SM nu știm dacă e de la vaccinul HepB, iar dacă luăm în considerare că atunci când s-au făcut mai puține vaccinuri nu s-a văzut o scădere, ar trebui să ne forțăm să găsim o asociere. [3]

      Și cam asta ar fi de zis despre Le Houézec. Prezintă niște rezultate interesante, dar care sunt slab susținute. Dacă astea ar fi singurele rezultate pe care le-am avea, am fi îndreptățiți să ne îngrijorăm și să vrem mai multe studii, dar din fericire există mai multe studii mult mai bune care n-au găsit nicio legătură între vacc. HepB și SM. Este absolut necesar să ne uităm la totalitatea dovezilor, nu la un singur studiu.

      Am găsit mai multe studii interesante (pe unele le citează chiar Le Houézec). De exemplu, uite un studiu bun care ar trece și de criticile lui Le Houézec. În 2007 a fost publicat un studiu care a inclus 143 de participanți cu SM și 1122 fără (pe post de control). Studiul a durat 3 ani și a fost finanțat de mai multe instituții de sănătate din Franța (deci nu de companii farmaceutice). Rezultatele sale arată că n-a fost descoperită nicio legătură între vaccin și SM [4]. Avantajul față de studiul lui Le Houézec este că aici sunt comparați în mod direct oameni vaccinați cu oameni nevaccinați.

      Alt exemplu e un studiu făcut de aceeași autori și a urmărit în medie timp de 6 ani o cohortă de 356 de copii cu risc ridicat de SM. Dintre ei, 9% au fost vaccinați, iar 91% nu. Din nou nu a fost văzută vreo diferență între vaccinați și nevaccinați (dpdv al riscului de SM). [5]

      Alt studiu, din 2014, a găsit în bazele de date 780 de persoane cu boli de demielinizare ale sistemului nervos central și a folosit 3885 de persoane fără astfel de boli pe post de control. Când aceste două grupuri au fost comparate la 3 ani după vaccinarea contra HepB, nicio diferență n-a fost găsită între ele (vorbim bineînțeles doar de boli de demielinizare, inclusiv scleroză multiplă). Totuși, a fost observat următorul lucru: în perioada de 30 de zile de după vaccin, riscul a fost crescut la cei vaccinați. Bun, să ne gândim un pic: să presupunem că avem 100 de oameni vaccinați (la începerea studiului) și 100 nevaccinați. La 3 ani după începerea studiului avem același număr de cazuri de SM în ambele grupuri. Asta înseamnă că vaccinul nu crește riscul. Dar la 30 zile avem mai multe cazuri în grupul de vaccinați, ceea ce ne face să ne gândim că vaccinul ar putea să grăbească apariția SM acolo unde oricum ar fi apărut). În concluzie, vaccinul HepB nu crește riscul de SM. [6]

      În 2011 a fost făcută o meta-analiză care n-a găsit risc crescut după vaccinul HepB [7]. Le Houézec o critică pentru că a folosit alt mod de a interpreta datele din studiul lui Hernan (dar cum am văzut, acest studiu e unul cu probleme) și pentru că a exclus un studiu de-al soților Geier (studiile lor sunt excluse pe bună dreptate pentru că sunt cât se poate de slabe [8]). Așa că nu văd motive suficiente pentru a considera greșite rezultatele acestei meta-analize.
      În fine, o recenzie sistematică de recenzii sitematice publicată în 2015 în Lancet Neurology, avându-l printre autori pe John Ioannidis a investigat factorii de risc pentru SM, iar vaccinurile nu sunt printre ei. [9]

      Mai multe informații despre alte studii care au investigat legătura vacc.HepB–SM sunt și în acest factsheet: http://www.ncirs.edu.au/assets/provider_resources/fact-sheets/hepb-vaccine-ms-fact-sheet.pdf (de exemplu, un studiu care a urmărit 578.000 de adolescenți timp de 8 ani).

      În concluzie, totalitatea dovezilor arată că vaccinul contra hepatitei B nu crește riscul de scleroză multiplă și prin urmare n-ar trebui să renunțăm la vaccinare din cauza asta. Sper că ești într-adevăr interesată să faci cea mai bună alegere și că ai citit răspunsul meu, nu ai întrebat doar de dragul de a întreba.
      Și apropo, cred că suntem amândoi de acord că „publicul informat” e cel care știe de cât mai multe dintre studiile astea, nu doar de unul.

      1: http://www.who.int/vaccine_safety/committee/topics/hepatitisb/multiple_sclerosis/sep_04/en/
      2: https://alexthyme.wordpress.com/2015/09/01/vaccinurile-partea-a-vi-a-cum-sa-faci-research/
      3: Kramer, M. A., Van Der Maas, N. A. T., Van Soest, E. M., Kemmeren, J. M., De Melker, H. E., & Sturkenboom, M. C. J. M. (2012). Incidence of multiple sclerosis in the general population in the Netherlands, 1996–2008. Neuroepidemiology, 39(2), 96-102. http://www.karger.com/Article/Abstract/338678
      4: Mikaeloff, Y., Caridade, G., Rossier, M., Suissa, S., & Tardieu, M. (2007). Hepatitis B vaccination and the risk of childhood-onset multiple sclerosis. Archives of pediatrics & adolescent medicine, 161(12), 1176-1182. http://archpedi.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=571612
      5: Mikaeloff, Y., Caridade, G., Assi, S., Tardieu, M., Suissa, S., & KIDSEP Study Group of the French Neuropaediatric Society. (2007). Hepatitis B vaccine and risk of relapse after a first childhood episode of CNS inflammatory demyelination. Brain, 130(4), 1105-1110. http://brain.oxfordjournals.org/content/brain/130/4/1105.full.pdf
      6: Langer-Gould, A., Qian, L., Tartof, S. Y., Brara, S. M., Jacobsen, S. J., Beaber, B. E., … & Tseng, H. F. (2014). Vaccines and the risk of multiple sclerosis and other central nervous system demyelinating diseases. JAMA neurology, 71(12), 1506-1513. https://archneur.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1917549
      7: Farez, M. F., & Correale, J. (2011). Immunizations and risk of multiple sclerosis: systematic review and meta-analysis. Journal of neurology, 258(7), 1197-1206. http://link.springer.com/article/10.1007/s00415-011-5984-2#/page-1
      8: http://scienceblogs.com/insolence/2006/03/06/the-geiers-go-dumpsterdiving-y-1/ , http://scienceblogs.com/insolence/2008/05/22/a-new-blog-takes-on-the-latest-geier-crapfest/
      9: Belbasis, L., Bellou, V., Evangelou, E., Ioannidis, J. P., & Tzoulaki, I. (2015). Environmental risk factors and multiple sclerosis: an umbrella review of systematic reviews and meta-analyses. The Lancet Neurology, 14(3), 263-273. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1474442214702674

    1. Jean-François Saluzzo este într-adevăr un cercetător la Sanofi Pasteur și apare ca autor la mai multe articole (Google Scholar: https://scholar.google.com/scholar?hl=ro&q=Jean-Fran%C3%A7ois+Saluzzo&btnG= ).
      Traducerea pare corectă, deși nu e o simplă traducere, e o traducere și interpretare tendențioasă. Ce observ eu din acest videoclip e o prezentare făcută probabil unor angajați sau studenți care trebuie să învețe cum sunt produse vaccinurile. Saluzzo le spune de problemele care pot să apară, lucru perfect normal în contextul unei companii care dorește să fie eficientă. Sanofi nu-și dorește angajați care nu au grijă sau nu sunt conștienți de erorile ce pot apărea, pentru că așa cum și Saluzzo zice, dacă se repetă greșelile trecutului firma poate să dispară. Contaminările vaccinurilor din cauza unui proces defectuos de producție trebuie evitate cu orice preț.
      Cea mai mare parte a prezentării e despre exemple de contaminare. Toate, cu excepția contaminării cu circovirus, sunt din trecut. Sunt de acum zeci de ani când nu exista o verificare la fel de eficientă ca în prezent. De exemplu, virusul SV40 poate fi foarte ușor detectat în prezent prin PCR (Polymerase Chain Reaction), o tehnică inventată prin anii ’80. Să ne uităm la fiecare exemplu pe care îl dă.

      SV40
      Despre contaminarea cu SV40 am scris în articolul ăsta: https://alexthyme.wordpress.com/2015/06/11/vaccinurile-partea-a-iv-a-fantoma-poliomielitei/ (chiar la început, „SV40 & Salk”). Pe scurt, este o contaminare din anii ’50, a fost o suspiciune că virusul SV40 ar fi cancerigen, dar după 50 ani cele mai multe studii arată că nu este. Calitatea studiilor nu este mare, însă având în vedere că atâtea studii n-au găsit vreo legătură între SV40 și cancer, cred că putem concluziona că nu există. Oricum, e o problemă din anii ’50, nu ne afectează pe noi.
      Tot în articolul despre fantoma poliomielitei am scris un pic și despre incidentul Cutter (și despre acesta vorbește Saluzzo).

      Infecția cu circovirus porcin a vaccinurilor contra rotavirusului.
      A fost descoperită o astfel de infecție folosind niște tehnici noi. Însă infecția nu este periculoasă (așa cum zice și Saluzzo) pentru că virusul nu este capabil să se reproducă în celule umane și chiar și atunci când oamenii sunt infectați, virusul nu este patogen. Saluzzo zice că „am avut noroc”, iar traducerea accentuează acest lucru, dar dacă ne gândim nu e vorba de noroc. Această contaminare există încă de dinainte de producerea primelor vaccinuri pentru rotavirus, ceea ce înseamnă că vaccinurile contaminate sunt cele care au trecut prin teste clinice și apoi prin supraveghere post-marketing. Dacă acest circovirus ar fi fost unul care să îmbolnăvească oamenii, ar fi fost detectat imediat în timpul testelor clinice de dinainte de aprobare. Dacă ar fi fost patogen pentru oameni n-ar fi durat atât de mult să fie descoperit. Așa că norocul e eventual al companiei producătoare (pentru că a dezvoltat un produs de succes, suficient de sigur ca să fie aprobat de FDA și EMA).

      Uite un articol care descrie cum a fost investigată problema contaminării:
      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3981850/
      Câteva citate utile, în caz că nu stai să citești tot articolul:
      „Retrospective analysis of serum and stool samples from infants who had received Rotarix™ showed no evidence of PCV1 infection in vaccinated infants.”
      „When the master cell bank was originally generated in 1983, porcine-derived trypsin was not routinely irradiated.”
      „At the time of this investigation, more than 69 million doses of Rotarix™ had been distributed worldwide, with postmarketing surveillance data showing no signal of a safety risk attributable to the presence of PCV1 DNA in the vaccine.”
      „The results of this investigation are consistent with published data concerning the lack of pathogenicity of PCV1 in pigs and humans…”
      „PCV1 infection is widespread among pigs and humans are frequently exposed to PCV1 through the dietary consumption of PCV1-infected pork products. However, PCV1 seems unable to productively infect human cell lines.”
      „Our findings confirm the presence of low levels of PCV1 viral particles at all stages of the Rotarix™ manufacturing process. However, productive PCV1 infection was not observed in human cell lines, and there was no immunological or clinical evidence of PCV1 infection in infants who received Rotarix™ in clinical trials.”
      Adică PCV1 (circovirusul în cauză) este foarte comun în carnea de porc și suntem expuși la el frecvent, dar nu ne afectează în niciun fel. Când e introdus în corp prin vaccinuri, acest virus nu se replică și este eliminat în cel mult 7 zile și apoi nu mai rămâne nicio urmă că ar fi fost în corp. Vaccinul contaminat e cel ce a fost testat și a fost descoperit a fi sigur.
      Un alt articol despre contaminări:
      http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1045105614000748

      Vaccinul contra febrei galbene contaminat cu virusul leucozei aviare
      O altă întâmplare care, la fel ca și contaminarea cu SV40, nu ne afectează în prezent pentru că e o contaminare detectată în 1962. Vaccinurile din prezent (și din ultimele decenii) sunt făcute din loturi care nu sunt contaminate. Articole utile: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2892770/ și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC140796/
      De asemenea, virusul leucozei aviare nu infectează mamifere (inclusiv oameni) și nu e cancerigen la oameni:
      http://www.aaapjournals.info/doi/abs/10.1637/10847-041514-Review.1
      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4339427/

      Celulele MDCK
      Da, celulele MDCK sunt tumorigene, dar nu ajung în produsul final. Pentru producerea unui vaccin ce conține virusuri (fie ele atenuate sau inactivate) e nevoie ca aceste virusuri să fie crescute în celule. Virusurile nu se pot reproduce în afara celulelor. Prin urmare e nevoie de o linie de celule. Există multe și toate trebuie să aibă o caracteristică: să fie nemuritoare, adică să se reproducă la nesfârșit. Dacă nu fac asta, se reproduc o dată, de două ori și mor. Nu se poate dezvolta un vaccin pe astfel de celule pentru căe nevoie de un proces îndelungat, multe cicluri de reproducere. Așa că soluția practică este să fie folosite celule care se reproduc la nesfârșit. Celulele tumorigene exact asta fac, MDCK fiind unele dintre ele. După ce virusul este reprodus și trece prin numărul necesar de cicluri, este purificat. Celulele pe care s-a reprodus nu ajung în vaccin. Și strict legat de MDCK, au fost făcute studii care au descoperit că producerea vacicnurilor pe astfel de celule nu este periculoasă. Chiar și când purificarea nu este făcută perfect și fragmente din celule rămân în vaccin, ele nu sunt tumorigene. Dar mai important de atât e că procesul de producție asigură eliminarea completă a fragmentelor din vaccinul final.
      Articole de interes:
      https://www.researchgate.net/publication/50265441_Safety_of_MDCK_cell_culture-based_influenza_vaccines
      http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264410X15009329
      http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1045105610000989
      http://europepmc.org/abstract/med/16566450

      Soldații infectați cu hepatita B
      Aici este vorba despre un vaccin care a fost grăbit (nu era încă aprobat pentru populația civilă) din cauza temerilor folosirii unor arme biologice. Au fost unele raportări de efecte suspecte, dar în ciuda lor, s-a decis că soldații trebuie vaccinați. În martie 1942 a început vaccinarea, iar în 15 aprilie 1942 s-a oprit din cauză că au apărut cazuri neexplicate de hepatită.
      https://cs.stanford.edu/people/eroberts/courses/ww2/projects/chemical-biological-warfare/us.htm

      „Cum facem un vaccin?”
      Aici traducerea încearcă să manipuleze. Saluzzo nu spune altceva decât că e greu să facem un vaccin și că există unele proceduri clasice (atenuarea sau inactivarea unui virus, de exemplu), dar când acestea nu funcționează nu prea știm ce să facem. Prin urmare, cercetătorii aplică metoda trial and error – tot încearcă diverse lucruri, le verifică și atunci când găsesc ceva ce funcționează se bucură și acel produs ajunge în faze mai avansate de testare. Ceea ce traducerea încearcă să sugereze e că nu știm cum funcționează vaccinurile, ceea ce este fals. https://www.youtube.com/watch?v=rb7TVW77ZCs

      În concluzie, ca orice tehnologie și vaccinurile evoluează de-a lungul timpului și e de așteptat ca în timpul acestei evoluții să fi apărut probleme, erori. Însă ceea ce e important e că s-a învățat din aceste probleme și au fost dezvoltate proceduri care să le împiedice. Riscul evident că nu poate fi redus la zero, însă dacă ne uităm la ultimele decenii vedem că au fost administrate sute de milioane de vaccinuri și nu a existat nicio problemă majoră de contaminare. Au fost contaminări precum cea cu circovirus, dar n-au fost periculoase. Și în același timp nu trebuie să uităm de beneficiile vaccinurilor.

  80. Dar despre cei bebelusii infectati cu tbc ganglionar din cauza vaccinului BCG importat din Danemarca? O parere? Si asta e folosit ca argument.

    1. Despre vaccinul BCG importat din Danemarca nu știu mare lucru, dar m-a îndrumat Insula Îndoielii.
      Toate reacțiile adverse din România sunt disponibile în raporturile RAPI pe care le găsești aici: http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/rapi-1

      Loturile din Danemarca au fost folosite în 2012, așa că dacă te uiți la raportul din 2012 o să vezi că au fost raportate 251 de reacții, dintre care 210 au fost confirmate. Se vede foarte clar din graficul 1 că sunt mult mai multe cazuri decât în anii precedenți (și dacă te uiți la rapoartele din 2013 și 2014, se vede că și în acești ani numărul de reacții a revenit la valoarea obișnuită). Cele mai multe (162) sunt produse de BCG, dintre care 161 sunt produse de BCG-SSI, adică vaccinul din Danemarca (tabelul 1). Rata de reacții adverse severe la BCG e de 1,1/1000 (pg. 10, iar la pag. 13 e împărțirea în reacții locale ușoare, severe etc.).
      Sunt niște informații și aici http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13717331-ministerul-sanatatii-administrarea-vaccinului-bcg-reluata.htm . De exemplu, după 136.000 de copii vaccinați cu vaccinul danez au fost raportate 134 de reacții. Iar numărul copiilor care dezvoltă forme severe de tuberculoză e de 1000, iar acum 10 ani era dublu. Cât despre TB ganglionar, cred că se referă la limfadenită. În caz că da, aici sunt niște informații http://pmj.bmj.com/content/78/920/327.full .

      Pentru că numărul de reacții adverse a fost mai mare decât în anii precedenți, s-a renunțat la acest vaccin danez și s-a trecut la altul (nu cunosc exact istoria, așa că nu știu care a fost folosit, dar important e că numărul de reacții adverse a scăzut din nou).

      Dezbaterea e asta, așa-i? http://www.anacronic.ro/da-tu-de-ce-nu-i-vaccinezi/
      Ai toate laudele mele. Incredibil cât de mult poate scrie George. Probabil că strategia lui e să copleșească cu mult text și să pară impresionant. Și Piersicuța avea o listă cu vreo 300 de articole care „demonstrau” că vaccinurile nu sunt bune. Văd că și George insistă cu lista aia de 200 de articole.

  81. Multumesc pentru lamurire in legatura cu Saluzzo. Si am mai primit si asta. Nu sunt la curent cu situatia. Aveam cred ca 12 ani. Ce pot sa-i spun? Citez un anti-vaxxer:

    „Te prefaci ca nu stii ca dl prof univ dr Adrian Streinu-Cercel ne-a amenintat in anul 2006 ca, in cazul in care nu-i ascultam ordinele si nu ne vaccinam precum vitele impotriva “gripei aviare”, vom avea cel putin 2.000.000 de morti? Avand in vedere faptul ca romanii nu au ascultat ordinele dl prof univ dr Adrian Streinu-Cercel si nu s-au vaccinat precum vitele, la gramada, impotriva “gripei aviare”, te rog sa ne spui, tu, cati din cei 2.000.000 de morti au fost in Romania din cauza “gripei aviare”?

    Aceeasi autoritate medicala. adica dl prof univ dr Adrian Streinu-Cercel, ne-a amenintat in anul 2009 (atunci cand era si Secretar de Stat in cadrul Ministerului Sanatatii) ca, in cazul in care nu ne vom vaccina impotriva “gripei porcine” precum vitele, la gramada si fara sa punem nici un fel de intrebari, sa spunem mersi daca vom scapa doar cu 20.000 de morti.

    Avand in vedere ca nici de aceasta data romanii nu au ascultat ordinele dl prof univ dr Adrian Streinu-Cercel si nu s-au vaccinat precum vitele, fara sa puna intrebari, impotriva “gripei porcine”, te rog frumos sa ne spui tu cati dintre cei „minim 20.000 de morti” a inregistrat Romania din cauza acestei gripe?”

    1. Nici eu nu sunt la curent cu situația, dar am încercat să caut niște informații.
      Afirmația cu 2 milioane de morți e adevărată, dar e doar un scenariu (unul pe care presa l-a fost transformat în știre senzațională). Streinu-Cercel a zis că *dacă* apare o pandemie, rata de atac a virusului ar fi între 15 și 40%. Calculând la o rată de 20%, ar însemna 4 milioane de persoane infectate în România. Calculând la o rată de deces de 50%, ar însemna 2 milioane de români. http://www.gandul.info/stiri/dr-streinu-cercel-vorbeste-pe-unde-apuca-despre-simulari-cu-2-milioane-de-morti-in-romania-260735
      A fost un scenariu. Anti-vaccinistul pe care l-ai citat spune că „ne-a amenințat că ne vaccinează ca vitele”. Având în vedere că are un discurs așa de emoțional, probabil că n-o să cedeze deloc și o să-și susțină ideile oricâte doveri contrarii ar primi. Din câte văd, problema lui e de ce n-a venit pandemia să murim. E ironic cum în România oamenii sunt nemulțumiți când autoritățile sunt nepregătite, dar sunt la fel de nemulțumiți când sunt pregătite. Streinu-Cercel era directorul Institutului de Boli Infecțioase, iar în întreaga lume exista riscul unei pandemii de gripă aviară. Era plin de păsări infectate și erau cunoscute cazuri în care virusul a trecut la om. Exista riscul să apară o pandemie, dar am avut noroc (că tot vorbea Saluzzo de noroc). Cam atât s-a extins: https://en.wikipedia.org/wiki/Global_spread_of_H5N1

      Singura problemă e Tamiflu. Dacă ar fi venit o pandemie nu ne-ar fi ajutat prea mult, însă în 2006 nu se știa asta și guvernele mondiale au făcut rezerve. Problema e mai complicată, cu studii nepublicate, cu presiune din partea Colaborării Cochrane și refuzuri din partea companiei producătoare de a face publice datele, și într-un final cu publicarea datelor și realizarea unei recenzii care a arătat că tamiflu nu ajută decât cu reducerea unor simptome. Dacă nu ești familiară cu povestea tamiflu, poți să începi cu articolul ăsta al lui Ben Goldacre: http://www.theguardian.com/business/2014/apr/10/tamiflu-saga-drug-trials-big-pharma
      și să continui cu declarația asta de la Cochrane: http://community.cochrane.org/features/tamiflu-relenza-how-effective-are-they

      Cu gripa porcină a fost asemănător cu gripa aviară, adică a fost o alertă de pandemie, putea să fie rău, dar a fost din nou noroc că au fost doar câteva sute de mii de decese (în loc de milioane). https://en.wikipedia.org/wiki/2009_flu_pandemic_by_country

      Acum, dacă antivacciniștii știu cum să prezică efectul unui nou virus, să ne spună când e pericol și când nu, să ne spună. Sau, pe de altă parte, dacă ei consideră că atunci când există un risc ar trebui ținut secret ca să nu se creeze panică (și să nu-i supere Streinu-Cercel amintindu-le de vaccinuri) să spună că asta e problema. Aici e vorba de politică: e mai bine să fim precauți sau nu? Cât de precauți trebuie să fim? etc. Nu să se plângă că „uite, ne-ați promis boală și n-a venit”.
      Într-un fel, discuția despre gripa aviară poate fi considerată un red herring pentru că dezbaterea principală e despre vaccinurile din schema națională, iar în cazul bolilor pe care le previn știm sigur că au murit oameni, că au fost infectați foarte mulți, avem datele astea din trecut. Nu vorbim de scenarii.

  82. Multumesc pentru informatii. Este prima si ultima data cand mai intru in polemici de genul. Vad ca n-au relevanta 3 ani de biologie in dezbaterea aceea.

    1. Eu mă bucur că ai intrat în dezbatere pentru că viitorii cititori o să vadă că există și un punct de vedere contrar articolului. Asta contează pentru cei nedumeriți.
      Te-ai descurcat foarte bine, chiar dacă au încercat să te sufoce repetând niște texte copiate de pe undeva (e o strategie comună, anti-vacciniștii sunt foarte pricepuți la traduceri, iar când nu merge un argument au o soluție simplă: îl mai spun o dată). Îți înțeleg iritarea, am simțit-o și eu. Anyway, you did well 🙂

  83. Tot ce prezinti tu pe post de „dovezi” de sub microscopul electronic sunt artefacte de laborator, prietene. In celula vie nu exista toate structurile cum le-ai invatat tu pe de rost.
    Ia-ti timp si citeste-l pe dr. Harold Hillman.
    De exemplu, cum este posibila miscarea intracelulara si de ce viscozitatea citoplasmei este atat de mica in celula intacta, daca voi sustineti ca celula poseda un „citoschelet”?
    Apoi, cultivarea tesuturilor in culturi va modifica *intotdeauna* morfologia, biochimia si imunoreactivitatea acestora.
    Alta enigma: cum poti studia membranele la microscopul electronic, cand acestea contin lipide pe care procedura le extrage?
    De ce de ex. sinapsele apar mult mai mici la microscopul electronic decat la cel optic?
    De ce am crede ca omogenizarea si centrifugarea nu modifica entropia, deci si energia libera si echilibrul reactiilor in particulele subcelulare?
    Cum poti sa crezi ca fractionarea subcelulara nu modifica entropia si biochimia intregului sistem? Asta ar contrazice a doua lege a termodinamicii.
    Artefactele de laborator *NU* sunt celula vie.
    In rest, sanatosi sa fim si sa ne trezim!
    Cand vei constientiza insemnatatea intrebarilor puse de dr. Hillman, vei fi un profesionist adevarat!
    http://www.big-lies.org/harold-hillman-biology/harold-hillman-47-unanswered-questions-in-biology-emails.htm

    Mai multe despre pregatirea si publicatiile dr. Hillman, aici:
    http://www.big-lies.org/harold-hillman-biology/modern-biology-fraud.htm

    1. M-ai mai întrebat despre Hillman și o să dau același răspuns ca și atunci: aștept să-și convingă colegii că are dreptate. Dacă reușește, minunat.
      https://opriviresceptica.wordpress.com/2015/11/10/vaccinuri-retrospectiva/#comment-729
      Probleme sunt descoperite tot timpul în știință și sunt corectate pe cât posibil. Un exemplu recent sunt studiile din neuroștiință care folosesc scanări RMN-funcționale și care s-a descoperit că au o rată mare de rezultate fals-pozitive http://blogs.discovermagazine.com/neuroskeptic/2016/07/07/false-positive-fmri-mainstream/#.V8wnTZiLTIU . Asta după alte probleme precum puterea statistică foarte mică http://www.nature.com/nrn/journal/v14/n5/abs/nrn3475.html .
      Așa că e de datoria lui Hillman să publice și să explice experimente care să demonstreze clar erorile pe care le pune în acea listă. Dacă alții pot sunt sigur că și Hillman o să poată, doar că n-a găsit metoda potrivită. Strategia lui de „Just Asking Questions” (JAQing off) este potrivită pentru teoriile conspirației, nu pentru știință pentru că niciun cercetător n-o să stea să-și piardă timpul încercând să răspundă la cele 50 de întrebări care i-au trecut prin minte altui cercetător.
      La pus întrebări mă pricep și eu. Uite: Dacă virusul polio nu există, cum se face că vaccinul funcționează? De ce se observă o relație inversă între numărul de doze și cazurile de paralizie? etc. Doar că nu mi se pare o strategie bună doar să pun întrebări.

    1. Am parcurs-o data trecută când m-ai întrebat. Am văzut câți au răspuns (18), toți în 1996. Oare de atunci nu s-au mai făcut descoperiri? Au trecut totuși 20 de ani. În plus, tot ce a făcut Hillman a fost să pună niște întrebări, să le trimită unor alți cercetători și să declare victorie indiferent de răspuns. Dacă aș fi cercetător și aș primi un email cu 47 de întrebări de la un necunoscut nu m-aș simți în niciun fel obligat să răspund, mai ales dacă e nevoie să dedic timp destul de mult ca să pot da un răspuns.

      Cred că răspunsul lui John Joseph Ladasky Jr. sumarizează bine situația: „I’m unwilling to address these questions at the present time because they’re tangential to my discipline of choice (immunology), and my PI would not appreciate such diversions […]. However, the tone of your letter […] implies that everyone who reads it should share your research priorities (neurobiology, apparently), or else be found lacking in integrity.
      I could write a similar list of unanswered questions in immunology.
      Would it be fair of me to regard you with disdain if you did not choose to drop what you are doing to answer my questions? Of course not.”
      Și apoi îi dă un răspuns în care îi explică de ce întrebarea 34 pornește de la o ipoteză falsă. Hillman îi răspune prin „not true”, „untested” și „this is rude”. Gata, i-a dat șah mat încă unuia, nu? Nu, doar are slabe abilități de comunicare.
      Și repet ce am zis: dacă Hillman crede că o ipoteză e falsă, ce trebuie să facă e să facă un experiment și să îl publice.

      Uite, apropo de întrebarea 34 (Care sunt dovezile că fiecare celulă dintr-o plantă sau dintr-un animal conține aceeași cantitate de ADN?), s-a presupus că ar conține aceeași cantitate de ADN. Bun, Hillman nu e de acord cu asta, să zicem. Ce are de făcut? Să facă un experiment. Ce face el de fapt? Trimite email-uri către diverși cercetători pe care nu-i cunoaște și le cere să-l contrazică.
      Dacă nu vrea el să facă experimentul, l-a făcut altcineva și a demonstrat că celulele din corp nu au aceeași cantitate de ADN: http://news.yale.edu/2012/11/18/skin-cells-reveal-dna-s-genetic-mosaic (și studiul publicat în Nature: http://www.nature.com/nature/journal/v492/n7429/full/nature11629.html).

      Observi diferența de atitudine? Unul trimite mail-uri și comentează cu „not true”, „untested”, „rude”, iar alții se pun și fac experimentele. De-asta zic că Hillman s-ar putea să aibă dreptate cu unele presupuneri de-ale sale, dar nu face nimic util să avanseze cunoașterea și nu e de datoria nimănui să-i răspundă lui la întrebări.

    1. „Ai citit toate cărțile și publicațiile lui?” – implicația acestei întrebări e că aș fi obligat să citesc tot ce a scris Hillman. Nu am nicio astfel de obligație. În plus, nu am nici timpul necesar (mi-ar lua probabil tot restul anului ca să fac asta) și nici expertiza necesară (ca să obțin expertiza necesară mi-ar trebui câțiva ani). Prin urmare consider că cerințele tale sunt nejustificat de mari (de facto imposibile).

      Acum legat de publicațiile lui, am văzut că are niște publicații, dar cele pe care le-am găsit sunt ori scrisori, ori alte tipuri de articole în care pune întrebări. Acum unele dintre întrebări și unele dintre recomandări sunt justificate (de ex. zicea undeva că datele unui experiment trebuie puse la dispoziție). N-am reușit să găsesc experimente făcute de Hillman, dar n-am reușit să găsesc cele mai multe dintre articolele publicate de el (sunt destul de vechi), așa că nu pot exclude ca ele să existe. Și chiar dacă le-aș fi găsit, poate ar fi fost prea complicate să le înțeleg.

      Dar să presupunem că a făcut un experiment în care a arătat niște erori în tehnicile de microscopie electronică. M-ar interesa ce înseamnă asta – care e efectul acestor erori. Cât de mult schimă ele ceea ce cunoaștem. Nimic nu este perfect (orice experiment are limitări), asta știm cu toții, dar unele distorsiuni sunt tolerabile (de ex. nu ne apucăm să negăm existența electronului doar pentru că două măsurători nu se pun de acord care e a n-șpea zecimală din masa sa).

      Atunci când mai multe tipuri de observații și experimente indică în aceeași direcție, chiar dacă fiecare are propriile ei erori, putem să avem încredere mare în descoperiri. Unele dintre criticile lui Hillman am văzut că sunt legate de contaminarea/deteriorarea celulelor prin tratare chimică pentru a fi observate. Ceilalți specialiști spun că asta nu e o problemă atât de mare încât să invalideze descoperirile. Ce pot să fac eu ca nespecialist în această situație? Nu prea multe, decât să mă iau după consens (pentru că e mai puțin probabil ca mii de specialiști să greșească decât să greșească unul singur).
      Dar referitor la structura celulelor pot face un pic mai mult. Există metode de a vedea celula vie, metode unde criticile lui Hillman nu se aplică pentru că nu e aplicat niciun tratament chimic care să o deterioreze. Poate fi văzută în timp ce funcționează. Iar faptul că astfel de observații nu contrazic vechile observații îmi dă încredere că sunt corecte.
      Doar în caz că ar contesta cineva existența acestor metode:
      Celulă vie filmată prin tehnici noi: https://www.youtube.com/watch?v=5_bCuOr0Nuk
      Modul în care se fac aceste filmări: https://www.youtube.com/watch?v=U8Y4_AXeBSQ și https://www.youtube.com/watch?v=UZHL2fxmhlQ
      Mai multe informații despre altă tehnică de vedere a celulelor vii: https://en.wikipedia.org/wiki/Lattice_light-sheet_microscopy

      Întrebări misterioase (prea complicate pentru a primi răspunsuri fără cunoștințe în domeniu și mult timp dedicat) pot pune și cei care susțin că Pământul este plat. Sunt sigur că dacă m-aș uita printr-o carte de-a lor aș găsi argumente la care n-aș ști să răspund, dar ăsta n-ar fi un motiv să îi pun pe picior egal cu consensul științific. Mai ales în ziua de azi când avem poze din spațiu. La fel – mai ales în ziua de azi când avem filmări cu celule vii.

  84. Ai cam deturnat discutia. Hillman spune clar (si demonstreaza in lucrarile si publicatiile lui) ca CONCLUZIILE la care se ajunge cand studiezi celula vie nu pot fi aceleasi ca atunci cand studiezi la microscopul electronic. Sa urmaresti cand va aparea documentarul „On the back of a tiger”.

    1. Dacă Hillman are dreptate ar fi foarte interesat dacă ar exista un studiu (sau mai multe) care să compare direct rezultatele obținute de studiile care s-au uitat la celula vie și studiile care au folosit microscopul electronic. N-am stat să caut dacă există astfel de comparații, dar dacă aș fi fost Hillman asta aș fi făcut. Plus că în felul ăsta am ști și care sunt diferențele, cât de mari sunt, unde apar mai des, care e impactul lor etc. Poate că s-ar descoperi că observațiile greșite la microscop sunt unul dintre motivele pentru care atât de multe studii pre-clinice ajung la concluzii false.
      În ce privește documentarul, deși nu-mi dau seama când o să apară, sunt curios.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s