Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)

Cuprins

Ce spune articolul?

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Rețeaua de dezinformare și sursa originală

Deci cât de informativ este articolul?

 

Ce spune articolul?

Articolul de pe RomaniaTV.net: „Medicii sunt șocați! Acest remediu ucide 93% dintre celulele de cancer la colon în doar două zile!”

Articolul a apărut în 10 martie pe RomâniaTV.net și e o preluare de pe Girly.ro. Ambele sunt clickbait-uri cu puțină informație și e greu de zis care e sursa originală, dar bănuiesc că e un articol de pe Secretele.com, publicat în 2014. De fapt, probabil că nici acesta nu este original, ci doar tradus. Așa că analiza mea o să se bazeze nu doar pe ceea ce scrie pe RomâniaTV.net, ci și pe ce scrie pe Secretele.com.

Pentru început, să vedem ce afirmă aceste articole.

Pe RomâniaTV.net scrie că oamenii de știință de la Universitatea din Adelaide, Australia, au descoperit că acidul lauric (găsit în concentrație mare în uleiul de cocos) poate ucide mai mult de 93% din celulele de cancer la colon în 48 de ore de la începerea tratamentului. De asemenea, că eficacitatea acestuia a fost dovedită în nenumărate rânduri pentru mai multe boli.

Pe Girly.ro, pe lângă cele de mai sus, mai scrie și că „energia” din acidul lauric nu afectează celulele sănătoase și că grăsimile tratează vitamina C (sic!):

Studii clinice realizate de Societatea Americana de Nutritie au demonstrat ca grasimile din uleiul de cocos pot trata diabetul, oseoporoza, mononucleuza, vitamina C si herpesul.

Secretele.com mai adaugă și că

Cele mai recente studii au confirmat potentialul anti-cancer al uleiului din nuca de cocos, dar un numar mare de incercari medicale au stabilit beneficiile sale de sanatate cu mult timp in urma.

Alt titlu exagerat. Sursa: Ziarul de Sănătate.

Mai aflăm și că uleiul de cocos este bun și pentru tensiune, Alzheimer și multe alte probleme. Articolul ne îndeamnă să nu „ne dăm viețile noastre în mâinile medicinei convenționale” și să ne folosim de „Mama Natură” atunci când avem probleme de sănătate, inclusiv cancer. Iar o tentativă de temperare a mesajului (nuca de cocos nu este neapărat leacul pentru cancer) rămâne doar o tentativă (acesta este doar unul dintre mai multe moduri…):

Trebuie avut in vedere faptul ca aceste rezultate nu inseamna neaparat ca nuca de cocos este leacul pentru cancer. Acesta este doar unul dintre mai multe moduri naturale pentru a lupta impotriva lui.

Niciun articol științific nu e citat, preferându-se să se vorbească despre „cecetătorii de la Universitatea din Adelaide” și despre „studiile” recente care au confirmat toate afirmațiile. Totuși, o altă verisune a articolului, prezentă pe E-Dimineata.ro dă link spre un studiu. Acesta:

Fauser, J. K., Matthews, G. M., Cummins, A. G., & Howarth, G. S. (2013). Induction of apoptosis by the medium-chain length fatty acid lauric acid in colon cancer cells due to induction of oxidative stress. Chemotherapy, 59(3), 214-224. (Abstract)

 

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Să le luăm pe rând.

Studiul: Două tipuri de celule canceroase (Caco-2 și IEC-6) au fost tratate cu acid lauric, butirat sau o substanță de control și s-a observat că cele tratate cu acid lauric au murit mai des. Autorii încheie spunând: „Acest studiu inițial despre potențialele efecte antineoplazice ale [acidului lauric] reprezintă un important prim pas pentru investigații mai intensive ale mecanismelor apoptotice specifice acțiunii acizilor grași… .”

Studiul nu spune că ar fi arătat că acidul lauric ar fi un tratament contra cancerului, ci că a descoperit un mecanism care ar merita studiat mai mult. E extrem de important să facem diferența între studiile in vitro sau pe animale și cele pe oameni. În primul articol despre știrile despre sănătate am explicat care e problema cu studiile pe animale și vă invit să citiți din nou acea secțiune. O să vedeți că deși scleroza multiplă a fost vindecată de o mie de ori la animale, doar câteva medicamente au unele beneficii la oameni. Asemănător e și cu alte boli, unde unele tratamente care funcționează la animale pot chiar să facă rău oamenilor. Suntem mult prea diferiți de animale. De cele mai multe ori ceea ce funcționează pe șoareci sau pe celule într-o eprubetă nu funcționează într-un organism uman.

Alt titlu exagerat care nu ține cont că e vorba de cercetare in vitro. Sursa: TeoTrandafir.com.

Articolul de pe Secretele.com nu ne informează de limitările cercetării in vitro și tratează descoperirile ca și cum ar fi făcute pe oameni. Astfel, ceea ce citim este înșelător.

Articolul continuă să facă afirmații pentru care nu oferă nicio sursă, în esență cerându-ne să îl credem pe cuvânt pe autor. Atunci când afirmă că cele mai recente studii au confirmat efectele anti-cancer ale uleiului de nucă de cocos ar trebui ca orice cititor să se oprească și să ceară acele studii. Faptul că autorul nu consideră necesar să le ofere ne arată că e iresponsabil și nu dorește –sau nu îl interesează– să fim informați corect.

Ce uită să menționeze studiul e că în același experiment au fost „otrăvite” și celulele sănătoase. Sursa: Viață și sănătate.

Pe Girly.ro ni se spune și că acidul lauric nu afectează celulele sănătoase, informație contrazisă chiar de studiul care a declanșat toată știrea. În acel studiu au fost folosite două linii de celule: Caco-2 (celule umane canceroase) și IEC-6 (celule sănătoase de șobolan). Ambele tipuri de celule au fost omorâte de acidul lauric:

Studiul curent a determinat, nu surprinzător, că acidul lauric […] a indus apoptoză considerabilă în celulele IEC-6.

Deci acidul lauric omoară și celule canceroase și celule sănătoase în experimente de laborator. Știrile, inclusiv în titlu, au prezentat doar partea despre celulele canceroase și astfel au indus în eroare cititorii.

Când cineva spune că un medicament sau o vitamină omoară celulele canceroase în eprubetă ține minte că la fel face și un pistol. Sursa: XKCD.

În plus, uleiul de nucă de cocos este prezentat ca având doar beneficii, iar cititorii sunt îndemnați să îl consume dacă vor să fie sănătoși. Unul dintre saiturile care au preluat articolul (Bioera.ro) are la sfârșit chiar un link de unde cititorii pot cumpăra.

Niciunde nu se spune nimic despre potențialele pericole, așa cum ar fi normal dacă dorim o informare echilibrată. Uleiul de cocos conține un nivel ridicat de grăsimi saturate și din acest motiv mai multe organizații de specialiști recomandă să fie evitat: Organizația Mondială a Sănătății, FDA, US Department of Agriculture, American Heart Association, British National Health Service ș.a. Problema principală este că grăsimile saturate sunt asociate cu problemele cardiovasculare și chiar dacă efectul lor este mic, este important (conform unei recenzii Cochrane). Asemănător, și Dietary Guidelines Advisory Committee după ce a analizat în mod sistematic studiile făcute pe oameni a concluzionat că dacă înlocuim grăsimile saturate (cum este și uleiul de nucă de cocos) cu grăsimi polinesaturate (de exemplu, ulei de floarea soarelui) putem scădea riscul de cardiopatie ischemică și alte probleme cardiovasculare. Dar toate acestea sunt informații pe care le avem despre grăsimile saturate în general, nu despre uleiul de cocos.

Așadar, înainte să trecem la ulei de cocos e important să cunoaștem și potențialele lui riscuri și să le punem în balanță cu potențialele beneficii și să ținem cont de faptul că beneficiile n-au fost observate pe oameni ci doar pe niște celule, deci nu știm dacă ele există.

Rețeaua de dezinformare și sursa originală

Cum spuneam, nu e clar care e sursa originală, dar articolul a fost preluat de foarte multe saituri fără să fie îmbunătățit. De cele mai multe ori este preluat cu copy-paste, câteodată sunt preluate doar bucăți, iar în rare cazuri mai sunt adăugate și alte informații – din nefericire tot exagerate.

Mai jos am făcut o listă cu toate locurile unde am găsit știrea. După cum puteți observa, lista cuprinde televiziuni de știri, ziare, bloguri, saituri care declară că promovează sănătatea sau dau impresia că ar fi scrise de doctori și saituri care promovează conspirații și alte tâmpenii (Lupul Dacic, Fluierul, Cocoon). Cel puțin când vine vorba despre știri legate de sănătate, toate sunt la același nivel.

Cine a preluat știrea fără să o verifice

RomâniaTV.net
Girly.ro (sursa citată de RomaniaTV.net)
WOWBiz
BZI.ro
Ziarul Național (Moldova)
DC News
AndreiTurcu.ro
Click! Sănătate
Doctorul Zilei
PH-Online.ro
AfluOnline.ro
ViațaVerdeViu
AMPress.ro
SfatulParintilor.ro
Cap Limpede
Teo Trandafir
Cocoon.ro
Bucurestiul.ro
Lupul Dacic
Bioera.ro
Info-Dir.ro
AndreiLaslau.ro
Kanal D
Kfetele.ro
Fluierul.ro
StirileRNL.ro
Evenimentul Zilei (Moldova)
Healthy-Romania.ro
ViataSiSanatate.ro
Ziarul de Sănătate
Yoga Esoteric
E-Dimineata.ro (singurul care citează studiul original)
Secretele.com (pare să fie sursa originală)

Am vorbit într-un articol anterior despre jurnale științifice prădătoare, adică acele jurnale false care publică orice pentru bani și încearcă să pară jurnale serioase. În ultimii ani au devenit o problemă serioasă în știință. Am vorbit într-un alt articol despre cum în anumite situații anumite companii farmaceutice produc un număr mare de rapoarte (articole care sumarizează dovezile într-un mod nesistematic) de slabă calitate încercând ca prin cantitate să creeze impresia că produsele lor sunt mai bune decât sunt și astfel să facă greu de găsit recenziile sistematice de calitate superioară care s-ar putea să nu spună ce vor ele.

Un fenomen asemănător are loc și în jurnalism: articole de o calitate foarte scăzută ne invadează și e foarte greu să găsim ceva de încredere. Principalul motiv pentru care astfel de articole există este că sunt profitabile, ori pentru că aduc clicuri, ori pentru că cei care le produc vând diverse produse. De exemplu, una dintre cele mai populare surse de știri înșelătoare de pe internet, NaturalNews, are bineînțeles o știre despre cum uleiul de cocos ne vindecă de cancer, iar printre produsele vândute sunt foarte multe cu ulei de cocos. Cei de la Collective Evolution la fel: același articol cu uleiul de cocos care distruge cancerul, iar în magazin ulei de cocos de vânzare. Dacă știrea ar fi prezentat corect ce știm despre beneficiile și riscurile uleiului de cocos n-ar fi fost nicio problemă că astfel de saituri vând ulei de cocos. Problema apare când știrile sunt înșelătoare și încearcă să ne facă să credem că anumite produse sunt mai bune decât sunt sau încearcă să ne sperie că dacă nu folosim acele produse nu putem fi sănătoși. Astfel de practici sunt lipsite de etică.

Știrile despre sănătate sunt bolnave, internetul e poluat și fiecare articol nou precum cel pe care l-am analizat aici, fiecare preluare a unei știri și fiecare distribuire a sa contribuie la această poluare. Soluția pentru a limpezi apele este să avem așteptări mai mari, să cerem standarde mai ridicate. Dacă un articol nu dă nicio sursă când vorbește despre sănătate, ar trebui ignorat. Dacă dă surse slabe dar nu explică limitările cercetării, ar trebui ignorat. Dacă vrea să ne convingă că niște descoperiri pe celule în eprubetă sau pe șoareci se aplică la oameni, ar trebui ignorat. Avem nevoie de standarde mai înalte!

 

Deci cât de informativ este articolul?

Folosind mai mult sau mai puțin criteriile de pe HealthNewsReview (puteți vedea un exemplu aici) să vedem ce e relatat corect și ce ar putea fi îmbunătățit.

Criteriu Aplicabil? / Comentarii
Discută adecvat costurile produsului?

Nu se aplică

Cuantifică adecvat beneficiile produsului?

Nesatisfăcător

Niciun beneficiu nu este însoțit de dovezi adecvate. Pentru cele mai multe în loc de dovezi sunt prezentate afirmații generale („cercetătorii au demonstrat”, „studiile confirmă”) care induc în eroare, iar afirmația legată de cancer este bazată pe un studiu in vitro care nu are cum să ne spună dacă uleiul de cocos e un tratament pentru cancer. Limitările acestui tip de studiu nu sunt nici măcar menționate, iar în cele mai multe articole nu se precizează nici măcar care este acest studiu. Așadar, avem afirmații care induc cititorul în eroare.
Explică adecvat pericolele produsului?

Nesatisfăcător

Nu există nicio mențiune a posibilelor efecte negative asupra sănătății cardiovasculare.
Este înțeleasă calitatea dovezilor?

Nesatisfăcător

Deși în unele variante ale articolului se spune că este vorba de un experiment pe celule, acesta este tratat ca și când ar fi pe oameni, iar rezultatele sale ar fi absolute. Restul dovezilor sunt înlocuite cu „studiile confirmă”. Articolul se folosește de autoritatea științei în loc să prezinte dovezi.
Exagerează pericolele nefolosirii produsului?

Nesatisfăcător

Unele variante ale articolului afirmă că pentru a reduce riscul apariției cancerului de colon trebuie să folosim ulei de cocos. Alte variante doar sugerează asta. Toate dezinformează.
Sunt folosite surse independente și sunt identificate conflictele de interese?

Nesatisfăcător

Este folosită o singură sursă, una inadecvată. Cel puțin unul dintre saiturile care au postat articolul vinde ulei de cocos.
E comparat produsul cu alternative?

Nesatisfăcător

Este comparat în mod inadecvat afirmându-se ori că alte forme de tratament nu garantează o vindecare totală, ori se recomandă renunțarea la alte tratamente (din „medicina convențională”, cel puțin).
Este stabilită disponibilitatea produsului?

Nu se aplică

Este stabilită noutatea adusă de produs?

Nu se aplică

Sursa principală este un comunicat de presă?

Nu se aplică

Nu este descrisă cercetare nouă. Acest criteriu se aplică atunci când o știre este scrisă în urma unui comunicat de presă și nu este consultată nicio altă sursă pentru a confirma sau infirma cele spuse în comunicat.

 

Concluzia mea este că articolul induce cititorii în eroare în legătură cu ce știm despre efectele uleiului de nucă de cocos asupra sănătății oamenilor și recomandă folosirea sa în mod nejustificat. În plus, nu face niciun efort pentru a explica relevanța cercetării, ba chiar ar putea confuza cititorii care n-o să înțeleagă cum de acest produs nu este folosit pe scară largă pentru tratarea cancerului. Unii ar putea trage concluzia că „interese” mari doresc să ascundă tratamentul pentru cancer. Astfel, cred că persoanele care nu citesc articolul sunt mai informate decât cele care îl citesc.

 

Recomandări:

Lockyer, S., & Stanner, S. (2016). Coconut oil–a nutty idea?. Nutrition Bulletin, 41(1), 42-54.

Harriet Hall (2013). Coconut oil. Science-Based Medicine.

Gary Schwitzer (2017). Pollution of health news. BMJ; 356:j1262. [HealthNewsReview]

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)&8221;

  1. Nu știu dacă citiți comentariile… Nici nu contează. Vă zic ce gândeam la sfârșitul articolului.

    Sunteți o picătură de apă dulce într-un ocean. Realizați că, oricât de beton sunt articolele dumneavoastră, niciun consumator de „produs miraculos care vindecă cancerul” nu are răbdarea și inteligența să vă citească până la capăt? Realizați că admiratorii lui Teo Trandafir, revistei AS etc. înnebunesc de fericire când află că s-a descoperit (cine, unde, după câtă cercetare nu contează) un nou leac, mai universal ca anteriorul, contra cancerului și că n-o să vă citească blogul în veci? Că nici nu existați pentru ei?
    Sunteți prea academic și e păcat. Dacă 1% din înfometații de miracole cu ulei de bursuc în metază citesc articolele dumneavoastră, ele ar trebui redactate într-un stil mai simplu. Poate că 0,1% din ei ar căsca ochii la ce spuneți. Ar fi un cîștig imens.
    Altminteri, rămâneți așa, favoritul celor care deja vă citesc cu plăcere, ca să-și reconfirme ceea ce știau: șarlatania omoară mai mulți oameni decât reușește cancerul. Fiindcă omoară, prin dezinformare și manipulare, chiar și acolo unde e doar o bronchopneumonie ușor de rezolvat, doar că în schema de tratament nu intră nici Ciuboțica Cucului, nici Traista Ciobanului și nici Piciorul Cocoșului.

    1. Mulţumesc pentru comentariu – da, le citesc.
      Înțeleg și sunt de acord cu criticile. Într-adevăr, puțini citesc acest articol și cei mai mulți sunt deja de acord cu ce spun în el. Într-adevăr, multe dintre articolele mele sunt scrise într-un stil prea complicat. De ceva vreme mă gândesc cum să le fac mai simple, mai atractive, pentru că scopul meu nu este să fiu citit doar de cei care sunt deja de acord cu mine. Există mai multe lucruri la care m-am gândit.
      Un mod de a face un articol atractiv e să fie amuzant (așa cum încearcă de exemplu Skeptic Pengu, pe care îmi place foarte mult să-l citesc). Problema e că nu mi se potrivește și cred că astfel i-aș alunga pe cei care nu sunt de acord cu mine. În plus, dacă aș greși ceva (lucru inevitabil) mi-ar fi destul de greu să recunosc asta după ce am râs de tabăra opusă, iar scopul meu este să mă informez și pe mine.
      Un alt mod ar fi să adaug grafice care să explice simplu lucruri complicate. Pe de o parte nu e întotdeauna posibil de explicat simplu orice. Pe de altă parte trebuie efort în plus și niște abilități. Mi-am propus să adaug mai multe grafice pe viitor. De exemplu, am văzut că a avut succes explicația grafică de aici https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/12/07/vaccinat-sau-nevaccinat/#_Toc468039312 .
      Limbajul academic. Da, trebuie să-l simplific un pic, dar există o problemă. S-ar putea să-l simplific prea tare și să induc oamenii în eroare sau să fiu criticat pentru asta. De exemplu, într-un articol mai vechi https://opriviresceptica.wordpress.com/2013/02/27/cine-e-masaru-emoto/#comment-766 am scris că un studiu ar arăta că nu există niciun efect în loc să spun că n-a descoperit nicio diferență semnificativă. Explicația mea e ușor de înțeles, dar greșită. Explicația corectă („nicio diferență semnificativă din punct de vedere statistic”) e corectă, dar greu de înțeles. Așa că ce pot să fac? În ultima vreme am încercat să folosesc explicațiile corecte și să explic apoi ce înseamnă. Nu întotdeauna e simplu și nu întotdeauna pot face asta pe scurt. Cu toate astea, continui să mă gândesc cum aș putea să prezint lucrurile mai simplu și sper ca pe termen lung să fac un progres vizibil. Dacă o să reușesc rămâne de văzut.

      Văd că recent și Insula Îndoielii s-a gândit să încerce articole mai simple https://www.facebook.com/Insula.Indoielii/posts/1367213060006964 .

      Sunt și câteva lucruri cu care nu sunt de acord din ce ați zis. Cred că sunt mulți oameni dintre cei care cred în tratamente miraculoase care ar fi receptivi la argumente mai complexe. De exemplu, cunosc pe cineva care era fană a lui Mercola și într-o zi am menționat că nu mi se pare o sursă de încredere. Cum era de așteptat, m-a întrebat de ce. I-am zis hai să ne uităm ce afirmă – uite, are o referință la un studiu, hai să-l vedem. Interesant, studiul ăsta spune altceva decât ce spune Mercola. Să ne uităm la altă referință. Nici asta nu pare să spună chiar ce spune Mercola ș.a.m.d. Acum acea prietenă nu mai are atât de multă încredere în Mercola. Am și un exemplu opus: altcineva a distribuit pe Facebook un articol despre un leac minune și i-am zis că mă îngrijorează că nu citează nicio sursă clară, dar comentariul meu a fost interpretat ca un atac asupra credințelor ei. Așa că n-am mai insistat.
      Și mai e ceva ce mă face să cred că există mulți oameni receptivi la argumente mai complexe: mișcarea anti-vaccin e formată în special din oameni educați, iar articolele anti-vaccin sunt destul de complexe și ele. În multe discuții, cei anti-vaccin vin cu argumente de genul „uite, studiul X spune că …” sau „uite aici 100 de studii care demonstrează că…”.

      Pe scurt, în viitor o să încerc să-mi fac articolele mai accesibile, dar fără să prezint distorsionat lucrurile. Dacă aveți recomandări concrete legat de ce aș putea îmbunătăți m-aș bucura să le citesc.

  2. Mulțumesc pentru răspuns!
    E rândul meu să-mi fac autocritica: m-am exprimat la întâmplare. V-am recitit câteva articole și nu e vorba despre academism, ci despre lungimea argumentației.
    Departe de mine gândul că v-aș da lecții de jurnalism, dar hai să ne gândim împreună: ce face credibile aceste bombe, false știri, făcături sau cum vreți să le zicem? Scurtimea și extraordinarul pe care îl cuprind. Cititorii lor afiliați și creduli nu se întreabă care e sursa lor, nu fac cercetări personale pe net (cine e omul de știință japonez căruia i se dă numele, ce lucrări științifice a publicat etc…) Publicul acestor știri n-are nevoie de argumente, el, când citește titlul „Uite care e planta care ne scapă de cancer!” deja a admis că aia e. 🙂 Singura contrareacție productivă ar fi să-i zăpăciți la fel: Dați-le o altă informație, contrară și argumentați-o cu un singur exemplu. (Un grafic, o schemă colorată, o poză face mai mult ca 1000 de argumente științifice).
    Am pacienți care înghit echinaceea în draci. Le zic să ia 4 pe zi, 20 de zile pe lună, trei luni pe an, ei fac grimasa aia de hipercunoscător cititor pe net ( ce știe o proastă de farmacistă) și zic „Eu, oricum, înghit 8 pe zi, de un an”. Cu riscul că îmi scad dramatic vânzările în momentul ăla, le zic doar – vedeți că sunteți pe muchie de cuțit: până la un punct, echinaceea crește imunitatea, pe urmă o deprimă. Înainte de-a ieși pe ușa prăvăliei întrebă ”Adică cum?” Nu mă apuc să le explic mecanisme, le zic doar că, dacă după 2 ani de balotat echinaceea vor răci din ce în ce mai des, înseamnă că eu am avut dreptate.
    Nu știu dacă exemplul ăsta poate compensa ce încerc să vă spun. Oamenii nu trebuie lămuriți cu duhul științei, al logicii, al bunului simț. Trebuie șocați. Șocul îi face maleabili.
    Manipulatorii folosesc rețeta asta. Cei care vor să-i scoată de sub hipnoză, ca dumneavoastră, folosesc multe date științifice, demonstrații, explicații – până la urmă, cei ca dumneavoastră devin ăia care vorbesc mult și nu spun nimic, în cel mai bun caz. În cel mai rău, sunteți plătit de big pharma să-i împiedicați pe canceroși să se vindece cu untură de bursuc definitiv, ca să nu le scadă lor vânzările.
    Norocul face ca farmacia în care lucrez să fie patronată de un producător de fitoterapice, care nu ne presează cu vreo politică de înlocuire a medicamentului cu un supliment vegetal pentru profit. Cu ăle cunoștințe de fitoterapie și farmacognozie pe care le avem, recomandăm pacienților noștri să asocieze fito-, gemoterapice, când e cazul.
    Revenind la oile noastre, o ultimă observație: fiți mai scurt și mai viu în explicații. Și multe imagini, da!
    Mai ales că n-o faceți pentru popularizarea blogului, ci pentru binele oamenilor.

    O foarte fidelă cititoare, cu mulțumiri că vă luptați, pro bono, cu morile de vânt.

    1. Nu vreau să diluez prea mult ceea ce scriu și nu țintesc să fac articolele atât de simple încât să nu spună mai mult decât ceea ce spune titlul. Cred că trebuie să încerc un compromis: niște informații care ies în evidență ușor pentru cei ce n-au răbdare să citească (imagini, scheme), dar și detalii pentru cei ce au. Și, da, articole mai scurte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s