Sănătatea în știri: Quinoa îți poate salva viața? (Adevărul.ro)

Cuprins

Ce spune articolul?

Ce e greșit în acest articol?

Deci cât de informativ este articolul?

 

Ce spune articolul?

„Alimentul care, consumat zilnic, îți poate salva viața, conform unui studiu al Universității din Harvard”

Puteți citi articolul aici, iar alimentul în cauză e quinoa. Aflăm că „34 de grame de quinoa pe zi reduc riscul de de deces cu 48% în cazul bolilor respiratorii și al diabetului zaharat și cu 15% în cazul cancerului” și că studiul făcut de cercetătorii de la Harvard a constatat că „un castron de quinoa consumat zilnic reduce cu 17% riscul de deces prematur” din mai multe cauze.

Restul articolului vorbește despre cereale integrale la modul general. Sursa pentru acest articol este un articol de pe Telegraph.co.uk care spune în mare parte aceleași lucruri.

Studiul pe care se bazează afirmațiile nu este citat (ar trebui să fie), dar pe baza informațiilor despre numărul participanților și jurnalul în care a fost publicat, l-am găsit. Este următorul:

Huang, T., Xu, M., Lee, A., Cho, S., & Qi, L. (2015). Consumption of whole grains and cereal fiber and total and cause-specific mortality: prospective analysis of 367,442 individuals. BMC medicine, 13(1), 59.

Deci, mergem mâine la magazin să cumpărăm quinoa? Ne ajută acest articol să luăm decizii informate în legătură cu sănătatea noastră? Ne salvează viața?

 

Ce e greșit în acest articol?

Să începem cu evidentul… studiul de la care a plecat totul nu este despre quinoa. Verificați! Nu spune nimic despre quinoa. Studiul este despre cerealele integrale, categorie în care pot intra orice cereale (cât timp conțin și germeni și tărâțe): grâu, orez, orz, secară, porumb, sorg, mei, secară, quinoa (care este de fapt o pseudocereală) și altele. După ce au urmărit 360.000 de participanți timp de 14 ani, autorii studiului au observat că aceia care consumau mai multe cereale integrale aveau un risc mai mic de deces sau de anumite boli. Studiul nu s-a uitat la quinoa în particular. De fapt, cei care au făcut peer-review le-au cerut autorilor să prezinte date despre fiecare cereală (sau pseudocereală) în parte, iar autorii au spus în mod explicit că aceste date nu sunt disponibile. Așa că nu știm cât de multă quinoa au consumat participanții din acest studiu.

Bănuiesc că cei de la Telegraph au inventat povestea cu quinoa pentru că e la modă, iar cei de la Adevărul au preluat-o fără să o verifice.

Să ignorăm pentru un moment quinoa și să vedem ce ne poate spune acest studiu despre consumul de cereale integrale. Există câteva puncte tari care merită menționate: e un studiu cu foarte mulți participanți (360.000), conține un număr mare de decese (46.000) pentru analizele statistice, e făcut pe termen lung (14 ani) și conține ajustări pentru mai mulți factori care ar putea influența sănătatea (consumul de alcool, activitatea fizică, fumatul, prezența unor boli în familie etc.). Printre punctele slabe se află faptul că consumul de cereale integrale a fost evaluat o singură dată la începutul studiului. Cea mai mare limitare e faptul că studiul este unul observațional și prin urmare nu poate determina de unul singur dacă există o legătură cauzală între consumul de cereale integrale și problemele de sănătate.

Ideal ar fi ca jurnaliștii să evite limbajul cauzal atunci când scriu despre studii observaționale, cum e și cel de față. În articolul din Adevărul încă din titlu suntem făcuți să credem că e vorba despre o legătură cauzală, iar conținutul articolului nu ajută deloc. Atunci când ni se spune că 34 de grame de quinoa reduc riscul de deces e clar că e vorba de o cauză acolo. Evitarea limbajului cauzal (chiar dacă uneori este complicată) ar fi făcut articolul mult mai util și mai corect din punct de vedere științific.

De asemenea, ar fi fost bine dacă erau menționate conflictele de interese. Studiul a fost finanțat de o companie numită NutraSource care face studii pentru industria farmaceutică și pentru cea alimentară. Din păcate nu se știe cine a contractat acest studiu. Aici nu e vina jurnaliștilor pentru că autorii înșiși au uitat să menționeze astfel de detalii în articolul original și a fost nevoie de publicarea unei erate. Conflictele de interese pot să influențeze sau nu rezultatele, dar e important să fie menționate.

Modul în care sunt prezentate beneficiile este unul care nu ajută, dar din nou problema este a autorilor studiului original. Ni se spune (și în studiul original, și în articolul de pe Adevărul) că riscul de deces din cauza diabetului a fost redus cu 48%, iar riscul de deces din orice cauze a fost redus cu 17%. Primul număr pare mult mai impresionant decât al doilea, deși n-ar trebui. Ambele reprezintă riscuri relative și pot să exagereze beneficiile. Să ne uităm în schimb la riscurile absolute și la numărul necesar pentru a trata (NNT).

Să vedem întâi decesele din cauza diabetului. Au fost 41.249 de participanți în grupul care a consumat puține cereale integrale și au murit de diabet 113; în grupul celor care au consumat cele mai multe cereale integrale au fost 41.248 de participanți și au murit 47. Asta înseamnă că în primul grup au murit 0,27% din cauza diabetului, iar în cel de-al doilea 0,11%. Diferența absolută care a fost asociată cu consumul mai mare de cereale integrale este deci de 0,16%. Exprimat altfel, dacă ar fi vorba despre o relație cauzală, ar fi nevoie ca 625 de persoane să consume mai multe cereale integrale pentru ca una dintre ele să evite un deces din cauza diabetului.* Aceste numere nu sunt atât de impresionante ca reducerea cu 48%.

Să ne uităm și la decesele din alte cauze. Dintre cei 41.248 care au consumat cele mai puține cereale integrale au murit 11.845 (deci 28,71%), iar dintre cei 41.249 care au consumat cele mai multe, au murit 8.024 (deci 19,45%). Diferența a fost de 9,26%, sau în număr necesar pentru a trata avem 10,8. Cu alte cuvinte, dacă există într-adevăr o relație cauzală, e nevoie ca aproximativ 11 oameni să consume mai multe cereale integrale pentru ca una să evite decesul în următorii 14 ani.

Bun, dar ce înseamnă „mai multe” și „mai puține” cereale integrale. Conform tabelului 2 din studiul original, cei care au consumat cele mai puține cereale integrale au consumat 3,64 g/zi, iar cei care au consumat cele mai multe, au consumat 33,6 g/zi (în original numerele sunt în uncii, nu în grame). Deci de aici e acel număr de 34 de grame pe zi despre care am aflat din Adevărul.

Acestea sunt câteva îmbunătățiri care ar fi făcut articolul mai informativ. Unele probleme sunt din cauza autorilor studiului, dar cea mai mare e din cauza jurnaliștilor (studiul nu este despre quinoa, ci despre cereale integrale în general).

Înainte să încheiem e important de spus că atunci când tragem concluzii despre cercetare nu e indicat să ne bazăm pe un singur studiu. Trebuie să ne uităm la toate și să le clasificăm în funcție de calitate. Din fericire nu trebuie să facem noi sinteza – există cercetători care o fac în locul nostru. În ce privește cerealele integrale, cei care consumă mai multe sunt în general mai sănătoși, după cum arată mai multe sinteze, de aceea nutriționiștii recomandă consumul lor. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple (lucru general valabil în nutriție), așa că o sinteză sistematică de la Cochrane care s-a uitat doar la studiile clinice n-a găsit dovezi suficiente că bolile cardiovasculare ar fi prevenite de un consum mai mare de cereale integrale. Iar o altă sinteză Cochrane care a inclus studii observaționale n-a găsit beneficii asupra diabetului. Așa că e complicat.

 

Deci cât de informativ este articolul?

Folosind mai mult sau mai puțin criteriile de pe HealthNewsReview (le puteți vedea aici).

Criteriu Aplicabil? / Comentarii
Discută adecvat costurile produsului? Nu se aplică
Cuantifică adecvat beneficiile produsului? Nesatisfăcător
Studiul folosit ca sursă nu este despre quinoa.
Explică adecvat pericolele produsului? Nu se aplică
Este înțeleasă calitatea dovezilor? Nesatisfăcător
Trecând peste faptul că studiul nu este despre quinoa, se ignoră faptul că este un studiu observațional care nu poate face diferența între asociere și cauză.
Exagerează pericolele nefolosirii produsului? (disease mongering) Nesatisfăcător
Încă din titlu sugerează că oamenii care nu mănâncă quinoa sunt mai bolnavi și mor mai devreme. Aceste sperieturi nu se bazează pe dovezi adecvate.
Sunt folosite surse independente și sunt identificate conflictele de interese? Nesatisfăcător
Potențialele conflicte de interese nu sunt menționate și nici nu sunt prezentate părerile altcuiva în afară de autorii studiului original.
E comparat produsul cu alternative? Nu se aplică
Este stabilită disponibilitatea produsului? Nu se aplică
Este stabilită noutatea adusă de produs? Nu se aplică
Sursa principală este un comunicat de presă? Nesatisfăcător
Sursa principală este un articol din Telegraph, iar sursa acelui articol e probabil un comunicat de presă și declarații ale autorilor.

Concluzia mea este că articolul contribuie la promovarea modelor alimentare nejustificate, prezentând informații false despre beneficiile consumului de quinoa. În plus, astfel de informații scad încrederea oamenilor în știință.

 

Notă:

* Datele sunt luate din tabelul 2. Pentru cvintilul 1 avem 113 de decese din 41.248 de participanți, deci o rată de 0,27%. Pentru cvintilul 5 avem 47 de decese din 41.249 de participanți, deci o rată de 0,11%. Riscul absolut e redus cu 0,27% – 0,11% = 0,16%. Numărul de persoane care trebuie „tratate” pentru ca una să beneficieze este NNT = 1/0,16% = 625.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s