Referendum pentru căsătorie: cum sunt afectați copiii?

Cuprins

Despre ce este acest articol

Efecte negative asupra copiilor?

Ce spun studiile?

Imaginea de ansamblu dacă ținem cont de toate studiile

Ce spun sintezele/recenziile literaturii

Ce spun organizațiile profesionale

Care sunt limitările

Studii care au găsit efecte negative

Cel mai popular: Studiul lui Regnerus din 2012

Cele trei studii ale lui Sullins din 2015-2016

Studiul lui Sarantakos din 1996

Studiile lui Allen din 2013

Devin homosexuali copiii dacă sunt crescuți de părinți homosexuali?

Vi-l prezint pe Paul Cameron

Ce spune cercetarea reală

Sunt copiii molestați mai des în familiile homosexuale?

Ne întâlnim din nou cu Paul Cameron

Ce știm despre molestare și cei care molestează

Despre critici și tacticile lor

Ce spun criticii și cine sunt ei

Câteva tactici de distorsionare și cum să ne ferim de ele

Câteva probleme în partea cealaltă

Ce beneficii ar putea avea legalizarea căsătoriei pentru persoanele de același sex

Sumar

Campania făcută pentru referendum conține foarte multe referiri la „apărarea copiilor”. În acest articol mi-am propus să analizez sistematic cunoștințele pe care le avem despre efectul persoanelor homosexuale asupra copiilor. Concluziile mele sunt că totalitatea dovezilor nu arată că ar fi efecte negative de niciun fel dacă copiii sunt crescuți de părinți de același sex. Există câteva studii individuale care sunt contrare acestui consens (susținut și de evaluări sistematice, și recenzii făcute de organizații profesionale). Aceste studii sunt menționate în mod disproporționat de către cei care sunt împotriva persoanelor homosexuale, deși au mari probleme metodologice. Corectarea acestor probleme, în măsura în care este posibilă, face ca datele lor să nu mai arate efecte negative asupra copiilor. Felul în care aceste studii sunt promovate pentru a susține activismul politic este similar cu propaganda.

Despre ce este acest articol

Deși referendumul pentru definirea căsătoriei nu are în mod direct legătură cu copiii, o bună parte dintre argumentele din mediul online sunt despre copii: despre ce efecte negative o să aibă homosexualii asupra copiilor dacă nu le interzicem căsătoria  (care oricum e interzisă) sau despre cum trebuie să „apărăm copii României”. Așa că în acest articol o să încerc să sistematizez și să explic ce informații științifice avem despre copiii crescuți de părinți de același sex. Cred că ignoranța este dăunătoare în orice situație și e important să o combatem încercând să ne informăm și să înțelegem ceea ce citim și auzim.

Continuă să citești Referendum pentru căsătorie: cum sunt afectați copiii?

Meta-știință II: Publicarea selectivă

În articolul trecut am discutat despre problemele din cercetare pornind de la un studiu celebru de-al lui John Ioannidis și concentrându-ne pe importanța replicării rezultatelor. O altă problemă la fel de mare sunt și erorile sistematice de publicare –publication bias–, la care o să ne uităm mai în detaliu în acest articol.

Cuprins

Publication bias

Medicină

Psihologie și științe sociale

Neuroștiință

Psihiatrie

Alte domenii

Exemple

Wishful seeing

Ego depletion

Reboxetina

Soluții

Detecție

Prevenție

Concluzii

 

Publication bias

În luna martie în 2006, șase voluntari au ajuns la un spital din Londra ca să participe la un studiu clinic. Era prima dată când un medicament numit TGN1412 era dat oamenilor și fiecare a primit câte 2.000£ pentru a participa. După o oră, cei șase au început să aibă dureri de cap și mușchi, să aibă temperatură ridicată și să uite temporar cine și unde sunt. În scurt timp toți aveau frisoane, pulsuri foarte mari și tensiune foarte scăzută. Apoi unul dintre ei a intrat în insuficiență respiratorie și plămânii i s-au umplut cu lichid. Altul a ajuns să aibă o tensiune foarte mică, n-a mai respirat și a fost dus inconștient la urgențe. N-a trecut nici o zi și toți aveau probleme de acest tip. Până la urmă, cu mari eforturi din partea medicilor, toți au scăpat cu viață.1

Întrebarea pe care și-a pus-o toată lumea a fost: putea fi anticipat acest dezastru? TGN1412 era un tratament experimental ce interacționa cu sistemul imunitar într-un mod puțin înțeles și greu de testat pe animale. Dar în acest caz exista o experiență cu o intervenție similară, doar că n-a fost publicată. Un cercetător a făcut un studiu pe o singură persoană înainte cu 10 ani, studiu în care a folosit un anticorp ce se ataşa de trei receptori, printre care şi CD28, cel de care se ataşa TGN1412. Şi participantului din acest studiu i s-a făcut rău, însă aceste rezultate n-au fost publicate. Cel care a condus experimentul s-a gândit că nu are rost să publice – până la urmă medicamentul testat n-a fost bun, deci cine ar putea fi interesat de el? În plus toată lumea făcea asta, nimeni nu publica toate experimentele. Și chiar dacă ar fi vrut să le publice, ce jurnal le-ar fi acceptat? Un studiu din 2009 a verificat câte dintre aceste experimente în care medicamentele sunt testate prima dată pe oameni sunt publicate. După ce autorii au luat în considerare toate experimentele aprobate de o comisie de etică într-un an, s-au uitat câte erau publicate după 4 ani: 9 din 10 erau nepublicate. După 8 ani? 4 din 5 erau încă nepublicate.1

Continuă să citești Meta-știință II: Publicarea selectivă

Despre japoneză – Katakana (Ⅰ)

În acest articol o să încerc să explic câteva lucruri de bază despre limba japoneză, mai exact despre sistemul de scriere. De fapt doar o să încep.

În japoneză se folosesc 3 alfabete (+1, cel latin), (nu vă speriați), acestea sunt Hiragana (ひらがな), Katakana (カタカナ), Kanji (漢字), + Rōmaji (ローマ字).

Astăzi, katakana:

KATAKANA (カタカナ): este un alfabet format din aproximativ 50 de litere de bază, plus încă pe-atâtea formate din cele de bază. Ele sunt mai multe decât cele 26 latine pentru că sunt practic silabe (moră e denumirea mai corectă), dar sunt ușor de pronunțat și citit (pentru noi, nu și pentru englezi). Katakana se folosește pentru a scrie cuvintele străine (și ne-chinezești), cum ar fi orașe sau nume străine sau cuvinte împrumutate.

Aveți aici o listă cu toate (sau aproape toate) literele din katakana.

Am scris mai demult despre cum se pot scrie numele românești în japoneză și cum se fac transformările sunetelor (Click aici) și despre termeni japonezi împrumutați din alte limbi, în special engleză (Click aici). Din aceste articole vă puteți face o idée despre ce înseamnă katakana și cum se folosește; o să mai dau, totuși, niște exemple.

Să zicem că vrem să vrem să scriem Timișoara în japoneză. O să scriem ティミショアラ, adică Timishoara ( ティ=Ti, ミ=mi, ショ=sho, ア=a, ラ=ra). Asta nu e singura variantă, pentru că putem aproxima sunetele românești și prin Timishiwara ティミシワラ.

Dacă vrem să scriem sarmale, o să scriem サルマレ, adică sarumare (nu există L și nici consoane neurmate de o vocală (cu excepția lui N)).

Dacă merg Băsescu și Boc în vizită la japonezi, numele lor o să fie scrise așa: Basesuku バセスク (citit Basescu) și Bokku ボック (citit Boc’cî sau Boc’cu). Când apare o consoană dublă se citește cu o mică pauză între.

Anumite companii japoneze au numele scris în katakana. De ex.: Sony (ソニー Sonii), Toyota (トヨタ Toyota), Panasonic (パナソニック Panasonikku), Suzuki (スズキ Suzuki), Nikon (ニコン Nikon), Canon (キヤノン Kiyanon), Olympus (オリンパス Orimpasu).

După cum vedeți, literele astea nu sunt așa complicate, se fac din 2-3 linii. Ce s-ar putea să crééze confuzie este asemănarea dintre anumite litere. De exemplu n ン și so ソ par la fel, dar so are linia mai verticală, iar când sunt scrise, la n se începe de jos și la so se începe de sus. Puteți vedea aici care e ordinea în care se scriu literele, Sau în imaginea următoare:

Un avantaj este că dacă se cunosc literele „de bază”, celelalte sunt ușor de învățat. De exemplu dacă știi să scrii ka カ poți să scrii ga ガ doar adăugând „ghilimele”, sau ゛ (dakuten). Această regulă funcționează pentru transformările k→g, s→z, t→d, h→b, u→v, iar pentru transformarea h→p se folosește un „cerc”, sau ゜ (handakuten); de exmplu, din hi ヒ se obține bi ビsau pi ピ.

Alte litere se obțin prin combinarea a 2 litere, dintre care una este scrisă mai mică. De exemplu:  Shi シ+ yu ュ = Shu シュ; Fu フ + o ォ  = Fo フォ; Ni ニ + ya ャ = Nya ニャ; etc.

În concluzie, nu e prea greu, nu?

P.S.: Dacă vreți să vedeți orașele și județele românești scrise în japoneză, încercați aici (pe Wikipedia, sau ウィキペディア), sau, și mai bine, explorați harta României cu GoogleMaps, cu orașele afișate în katakana.

Japoneza simplă

Într-o postare anterioară am descompus niște simboluri japoneze complicate și probabil că impresia pe care am lăsat-o este că japoneza e grea. Tocmai de-aia, vreau să prezint opusul, adică niște cuvinte care sunt ușoare. Sō!

–          Banană = Banana バナナ
–          Roșie (Tomată) = Tomato トマト
–          Olanda = Oranda オランダ
–          Taxi = Takushii (citit tacșii) タクシー
–          Pâine = Pan パン
–          Tutun (Tabac) = Tabako タバコ
–          Înghețată = Aisukuriimu (citit aiscurímu) アイスクリーム (bănuiți de unde vine cuvântul ăsta)
–          Bere = Biiru ビール (adăcă Beer (deși vine din olandeză))
–          Dans = Dansu ダンス
–          Autobuz = Basu (citit bas) バス
–          Compas = Kompasu (citit compas) コンパス
–          Cafea = Kōhī コーヒー (seamănă cu coffee, nu?)
–          Stilou = Pen ペン
–          Pistol = Pisutoru (citit pistoru) ピストル
–          Rucsac = Ryukkusakku (citit riucsacu) リュックサック
–          Vin = Wain (citit exact ca în engleză) ワイン
–          Alcool = Arukooru アルコール
–          Sărut = Kisu (citit kiss) キス
–          Unt (Butter) = Batā バター
–          Televizor/Televiziune = Terebi テレビ
–          Radio = Rajio ラジオ
–          Video = Bideo ビデオ
–          Fanfară = Fanfāre ファンファーレ
–          Suc (Juice) = Jūsu (citit jús) ジュース
–          Portocaliu/Portocală = Orenji オレンジ (adică orange)
–          Cameră (foto/video) = Kamera カメラ
–          Pian = Piano ピアノ
–          Mama(spus de copii) = Mama ママ
–          Compüter = Kompyūta コンピュータ
–          Profil = Purofīru プロフィール
–          Hotel = Hoteru ホテル
–          Lămâie (Lemon) = Remon レモン
–          Restaurant = Resutoran (citit restoran) レストラン
–          Salată = Sarada サラダ
–          Schi = Sukī (citit ski) スキー
–          Zero = Zero ゼロ
–          Confeti = Konpeito 金平糖
–          Ciocolată = Chokorēto チョコレート
–          Maioneză = Mayonēzu (citit maionéz) マヨネーズ
–          Lingură = Supūn (citit spun, ca în engleză) スプーン
–          America = Amerika アメリカ
–          Vaccin = Wakuchin (citit uaccin) ワクチン
–          Virus = Wirusu (citit uírus) ウィルス
–          Normă = Noruma ノルマ
–          Cangur (Kangaroo) = Kangarū カンガルー
–          Italia = Itaria イタリア
–          Pastă = Pasuta (citit pasta) パスタ
–          Switch = Suicchi (citit ca în engleză) スイッチ
–          Metru = Mētoru メートル
–          Manie = Mania マニア
–          Europa = Yōroppa ヨーロッパ
Și, bineînțeles, România → Rūmania ルーマニア.

P.S.: vă dați seama ce înseamnă asta: イヤー・オブ・ザ・コーチ (iyā obu za kōchi)? 😛