Afirmații greșite făcute în această postare:

  1. Vaccinurile au fost introduse când incidența bolilor scăzuse deja masiv!”: Incidența bolilor în cele mai multe cazuri a crescut sau a stat pe loc până la introducerea vaccinurilor, iar după introducerea vaccinurilor a scăzut masiv.[1] Probabil confundați incidența cu mortalitatea. Indiferent, afirmația din videoclip este falsă și trebuie corectată.
  2. Singurul criteriu de admitere pe piață este «titrul de anticorpi» = un parametru-surogat, care nu dovedește nicio protecție, ci doar arată reacția corpului la aluminiu”: Există mai multe greșeli factuale aici. În primul rând, criteriul de admitere nu este titrul de anticorpi pentru vaccinurile noi. Orice vaccin nou trebuie să-și demonstreze întâi eficiența în prevenția infecției și a bolii. De exemplu, vaccinul inactivat contra poliomielitei când a fost testat pe 1.600.000 de persoane în anii ’50 s-a dovedit eficient împotriva paraliziei.[2,3] Aceleași teste cu relevanță practică pentru oameni sunt făcute pentru fiecare vaccin nou. Un exemplu recent este vaccinul contra pneumococilor, care într-un studiu clinic cu 16.000 de participanți (dintre care 8 mii au primit vaccinul, 8 mii au primit placebo) s-a dovedit a avea o eficiență de 50% contra bolii pneumococice invazive.[4] Un alt studiu cu 12.000 de participanți a găsit o eficiență de 23% contra pneumoniei.[5] Abia după ce un vaccin se dovedește a fi eficient și este aprobat individual poate fi adăugat într-un vaccin polivalent, caz în care pentru aprobare e suficient să se observe că produce împreună cu celelalte același răspuns imun pe care îl producea și singur. În al doilea rând, titrul de anticorpi este un parametru-surogat care dovedește protecția – există o corelație între titrul de anticorpi și rata de îmbolnăvire în cazul mai multor vaccinuri (excepție par să facă BCG-ul și cel contra zonei Zoster).[6-9] În al treilea rând, titrul de anticorpi nu arată „doar reacția corpului la aluminiu”, dovadă fiind studiile cu vaccinuri care produc anticorpi, dar nu conțin aluminiu. Un exemplu este vaccinul inactivat contra poliomielitei.[2]
  3. Nu există studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo pentru eficiența sau siguranța vaccinurilor!”: Ba da, există. Tocmai am dat câteva exemple.[2,4,5]
  4. Nu există analize risc-beneficiu care să demonstreze beneficiile vaccinării!”: Recenziile Cochrane sunt un exemplu de astfel de analize (cele mai bune, de altfel). Întotdeauna cei de la Cochrane pun în balanță riscurile și beneficiile. Uneori ajung la concluzia că anumite vaccinuri sunt utile și recomandă folosirea lor[10-12], alteori ajung la concluzia opusă și nu recomandă folosirea lor[13], iar alteori nu găsesc studii relevante și recomandă ca acestea să fie făcute înainte să poată fi făcută o recomandare[14,15].
  5. Testul la vaccinul pertussis: se injectează în stomacul cobailor vaccinul, iar dacă ei continuă să ia în greutate, atunci se extrapolează că vaccinul este «sigur» și pentru bebeluși!”: Vaccinul contra tusei convulsive a fost testat în mod repetat în studii cu oameni înainte să fie aprobat. Încă din anii ’40 au fost făcute mai multe studii clinice în care vaccinul a fost comparat cu un placebo. Un astfel de exemplu e unul din 1941 care a avut câteva sute de participanți[16], dar au existat mai multe[17]. Iar mai recent când s-a dorit adăugarea vaccinului contra tusei convulsive la cel Difterie-Tetanos au fost făcute studii în care au fost comparate diverse combinații de DTP cu vaccinul fără pertussis (DT).[18] Este iresponsabil să faceți astfel de afirmații înainte să vă informați dacă au existat sau nu studii cu oameni.
  6. Majoritatea îmbolnăvirilor apar în populațiile vaccinate”: Afirmație contrazisă, printre altele, de dovezile istorice ale scăderii incidenței îmbolnăvirilor după introducerea vaccinurilor[1], de studiile clinice randomizate care au arătat că se îmbolnăvesc mai puțini vaccinați decât nevaccinați (ex.: 32/100.000 dintre cei nevaccinați au paralizat, comparativ cu doar 1,4/100.000 dintre cei vaccinați contra poliomielitei – și în deceniile ulterioare zero[2]) sau situația actuală din România, unde din 6743 de cazuri de pojar, 6523 sunt la cei nevaccinați (adică 96,7% dintre cei bolnavi sunt nevaccinați).
  7. 99% din copiii vătămați de vaccinuri nu intră în statisticile oficiale!”: O afirmație gravă care ar trebui susținută de dovezi sau retrasă.

Referințe:

1: Wadman, M., & You, J. (2017). The vaccine wars. Vol. 356, Issue 6336, pp. 364-365 (Abstract) [Sci-Hub]

2: Salk, J., & Salk, D. (1977). Control of influenza and poliomyelitis with killed virus vaccines. Science, 195(4281), 834-847.

3: Meldrum, M. (1998). „A calculated risk”: the Salk polio vaccine field trials of 1954. BMJ: British Medical Journal, 317(7167), 1233.

4: Cutts, F. T., Zaman, S. M. A., Enwere, G. Y., Jaffar, S., Levine, O. S., Okoko, J. B., … & McAdam, K. P. (2005). Efficacy of nine-valent pneumococcal conjugate vaccine against pneumonia and invasive pneumococcal disease in The Gambia: randomised, double-blind, placebo-controlled trial. The Lancet, 365(9465), 1139-1146. (Abstract)

5: Lucero, M. G., Nohynek, H., Williams, G., Tallo, V., Simões, E. A., Lupisan, S., … & Lechago, M. (2009). Efficacy of an 11-valent pneumococcal conjugate vaccine against radiologically confirmed pneumonia among children less than 2 years of age in the Philippines: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. The Pediatric infectious disease journal, 28(6), 455-462.

6: Plotkin, S. A. (2010). Correlates of protection induced by vaccination. Clinical and Vaccine Immunology, 17(7), 1055-1065.

7: World Health Organization. (2013). Correlates of vaccine-induced protection: Methods and implications.

8: Poovorawan, Y., Chongsrisawat, V., Theamboonlers, A., Leroux-Roels, G., Kuriyakose, S., Leyssen, M., & Jacquet, J. M. (2011). Evidence of protection against clinical and chronic hepatitis B infection 20 years after infant vaccination in a high endemicity region. Journal of viral hepatitis, 18(5), 369-375.

9: Nathanson, N. (2005). David Bodian’s contribution to the development of poliovirus vaccine. American journal of epidemiology, 161(3), 207-212.

10: Moberley S, Holden J, Tatham DP, Andrews RM. Vaccines for preventing pneumococcal infection in adults. Cochrane Database of Systematic Reviews 2013, Issue 1. Art. No.: CD000422. DOI: 10.1002/14651858.CD000422.pub3. (Abstract)

11: Demicheli V, Rivetti A, Debalini MG, Di Pietrantonj C. Vaccines for measles, mumps and rubella in children. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 2. Art. No.: CD004407. DOI: 10.1002/14651858.CD004407.pub3. (Abstract)

12: Soares-Weiser K, MacLehose H, Bergman H, Ben-Aharon I, Nagpal S, Goldberg E, Pitan F, Cunliffe N. Vaccines for preventing rotavirus diarrhoea: vaccines in use. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 11. Art. No.: CD008521. DOI: 10.1002/14651858.CD008521.pub3. (Abstract)

13: Simancas-Racines D, Franco JVA, Guerra CV, Felix ML, Hidalgo R, Martinez-Zapata MJ. Vaccines for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2017, Issue 5. Art. No.: CD002190. DOI: 10.1002/14651858.CD002190.pub5. (Abstract)

14: Allali S, Chalumeau M, Launay O, Ballas SK, de Montalembert M. Conjugate Haemophilus influenzae type b vaccines for sickle cell disease. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 2. Art. No.: CD011199. DOI: 10.1002/14651858.CD011199.pub2.

15: Burgess L, Southern KW. Pneumococcal vaccines for cystic fibrosis. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 9. Art. No.: CD008865. DOI: 10.1002/14651858.CD008865.pub4. (Abstract)

16: Bell JA (1941). Pertussis prophylaxis with two doses of alum-precipitated vaccine. Public Health Reports 56:1535-1546.

17: Jefferson, T. (2007). Why the MRC randomized trials of whooping cough (pertussis) vaccines remain important more than half a century after they were done. Journal of the Royal Society of Medicine, 100(7), 343-345.

18: Gustafsson, L., Hallander, H. O., Olin, P., Reizenstein, E., & Storsaeter, J. (1996). A controlled trial of a two-component acellular, a five-component acellular, and a whole-cell pertussis vaccine. N Engl J Med, 1996(334), 349-356.

19: http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/712-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-09-06-2017/file