Vaccinat sau nevaccinat?

Sumar: Când informația e prezentată neclar, incomplet sau neintuitiv poate să ne păcălească ușor. Când auzim despre cazuri de copii vaccinați cu probleme de sănătate ne întrebăm cum pot fi statisticile adevărate când spun că vaccinurile sunt sigure. Când auzim că într-o comunitate foarte vaccinată avem un număr egal de copii vaccinați și nevaccinați care au făcut pojar ne întrebăm unde e eficiența vaccinurilor. Răspunsurile le găsim când ne uităm la studiile care compară copiii vaccinați cu cei nevaccinați: la fel de mulți fac dermatită sau au infecții și printre cei vaccinați și printre cei nevaccinați. În plus, cei vaccinați au un nivel ridicat de protecție față de bolile pentru care sunt vaccinați, dar pentru că aproape toți sunt vaccinați, iar protecția vaccinului nu este de 100%, ci de 95% sau 99%, vom avea 5% sau 1% vaccinați care fac pojar, iar acest număr s-ar putea să fie mai mare decât numărul tuturor celor nevaccinați, ceea ce o să creeze iluzia că fac pojar mai mulți copii vaccinați. O explicație intuitivă a situației ajută la îndepărtarea iluziei.

Cuprins

O dilemă

Dar erau vaccinați, de ce au făcut pojar?

Să revenim la dilema dermatitei atopice

Cum stau cu imunitatea cei vaccinați?

Recenzii sistematice

 

O dilemă

Una dintre bolile pe care părinții le asociază în ultimii ani cu vaccinurile este dermatita atopică. În albumul Copii vătămați de vaccinuri (promovat de pagina anti-vaccin GO ON Olivia Steer) cea mai comună problemă este dermatita atopică, iar întrebarea lipită de album este „Cum era cu unu la un milion?”. Adică, dacă doar în acest album sunt atâtea cazuri de reacții adverse apărute după vaccinuri, de ce spun medicii că reacțiile adverse apar doar o dată la un milion de vaccinuri? Pare să fie o contradicție mare aici.

Rezolvarea simplă (dar greșită) este să ne plasăm într-una din tabere și să îi acuzăm pe ceilalți că mint. Dacă suntem pro-vaccin o să fim tentați să zicem că acele mărturii au fost inventate. Dacă suntem anti-vaccin o să fim tentați să zicem că medicii sunt plătiți de Big Phrama și mint ca să păstreze neafectate vânzările de vaccinuri.

Dar există și o rezolvare mai complicată (și corectă) a contradicției. E nevoie de un pic de efort, dar merită. Pentru început vă tentez cu o dilemă pe care o să o explic un pic mai târziu. Așadar, ce ați zice dacă v-aș spune că există un studiu de calitate, publicat într-un jurnal medical de top (Pediatrics) care arată că

din 1878 de copii vaccinați, 428 au făcut eczemă (dermatită atopică).

Astfel de date ne fac să ne întrebăm „cum era cu unu la un milion?”. Până să găsim răspunsul, propun să ne uităm la altă situație.

 

Dar erau vaccinați, de ce au făcut pojar?

Ne întâlnim uneori cu situații paradoxale când apare o epidemie. Să zicem că e de pojar, că tot au fost recent unele în România. Uneori dintre cei care fac pojar, jumătate sunt vaccinați și jumătate nevaccinați și asta ne face să ne gândim ce rost mai are vaccinul dacă oricum se îmbolnăvesc la fel de mulți indiferent dacă au fost vaccinați sau nu. Și, mai mult de atât, ce e cu toate studiile acelea care arată eficiență de 95% a vaccinului?1 Ceva nu se potrivește.

Câteodată aparențele înșală și e exact cazul nostru. Ca să vedem asta putem aplica teorema lui Bayes, dar probabil că, la fel ca mine, nu sunteți statisticieni, așa că propun ceva mai simplu. Haideți să vedem ce s-ar întâmpla într-o situație ipotetică în care cunoaștem următoarele lucruri: avem date despre 1.000 de copii, cei mai mulți dintre ei (95%) sunt vaccinați, eficiența vaccinului contra pojarului e de 95% (așa spun studiile), iar rata de atac a virusului pojarului e de 90% (adică dacă un copil cu pojar intră în contact cu alți 10 care nici n-au avut deja pojar și nici n-au fost vaccinați, o să îi îmbolnăvească pe 9 dintre ei). Ce se întâmplă putem vedea în imaginea următoare.

vax-pojar-frecvente-naturale
Sursa datelor: eficiența vaccinului e dintr-o recenzie Cochrane (Demicheli et al., 2013). Rata de atac a pojarului e de la CDC (alte surse3 dau rate chiar mai mari: 94%). Numerele sunt rotunjite.

Surprinzător, într-o populație foarte vaccinată (95%) după o epidemie au fost mai mulți copii bolnavi vaccinați (48) decât nevaccinați (45). La prima vedere, vaccinul pare inutil, dar iluzia dispare când vedem ce se întâmplă dacă nu vaccinăm: 900 de bolnavi de pojar.

Ce se întâmplă dacă refacem calculele pentru situația în care 99% sunt vaccinați? Păi din 1000 de copii avem 990 vaccinați și 10 nevaccinați. Dintre cei 990 fac pojar 5%, adică în jur de 50; dintre cei 10 nevaccinați fac pojar 9. Avem acum 59 de bolnavi de pojar dintre care 85% sunt vaccinați. Propaganda anti-vaccin ne are la degetul mic: „Vaccinul produce boala pentru care este făcut! O epidemie a afectat doar 15% dintre nevaccinați și 85% (!) dintre vaccinați!”. Sper însă că după explicația de mai sus o să fie mai greu să le cădem în plasă. Dintr-o mie de copii vaccinați se îmbolnăvesc 50, dintr-o mie de copii nevaccinați se îmbolnăvesc 900. E simplu. În plus, dacă luăm în considerare efectul de grup și faptul că în timp infecția cu pojar devine tot mai rară, putem ajunge la situații ideale în care nimeni nu face pojar într-o comunitate.

Să revenim la dilema dermatitei atopice

Spuneam mai sus că există un studiu în care din 1878 de copii vaccinați, 428 au făcut dermatită atopică și întrebam cum rămâne cu unu la un milion. Studiul este real, dar dacă am avea doar aceste informații nu am putea spune dacă vaccinurile cresc riscul, scad riscul de dermatită atopică sau nu au niciun efect. Știu că e tentant să tragem o concluzie, dar nu putem face asta. Problema este că nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă acei copii n-ar fi fost vaccinați. Din fericire avem noroc: studiul despre care vă ziceam conține și un grup de copii parțial vaccinați și unul de copii care n-au fost deloc vaccinați.4

Să ne uităm la niște detalii. E un studiu de cohortă prin care s-a dorit să se afle dacă apariția dermatitei atopice e influențată de vaccinuri. Pentru asta au fost incluși în jur de 2.500 de copii care erau în primul an de viață și au fost împărțiți în funcție de vaccinurile primite. Autorii s-au uitat la DTP, VPI și Hib. Au fost 1878 de copii care au fost vaccinați conform schemei, 377 care au fost vaccinați incomplet și 177 care nu au fost vaccinați deloc. În jur de 23% dintre copii au făcut dermatită atopică și n-au fost diferențe semnificative între cei vaccinați complet, incomplet sau nevaccinați. Puteți vedea rezultatele mai jos.

vax-dermatita
Un studiu care a comparat copiii vaccinați cu copiii nevaccinați nu a găsit niciun risc crescut de dermatită atopică la cei vaccinați. Sursa: Kummeling et al., 2007 (ref. 4).

E de așteptat ca dintre cei 428 de copii vaccinați care au făcut dermatită, o bună parte să o fi făcut la scurt timp după un vaccin. Totuși, fără un grup de control nu putem ști dacă vaccinurile au fost cauza sau doar au coincis cu apariția problemelor. Mai sus avem grup de control și ne arată că nu avem de ce să dăm vina pe vaccinuri.

Acesta nu este singurul studiu care a investigat problema. Mai avem și altele. Unul dintre acestea a fost publicat în 2008, a fost de tip caz-control, a inclus 2184 de copii cu vârsta între 1 și 2 ani și a încercat să găsească o legătură între dermatită și vaccinurile din copilărie. Unul dintre avantaje e că a inclus mai multe vaccinuri decât studiul precedent. Mai exact vaccinurile pentru: DTP, polio, hepatita B, Hib, ROR, tuberculoză (BCG), varicelă, pneumococi și meningococi. Pentru DTP și varicelă datele nu sunt prea informative pentru că ori au fost prea puțini nevaccinați (1,7% cu DTP), ori au fost prea puțini vaccinați (0,7% contra varicelei), însă pentru celelalte au fost numere suficient de mari pentru a fi utile.2

Niciunul dintre vaccinuri nu i-a făcut pe copii mai sensibili la alergii, cu excepția vaccinului oral pentru poliomielită dat la naștere (în România nu se mai folosește vaccinul oral și nu se făcea la naștere nici când se folosea). Numărul total de doze de vaccin a fost invers asociat cu severitatea eczemei (adică copiii care au făcut eczemă au făcut o formă mai ușoară dacă au fost vaccinați). Puteți vedea mai jos legătura (sau lipsa legăturii) între numărul de doze și senzitivizarea alergică sau eczemă. Pe orizontală avem numărul de doze cumulate, iar pe verticală avem un număr care dacă este 1 ne spune că nu e nicio asociere între numărul de doze și efectul studiat (alergii sau severitatea eczemei), dacă e mai mare decât 1 înseamnă risc crescut, iar dacă e mai mic decât 1 înseamnă risc scăzut. Linia din jurul punctului măsoară imprecizia. Dacă linia include valoarea 1 nu există nicio asociere semnificativă. Singurul loc în care liniile nu includ valoarea 1 este graficul din dreapta jos, unde severitatea eczemei este mai mică pentru cei cu mai multe doze de vaccin.

vax-nr-de-doze-si-reactii-alergice-sau-atopice
Sursa: Grüber et al., 2008 (ref. 2).

Tot în studiul de mai sus există o altă analiză interesantă. Autorii s-au gândit să se uite care a fost situația la 3, 6, 9 și 12 luni pentru copiii incluși în studiu. Reamintesc că până la 2 ani toți au făcut dermatită atopică – acesta fiind criteriul pe baza căruia au fost incluși. Să ne uităm care era situația când copiii aveau 3 luni: avem 811 fără dermatită (alb) și 807 care deja au dermatită (negru). Numărul de doze de vaccin primite de ambele grupuri e aproximativ același. La 6 luni mai mulți au făcut dermatită așa că avem doar 386 care încă nu au și 1230 care au deja. Și în acest punct numărul de doze de vaccinuri primite de cei cu și de cei fără dermatită e aproximativ același. Situația e asemănătoare la 9 și la 12 luni. Dacă vaccinurile ar fi cauzat dermatita ne-am fi așteptat să vedem mult mai mulți copii cu dermatită printre cei vaccinați cu mai multe doze (adică liniile albe să fie mult mai înalte decât liniile negre), însă în niciunul dintre cele patru puncte analizate nu e vreo diferență relevantă.

vax-vaccinuri-cumulate-si-dermatita-atopica
Sursa: Grüber et al., 2008 (ref. 2).

Să ne uităm un pic la evoluția naturală a dermatitei atopice. În jur de 50% dintre cazuri apar în primul an de viață și 95% până la vârsta de 5 ani. Deși nu este cunoscut niciun tratament care să vindece dermatita și există doar metode de a ține sub control simptomele, în 75% din cazuri apare o remisie spontană înainte de adolescență. Ceilalți 25% s-ar putea să aibă perioade în care simptomele dispar, dar o să reapară mai târziu în viață. Copiii care au dermatită moderată sau severă au un risc de 50% de a face astm și de 75% de a face rinită alergică. În cazul fraților gemeni monozigotici dacă unul dintre ei face dermatită, există 75% șanse ca și celălalt să facă. Pentru cei dizigotici, riscul e de 30%.5 Prevalența eczemei variază destul de mult geografic, fiind în jur de 10% în Statele Unite (chiar 18% în unele state) și de 20% sau mai mult în Europa. Numărul de copii afectați a crescut de-a lungul timpului.

Mai mulți factori au fost asociați cu dermatita. Expunerea la câini pare să scadă riscul,6,7 fumatul (inclusiv cel pasiv) pare să crească riscul,8 existența unor păduri sau terenuri agricole în apropiere (2-5 km) pare să reducă riscul,9 expunerea la antibiotice în primul an de viață e asociată cu un risc mai mare,10 durata alăptării, anotimpul nașterii, deținerea unui animal de companie, venitul familiei, numărul de frați și altele au fost și ele asociate cu riscul de eczemă. De exemplu, primul copil are un risc mai mare de a face eczemă decât frații săi mai mici.11 Acum, dacă toate aceste asocieri sunt reale și cu cât contribuie fiecare e mai greu de zis. Totuși, cel puțin unele dintre ele probabil cresc riscul de dermatită.

Să revenim la vaccinuri. O cohortă cu 7.500 de participanți a fost urmărită de la 7 la 44 de ani pentru că s-a dorit să se afle dacă vaccinurile au vreun efect asupra eczemei, astmului sau a alergiilor. Vaccinurile incluse au fost cele monovalente contra difteriei, tetanosului și tusei convulsive, cel combinat (DTP), cel contra poliomielitei și unul contra varicelei. Au fost făcute multe analize (la 7, la 13, la 30 și la 44 de ani pentru fiecare vaccin și pentru fiecare afecțiune). Fiind atâtea, era de așteptat ca unele asocieri să fie semnificative. Câteva la vârsta de 7 ani au fost (vaccinurile pentru difterie, tetanos, tuse convulsivă și poliomielită și eczema sau alergiile alimentare), dar asocierile au fost foarte slabe, iar unele dintre ele (cele cu alergii alimentare) au dispărut după ce autorii au răspuns la unele comentarii care au scos în evidență niște erori.12,13 La 13, 30 și 44 de ani n-a fost descoperită nicio legătură pentru niciun vaccin și nicio afecțiune sau au fost descoperite ușoare asocieri inverse.12,14

Un alt studiu cu 18.000 de participanți s-a uitat la incidența astmului, a dermatitei atopice și a rinitei alergice și la vaccinarea contra pojarului, rubeolei, febrei tifoide și a varicelei. Și aici au fost multe analize și unele au găsit asocieri atunci când au folosit datele din chestionare (unele dintre acestea arătau riscuri crescute, altele riscuri scăzute). Când au fost folosite evaluările medicale (mult mai precise decât chestionarele), nicio asociere n-a fost găsită.15

Un alt studiu cu 1.673 de participanți cu vârste între 5 și 7 ani a încercat să afle dacă vaccinul BCG și cel celular pentru tuse convulsivă cresc riscul de eczemă, astm, rinită alergică sau senzitivizare alergică. N-a găsit diferențe între cei vaccinați și cei nevaccinați.19

Un alt studiu cu câteva sute de participanți în fiecare categorie a verificat dacă vaccinurile ROR, pertussis sau Hib cresc riscul de boală celiacă. Nici aici n-a fost găsită vreo legătură. De exemplu, dintre cei cu boală celiacă au fost 291 (adică 74%) nevaccinați contra tusei convulsive, iar 101 au fost vaccinați. În grupul de control (adică grupul celor fără boală celiacă) au fost 457 nevaccinați (73%) și 166 vaccinați. Deci avem aceeași proporție de vaccinați și printre cei cu celiachie și printre cei fără. S-a încercat să se verifice și dacă vaccinul BCG are vreun efect, dar au fost foarte puțini vaccinați (19), așa că nu au putut fi trase concluzii.17

Un studiu cu 7.098 de participanți s-a uitat dacă vaccinarea cu BCG, DTP și ROR crește riscul de boli alergice. N-au fost diferențe între cei vaccinați și cei nevaccinați.16

Un studiu din Germania a urmărit 2.018 copii de la naștere până la vârsta de 20 de ani. Dintre aceștia, 815 au fost vaccinați cu cel puțin unul dintre următoarele: ROR, vaccinul contra encefalitei sau BCG (contra tuberculozei), iar 185 nu au fost vaccinați cu niciunul. Ceilalți au fost vaccinați parțial. Riscul de astm a fost mai mic la cei vaccinați.18

Un alt studiu s-a uitat la riscul de astm și boli atopice la cei vaccinați și cei nevaccinați. N-a găsit vreo diferență, dar din cauza numărului mic de copii nevaccinați (24) concluziile nu sunt atât de robuste.20 Astfel de studii sunt însă utile când sunt făcute recenzii sistematice.

Un studiu de cohortă din Melbourne cu copii aflați la risc ridicat de astm și alergii în general n-a descoperit legături între vaccinuri și aceste afecțiuni, cu excepția a două vaccinuri: vaccinul contra poliomielitei pare să fi scăzut un pic riscul de astm, iar DTP pare să fi crescut un pic riscul de astm, dar toate acestea abia la vârsta de 6 ani.21

Un studiu cu copii din Germania și Olanda a inclus 510 copii cu probleme respiratorii (cum ar fi astmul) și 510 fără. Apoi s-a uitat dacă aceste două grupuri diferă în modul în care au primit vaccinurile BCG, pertussis, ROR sau Hib. Nu a găsit vreo diferență.22 Un alt studiu, de data asta din Elveția, cu sute de copii vaccinați și nevaccinați a verificat dacă vaccinul ROR crește riscul de boli atopice. Nu îl crește.23

Un studiu foarte mare de cohortă, cu 871.234 de participanți dintre care 84% vaccinați cu ROR a descoperit o asociere inversă între vaccin și astm. Adică cei vaccinați au făcut astm mai rar decât cei nevaccinați.28

 

Cum stau cu imunitatea cei vaccinați?

O altă îngrijorare a părinților este că prin vaccinare s-ar putea să scadă capacitatea sistemului imunitar al copilului în lupta cu alte infecții. Ca să verificăm dacă se întâmplă asta ne putem uita la numărul de spitalizări ale copiilor cu infecții bacteriene sau virale și dacă apar mai mult la cei vaccinați decât la cei nevaccinați. Există câteva studii care au verificat exact acest lucru, așa că propun să ne uităm la ele.

Unul dintre studii s-a uitat la 436 de copii internați cu infecții bacteriene și a verificat dacă au fost mai mulți vaccinați cu ROR în perioada de 3 luni anterioară internării. Nu au fost mai mulți.34 Un studiu asemănător, cu 223 de cazuri (spitalizări) și 438 de controale (copii sănătoși) a încercat să afle dacă cei spitalizați au primit sau nu mai multe vaccinuri în perioada anterioară îmbolnăvirii decât cei sănătoși. N-au fost descoperite diferențe semnificative, iar datele sugerează chiar că vaccinurile ar avea un efect protector (dar nu sunt semnificative ca să putem trage concluzia asta).35 Un alt studiu a verificat dacă în perioada de 90 de zile după vaccinul ROR a crescut numărul de infecții virale sau bacteriene. Nu a crescut, ba chiar a scăzut în primele 30 de zile.36

Un studiu clinic randomizat cu 4.224 de copii împărțiți în două grupuri – cei vaccinați cu BCG și cei nevaccinați – i-a urmărit de la naștere până la vârsta de 13 luni. Au fost făcute analize în două momente: la 3 luni și la 13 luni. În niciunul n-a fost vreo diferență semnificativă între cei vaccinați și cei nevaccinați în ce privește numărul de infecții (la 3 luni au fost 291 de infecții la cei vaccinați și 336 la cei nevaccinați; la 13 luni au fost 7.028 de infecții la cei vaccinați și 6.791 la cei nevaccinați; niciuna dintre diferențe n-a fost semnificativă).37

Dar probabil cele mai bune informații le avem dintr-un studiu foarte mare de cohortă care a inclus toți copiii din Danemarca născuți între 1990 și 2001, în total 805.206. Au fost detectate 84.317 cazuri de spitalizări din cauza bolilor infecțioase și nicio legătură cu vaccinurile deși au fost disponibili mii sau zeci de mii de copii vaccinați și nevaccinați pentru cele mai multe vaccinuri analizate. Doar pentru vaccinul Hib a fost detectată o asociere foarte slabă (interval de încredere între 1,01 și 1,08 în condițiile în care 1 înseamnă nicio asociere), dar nu e deloc surprinzător pentru că au fost făcute 42 de comparații, iar când sunt atât de multe riscul de a obține unele asocieri false e destul de mare.38

Mai jos aveți o parte din rezultate. Dacă nu sunteți obișnuiți cu astfel de grafice, nu vă speriați, sunt simplu de interpretat. Fiecare punct reprezintă riscul relativ, adică riscul celor vaccinați împărțit la riscul celor nevaccinați. De exemplu, dacă 5% dintre cei vaccinați și 10% dintre cei nevaccinați au făcut pneumonie am avea un risc relativ de 5/10, adică 0,5. Acest număr ar fi plasat în stânga. Dacă punctele sunt în stânga, riscul e mai mic pentru cei vaccinați; dacă sunt în dreapta e invers. Segmentele din jurul punctelor ne arată cât de imprecisă e măsurarea. Dacă segmentele intersectează linia verticală (cea sub care scrie 1.0), înseamnă că nu s-a observat o asociere semnificativă.

vax-infectii-si-vaccinuri
Vaccinați vs. nevaccinați și riscul de infecții (dacă nu știți cum se interpretează citiți paragraful anterior). Sursa: Hviid et al., 2005 (ref. 38).

 

Recenzii sistematice

Aș putea continua, dar există riscul să îmi aleg doar studiile care îmi plac mie și să le ignor pe celelalte, așa că e mai bine să ne uităm la recenzii sistematice. În recenzii sistematice sunt căutate toate studiile despre un anumit subiect, sunt clasificate în funcție de calitate, eventual sunt combinate statistic (meta-analiză) și apoi sunt trase concluzii.

O recenzie sistematică mai veche, din 2004, a investigat dacă vaccinurile BCG, DTP și ROR cresc riscul de boli alergice. Concluzia sa este că vaccinurile nu cresc acest risc.24 Alte trei recenzii mai noi s-au uitat la efectul pe care îl are vaccinul BCG asupra astmului și au descoperit ori că nu are niciun efect, ori că e posibil chiar să protejeze de astm.25,26,27 Personal, tind să cred că nu are niciun efect.

O recenzie sistematică recentă a investigat o posibilă legătură între vaccinuri și bolile atopice și nu a găsit niciuna.29 Iar altă recenzie sistematică, de data asta dintr-un jurnal prestigios, a concluzionat că vaccinurile nu cresc riscul de boli atopice, eczemă, alergii, astm și altele (la pag. 175 din raportul detaliat puteți vedea mai multe detalii despre studiile relevante).30

Două recenzii sistematice foarte cuprinzătoare publicate în 2016 în BMJ au investigat efectele non-specifice ale vaccinurilor, adică efectele care țin de infecții cu alți patogeni în afară de cei pentru care se vaccinează și alte efecte care ar putea influența morbiditatea și mortalitatea. Ambele au concluzionat că BCG, DTP și vaccinurile contra pojarului (inclusiv ROR) nu cresc riscul de alte boli, iar BCG și cele contra pojarului scad mortalitatea infantilă mai mult decât ar fi de așteptat de la efectul lor strict asupra bolilor pentru care sunt făcute (tuberculoză, respectiv pojar).31,32,33

 

Recomandări:
Gerd Gigerenzer – Risk Savvy: How to Make Good Decisions (2013);
Retraction Watch: Un studiu foarte slab care compara copii vaccinați cu nevaccinați a fost retras;
Skeptical Raptor: Multiple vaccinations weaken children’s immune system – a myth;

Referințe:

1: Demicheli, V., Rivetti, A., Debalini, M. G., & Di Pietrantonj, C. (2013). Vaccines for measles, mumps and rubella in children. Evidence-Based Child Health: A Cochrane Review Journal, 8(6), 2076-2238.

2: Grüber, C., Warner, J., Hill, D., & Bauchau, V. (2008). Early atopic disease and early childhood immunization–is there a link?. Allergy, 63(11), 1464-1472.

3: RODGERS, D. V., GINDLER, J. S., ATKINSON, W. L., & MARKOWITZ, L. E. (1993). High attack rates and case fatality during a measles outbreak in groups with religious exemption to vaccination. The Pediatric infectious disease journal, 12(4), 288-291. (Abstract)

4: Kummeling, I., Thijs, C., Stelma, F., Huber, M., van den Brandt, P. A., & Dagnelie, P. C. (2007). Diphtheria, pertussis, poliomyelitis, tetanus, and Haemophilus influenzae type b vaccinations and risk of eczema and recurrent wheeze in the first year of life: the KOALA Birth Cohort Study. Pediatrics, 119(2), e367-e373. (Abstract)

5: Thomsen, S. F. (2014). Atopic dermatitis: natural history, diagnosis, and treatment. ISRN allergy, 2014.

6: Pelucchi, C., Galeone, C., Bach, J. F., La Vecchia, C., & Chatenoud, L. (2013). Pet exposure and risk of atopic dermatitis at the pediatric age: a meta-analysis of birth cohort studies. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 132(3), 616-622. (Abstract)

7: Thorsteinsdottir, S., Thyssen, J. P., Stokholm, J., Vissing, N. H., Waage, J., & Bisgaard, H. (2016). Domestic dog exposure at birth reduces the incidence of atopic dermatitis. Allergy; 71(12):1736-1744.

8: Kantor, R., Kim, A., Thyssen, J., & Silverberg, J. I. (2016). Association of atopic dermatitis with smoking: A systematic review and meta-analysis. Journal of the American Academy of Dermatology; 75(6):1119-1125.e1. (Abstract)

9: Ruokolainen, L., Hertzen, L., Fyhrquist, N., Laatikainen, T., Lehtomäki, J., Auvinen, P., … & Knip, M. (2015). Green areas around homes reduce atopic sensitization in children. Allergy, 70(2), 195-202.

10: Tsakok, T., McKeever, T. M., Yeo, L., & Flohr, C. (2013). Does early life exposure to antibiotics increase the risk of eczema? A systematic review. British Journal of Dermatology, 169(5), 983-991. (Abstract)

11: Sasaki, M., Yoshida, K., Adachi, Y., Furukawa, M., Itazawa, T., Odajima, H., … & Akasawa, A. (2016). Environmental factors associated with childhood eczema: Findings from a national web-based survey. Allergology International. (Abstract)

12: Nakajima, K., Dharmage, S. C., Carlin, J. B., Wharton, C. L., Jenkins, M. A., Giles, G. G., … & Hopper, J. L. (2007). Is childhood immunisation associated with atopic disease from age 7 to 32 years?. Thorax, 62(3), 270-275.

13: Dharmage, S. C., Matheson, M., Nakajima, K., Carlin, J. B., Wharton, C., Jenkins, M. A., … Abramson, M. (2007). Authors’ reply. Thorax, 62(10), 926.

14: Matheson, M. C., Haydn Walters, E., Burgess, J. A., Jenkins, M. A., Giles, G. G., Hopper, J. L., … & Dharmage, S. C. (2010). Childhood immunization and atopic disease into middle-age–a prospective cohort study. Pediatric Allergy and Immunology, 21(2p1), 301-306. (Abstract) [Sci-Hub]

15: Dulny, G., Sybilski, A. J., Zalewska, M., Raciborski, F., Komorowski, J., Piekarska, B., … & Samoliński, B. (2015). The Effect of Preventive Immunization on the Incidence of Allergic Conditions. Iranian Journal of Allergy, Asthma and Immunology, 14(4), 402-409.

16: Bremner, S. A., Carey, I. M., DeWilde, S., Richards, N., Maier, W. C., Hilton, S. R., … & Cook, D. G. (2005). Timing of routine immunisations and subsequent hay fever risk. Archives of disease in childhood, 90(6), 567-573. (Abstract)

17: Myléus, A., Stenlund, H., Hernell, O., Gothefors, L., Hammarström, M. L., Persson, L. Å., & Ivarsson, A. (2012). Early vaccinations are not risk factors for celiac disease. Pediatrics, 130(1), e63-e70.

18: Grabenhenrich, L. B., Gough, H., Reich, A., Eckers, N., Zepp, F., Nitsche, O., … & Hoffmann, U. (2014). Early-life determinants of asthma from birth to age 20 years: a German birth cohort study. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 133(4), 979-988.

19: Möhrenschlager, M., Haberl, V. M., Krämer, U., Behrendt, H., & Ring, J. (2007). Early BCG and pertussis vaccination and atopic diseases in 5-to 7-year-old preschool children from Augsburg, Germany: Results from the MIRIAM study. Pediatric allergy and immunology, 18(1), 5-9. (Abstract)

20: Martignon, G., Oryszczyn, M. P., & Annesi-Maesano, I. (2005). Does childhood immunization against infectious diseases protect from the development of atopic disease?. Pediatric allergy and immunology, 16(3), 193-200. (Abstract)

21: Thomson, J. A., Widjaja, C., Darmaputra, A. A., Lowe, A., Matheson, M. C., Bennett, C. M., … & Dharmage, S. C. (2010). Early childhood infections and immunisation and the development of allergic disease in particular asthma in a high-risk cohort: A prospective study of allergy-prone children from birth to six years. Pediatric allergy and immunology, 21(7), 1076-1085. (Abstract)

22: Mommers, M., Weishoff-Houben, M., Swaen, G. M. H., Creemers, H., Freund, H., Dott, W., & Van Schayck, C. P. (2004). Infant immunization and the occurrence of atopic disease in Dutch and German children: A nested case-control study. Pediatric pulmonology, 38(4), 329-334. (Abstract) [Sci-Hub]

23: Roost, H. P., Gassner, M., Grize, L., Wüthrich, B., Sennhauser, F. H., Varonier, H. S., … & Braun-Fahrländer, C. (2004). Influence of MMR-vaccinations and diseases on atopic sensitization and allergic symptoms in Swiss schoolchildren. Pediatric allergy and immunology, 15(5), 401-407. (Abstract)

24: Koppen, S., de Groot, R., Neijens, H., Nagelkerke, N., van Eden, W., & Rümke, H. C. (2004). No epidemiological evidence for infant vaccinations to cause allergic disease. Vaccine, 22(25), 3375-3385. (Abstract)

25: El-Zein, M., Parent, M. E., Benedetti, A., & Rousseau, M. C. (2009). Does BCG vaccination protect against the development of childhood asthma? A systematic review and meta-analysis of epidemiological studies. International journal of epidemiology, dyp307.

26: Linehan, M. F., Nurmatov, U., Frank, T. L., Niven, R. M., Baxter, D. N., & Sheikh, A. (2014). Does BCG vaccination protect against childhood asthma? Final results from the Manchester Community Asthma Study retrospective cohort study and updated systematic review and meta-analysis. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 133(3), 688-695.

27: Balicer, R. D., Grotto, I., Mimouni, M., & Mimouni, D. (2007). Is childhood vaccination associated with asthma? A meta-analysis of observational studies. Pediatrics, 120(5), e1269-e1277. (Abstract)

28: Hviid, A., & Melbye, M. (2008). Measles-mumps-rubella vaccination and asthma-like disease in early childhood. American journal of epidemiology, 168(11), 1277-1283.

29: Jagelavičienė, A., & Usonis, V. (2014). Relationship between vaccination and atopy. Acta medica Lituanica, 21(3).

30: Maglione, M. A., Das, L., Raaen, L., Smith, A., Chari, R., Newberry, S., … & Gidengil, C. (2014). Safety of vaccines used for routine immunization of US children: a systematic review. Pediatrics, 134(2), 325-337. [raportul detaliat]

31: Higgins, J. P., Soares-Weiser, K., López-López, J. A., Kakourou, A., Chaplin, K., Christensen, H., … & Reingold, A. L. (2016). Association of BCG, DTP, and measles containing vaccines with childhood mortality: systematic review. bmj, 355, i5170.

32: Kandasamy, R., Voysey, M., McQuaid, F., de Nie, K., Ryan, R., Orr, O., … & Pollard, A. J. (2016). Non-specific immunological effects of selected routine childhood immunisations: systematic review. bmj, 355, i5225.

33: Yung, C. F. (2016). Non-specific effects of childhood vaccines. BMJ, 355, i5434.

34: Miller, E., Andrews, N., Waight, P., & Taylor, B. (2003). Bacterial infections, immune overload, and MMR vaccine. Archives of disease in childhood, 88(3), 222-223.

35: Black, S. B., Cherry, J. D., Shinefield, H. R., Fireman, B., Christenson, P., & Lampert, D. (1991). Apparent decreased risk of invasive bacterial disease after heterologous childhood immunization. American Journal of Diseases of Children, 145(7), 742-745. (Abstract)

36: Stowe, J., Andrews, N., Taylor, B., & Miller, E. (2009). No evidence of an increase of bacterial and viral infections following measles, mumps and rubella vaccine. Vaccine, 27(9), 1422-1425. (Abstract)

37: Kjærgaard, J., Birk, N. M., Nissen, T. N., Thøstesen, L. M., Pihl, G. T., Benn, C. S., … & Greisen, G. (2016). Nonspecific effect of BCG vaccination at birth on early childhood infections: a randomized, clinical multicenter trial. Pediatric Research. (Abstract)

38: Hviid, A., Wohlfahrt, J., Stellfeld, M., & Melbye, M. (2005). Childhood vaccination and nontargeted infectious disease hospitalization. Jama, 294(6), 699-705.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Vaccinat sau nevaccinat?&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s