Sănătatea în știri: Cartofii prăjiți ne dublează riscul de a muri? (Descopera.ro)

Cuprins

Ce spune articolul?

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Problema cu știrile despre sănătate

Deci cât de informativ este articolul?

Ce spune articolul?

Articolul de pe Descoperă.ro: „Consumat de două ori pe săptămână, acest aliment preferat de mulți români poate dubla riscul mortalității. Dovezile acumulate în urma a 8 ani de cercetare”.

Articolul este distribuit și pe Facebook.

„Acest aliment” sunt cartofii prăjiți. Articolul de pe Descopera.ro ne spune următoarele:

Persoanele care consumă cartofi prăjiţi de două sau mai multe ori pe săptămână riscă să moară mult mai devreme faţă de cei care nu au acest obicei culinar, informează un nou studiu.”

„Expertul şi colegii săi au urmărit evoluţia a 4.440 de persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 79 de ani de-a lungul unei perioade de 8 ani pentru a studia osteoartrita. Însă, echipa a decis să schimbe scopul cercetării şi să analizeze consumul de cartofi al participanţilor, informează Fox8.”

„Astfel, cercetătorii au creat două grupuri de subiecţi în funcţie de frecvenţa consumului de cartofi pe săptămână. De-a lungul celor 8 ani, au murit 236 de participanţi. Analizând informaţiile, Veronese şi echipa sa au descoperit că prin consumarea de două sau mai multe ori pe săptămână a cartofilor prăjiţi riscul mortalităţii se dublează, în comparaţie cu cei ce nu consumau cartofi pregătiţi astfel.”

„Vârsta sau sexul participanţilor nu au influenţat rezultatele, însă au demonstrat că bărbaţii şi tinerii sunt cei care consumau cel mai des cartofi prăjiţi.”

Nici articolul de pe Descopera, nici cel de pe Fox8 nu spun care este acest studiu și nu dau niciun link către el – o practică proastă pentru că nu permite cititorilor să verifice informația. Totuși, n-a fost greu de găsit. Dacă vreți să-l citiți, este acesta:

Veronese, N., Stubbs, B., Noale, M., Solmi, M., Vaona, A., Demurtas, J., … & Maggi, S. (2017). Fried potato consumption is associated with elevated mortality: an 8-y longitudinal cohort study. The American Journal of Clinical Nutrition, ajcn154872. (Abstract) [Sci-Hub]

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Întotdeauna e problematic când recomandările sau sperietura („cei ce consumă cartofi prăjiți riscă să moară mult mai devreme”) sunt făcute pe baza unui singur studiu. Și mai problematic e când acel studiu este observațional, adică e un studiu care pur și simplu a urmărit obiceiurile alimentare ale oamenilor, s-a concentrat pe un ingredient și a tras concluzii.

Un singur studiu observațional nu poate stabili o relație de cauzalitate. Pentru o informare corectă articolul de pe Descopera.ro ar fi trebuit să înceapă spunând că asocierea nu înseamnă cauzalitate și prin urmare acest studiu nu ne poate spune ce riscăm dacă mâncăm mai mulți cartofi prăjiți. Diferența în numărul de decese între cei care mâncau mulți sau puțini cartofi prăjiți se poate datora altor cauze: poate cei care mâncau mulți cartofi prăjiți erau mai sedentari sau obișnuiau să bea multă cola sau aveau în general o dietă mai proastă. Doar din acest studiu nu putem ști dacă mai mulți cartofi prăjiți înseamnă un risc mai mare de deces.

Dacă ne uităm la studiul în sine observăm niște probleme. Scopul principal al său a fost să verifice dacă consumul de cartofi este asociat cu o mortalitate mai mare, iar răspunsul a fost negativ. Pentru că studiile care nu descoperă nimic (spectaculos) sunt mai greu de publicat, autorii au făcut analize de sub-grup, adică au încercat să împartă participanții în diverse moduri până au găsit o asociere. Și au găsit o asociere –dacă au căutat suficient era garantat o să găsească– între mortalitate ridicată și consumul de cartofi prăjiți de două sau mai multe ori pe săptămână. În mod surprinzător, n-a fost găsită vreo legătură între cipsuri și mortalitate.

Analizele de sub-grup sunt problematice. Chiar anul acesta a fost publicată o analiză riguroasă care a verificat cât de multă încredere putem avea în astfel de analize, iar concluzia sa a fost următoarea:1

Afirmațiile din analizele de sub-grup din studiile clinice randomizate sunt în mod caracteristic rezultate aparente sau întâmplătoare.

Să ne uităm la câteva lucruri pe care le spun cei de la Fox8, sursa citată de Descoperă.ro:

„Pentru că este un studiu observațional, Veronese și co-autorii săi menționează că nu putem spune că mâncatul de cartofi prăjiți este cauza directă a mortalității ridicate – ar fi nevoie de mai multă cercetare pentru a trage o asemenea concluzie fermă. ”

„…[Veronese] a spus și că «alți factori importanți», inclusiv obezitatea, un stil de viață sedentar și folosirea cantităților mari de sare ar putea juca un rol în moartea timpurie a celor care mănâncă două sau mai multe porții de cartofi prăjiți în fiecare săptămână.”

„Susanna Larsson, un profesor asociat la Institute of Environmental Medicine, Karolinska Institutet din Stockholm, Suedia, a precizat că noul studiu nu oferă «nicio dovadă» că consumul de cartofi ar crește riscul unei morți premature.”

Aceste precizări sunt foarte importante, dar au fost omise de Descopera.ro. Autorul principal al studiului explică limitările descoperirii și ne ajută astfel să nu intrăm inutil în panică – și să nu fim dezinformați. Susanna Larsson oferă o opinie în plus, în același ton. Ea este autoarea unui studiu din 2016 care a avut descoperiri contrare:2 a studiat 69 de mii de participanți timp de 13 ani, a observat 10.000 de evenimente cardiovasculare și 4000 de decese, dar nicio diferență între cei care au mâncat mulți cartofi prăjiți și cei care au mâncat puțini. Pentru comparație, studiul lui Veronese (citat de Descopera.ro) a avut 4.400 de participanți, i-a urmărit 8 ani și a observat 236 de decese.

Detaliile pe care Descopera.ro le-a omis, dar pe care Fox8 le-a inclus sunt esențiale pentru că reprezintă diferența dintre „un studiu a găsit o asociere, e nevoie de altele să vedem dacă e corectă” și „CARTOFII PRĂJIȚI NE OMOARĂ!!!”. Descopera.ro a ales să prezinte informații senzaționale în loc de informații corecte și utile.

Problema cu știrile despre sănătate

Din cauză că ziarele și televiziunile caută știri care să atragă atenția ajung să își piardă credibilitatea raportând descoperiri inițiale, de multe ori din studii observaționale (mai predispuse la erori), fără să ne informeze despre limitări. Ulterior, când aceste descoperiri sunt infirmate aproape nimeni nu scrie despre ele. Prin urmare, dacă citim doar jurnalele pentru publicul larg ajungem să credem o mulțime de descoperiri false. Această realitate este din păcate confirmată de mai multe studii.3,4 De exemplu, unul dintre acestea a arătat că nici măcar jumătate nu sunt confirmate ulterior și că atunci când sunt infirmate, presa ignoră acest lucru pentru că nu e suficient de senzațional. Iar în unele categorii, rata de confirmare a studiilor descrise în presă e și mai mică: doar 33% dintre cele care nu țin de stilul de viață (ex.: genetică) sau 26% dintre din domeniul psihiatric.4

Să revenim un pic la cartofi și mortalitate. Am văzut că un studiu a arătat că mortalitatea e mai mare pentru cei care mănâncă mai mulți cartofi prăjiți, dar un alt studiu n-a găsit vreo diferență. Aș mai putea adăuga două: unul și mai mare a găsit un risc mai ridicat de hipertensiune,6 iar o recenzie sistematică a găsit chiar o asociere inversă cu mortalitatea (adică mai mulți cartofi prăjiți protejează).7 Devine tot mai complicat, nu?

Aici e locul potrivit să menționez un articol minunat al lui John Ioannidis, numit „Is everything we eat associated with cancer? A systematic cookbook review”.7 Pentru acest articol, Ioannidis a luat o carte de gătit și a ales la întâmplare 50 de ingrediente. Pe urmă a căutat toate studiile pe care le-a găsit despre acele ingrediente și riscul de cancer. Pentru 40 dintre ele a găsit studii care spuneau că acele ingrediente ori scad, ori cresc riscul de cancer. De aici și întrebarea din titlul articolului.

Grafic adaptat din Shoenfeld & Ioannidis (2013).

E de necrezut că toate ingredientele cresc sau scad riscul de cancer, prin urmare multe dintre rezultatele de mai sus sunt pur și simplu false. Totuși, asta nu e o scuză să ignorăm cazurile în care cercetarea descoperă în mod consecvent anumite riscuri. Este bine pentru sănătate să reducem consumul de zahăr (inclusiv în sucuri), sare, margarină, să avem o dietă variată, cu suficiente fructe și legume și să nu facem excese.

Și să ținem minte că un singur studiu (mai ales dacă este observațional) nu ar trebui să ne ghideze deciziile despre ce să mâncăm sau să nu mâncăm. E plin de studii care spun că totul e asociat cu cancerul – sau cu problemele cardiovasculare, sau cu mortalitatea generală – și cele mai multe nu sunt confirmate ulterior și chiar sunt contrazise de altele existente. Jurnaliștii ar face un mare bine dacă ar preciza astfel de limitări de fiecare dată.

Deci cât de informativ este articolul?

Folosind criteriile de pe HealthNewsReview (descrise aici) să vedem ce e relatat corect și ce ar putea fi îmbunătățit.

Criteriu Aplicabil? / Comentarii
Discută adecvat costurile produsului? Nu se aplică
Cuantifică adecvat beneficiile produsului? Nu se aplică
Explică adecvat pericolele produsului? Nesatisfăcător
Articolul sperie în mod nejustificat oamenii, exagerând un potențial pericol pe care îl prezintă ca fiind sigur, deși e bazat pe cercetare foarte șubredă. Chiar dacă rezultatele ar fi robuste și cartofii prăjiți ar dubla mortalitatea, articolul prezintă doar termeni relativi, care pot induce în eroare și nu ajută cititorii să înțeleagă situația (dublul unui risc foarte mic este tot foarte mic și s-ar putea să nu fie relevant).
Este înțeleasă calitatea dovezilor? Nesatisfăcător
Articolul nu menționează deloc limitările unui studiu observațional, deși chiar autorii studiului le precizează în articolul scris de Fox8 și citat de Descopera.ro.
Exagerează pericolele folosirii produsului? Da
În loc să îndemne la precauție în interpretarea rezultatelor, articolul lasă cititorilor impresia că e sigur că dacă mănâncă mulți cartofi prăjiți își dublează riscul de deces.
Sunt folosite surse independente și sunt identificate conflictele de interese? Nesatisfăcător
Deși autorii studiilor au tendința să exagereze importanța descoperirilor, Descopera.ro îl citează doar pe autorul studiului și nu spune nimic despre opinia altor specialiști (cum e Susanna Larsson). În plus, îl citează selectiv, eliminând apelurile sale la precauție.
E comparat produsul cu alternative? Nesatisfăcător
Riscul dat de cartofii prăjiți nu este pus în context astfel ca cititorii să îl poată compara cu riscurile altor alimente.
Este stabilită disponibilitatea produsului? Nu se aplică
Este stabilită noutatea adusă de produs? Nu se aplică
Sursa principală este un comunicat de presă? Nu se aplică
Nu este tocmai un comunicat de presă, dar este citat doar autorul principal și sunt exagerate descoperirile, așa că efectul este asemănător.

Când citim știri despre nutriție ar trebui să fim atenți la diferența dintre asociere și cauză, să luăm în considerare ce alte studii mai există și să punem în context informația (ce înseamnă dublarea unui risc în termeni absoluți?).

Când scriem știri despre nutriție ar trebui să ajutăm cititorii să înțeleagă corect limitările cercetării (cum ar fi diferența dintre cauză și asociere), să nu ne bazăm pe un singur studiu sau pe declarațiile autorului acelui studiului (opiniile unor experți independenți pot fi foarte utile și pot tempera entuziasmul inițial), să folosim termeni absoluți, acolo unde se poate (ex.: în cei 8 ani, dintre cei care au mâncat cartofi prăjiți cel mult o dată pe lună au murit 1%, iar dintre cei care au mâncat de două ori pe săptămână au murit 1,8%) și să nu exagerăm cât de mult se pot generaliza rezultatele (în studiul analizat participanții erau supraponderali sau obezi și aveau peste 45 de ani, prin urmare nu putem trage concluzii despre tinerii cu greutate normală).

Concluzia mea e că dacă vrem să aflăm cât de mulți cartofi prăjiți e bine să mâncăm și la ce riscuri ne supunem dacă mâncăm prea mulți, articolul de pe Descoperă.ro nu este informativ.

Recomandări:

HealthNewsReview: Headline vs. study

Referințe:

1: Wallach, J. D., Sullivan, P. G., Trepanowski, J. F., Sainani, K. L., Steyerberg, E. W., & Ioannidis, J. P. (2017). Evaluation of evidence of statistical support and corroboration of subgroup claims in randomized clinical trials. JAMA Internal Medicine, 177(4), 554-560. (Abstract)

2: Larsson, S. C., & Wolk, A. (2016). Potato consumption and risk of cardiovascular disease: 2 prospective cohort studies. The American journal of clinical nutrition, ajcn142422. (Abstract) [Sci-Hub]

3: Gonon, F., Konsman, J. P., Cohen, D., & Boraud, T. (2012). Why most biomedical findings echoed by newspapers turn out to be false: The case of attention deficit hyperactivity disorder. PloS one, 7(9), e44275.

4: Dumas-Mallet, E., Smith, A., Boraud, T., & Gonon, F. (2017). Poor replication validity of biomedical association studies reported by newspapers. PloS one, 12(2), e0172650.

5: Borgi, L., Rimm, E. B., Willett, W. C., & Forman, J. P. (2016). Potato intake and incidence of hypertension: results from three prospective US cohort studies. BMJ, 353, i2351.

6: Aune, D., Giovannucci, E., Boffetta, P., Fadnes, L. T., Keum, N., Norat, T., … & Tonstad, S. (2017). Fruit and vegetable intake and the risk of cardiovascular disease, total cancer and all-cause mortality–a systematic review and dose-response meta-analysis of prospective studies. International Journal of Epidemiology, dyw319.

7: Schoenfeld, J. D., & Ioannidis, J. P. (2013). Is everything we eat associated with cancer? A systematic cookbook review. The American journal of clinical nutrition, 97(1), 127-134.