Cum răspund anti-vacciniștii când greșesc?

Cuprins

Ce am încercat să fac?

NOI NU Vaccinăm

Pro Decizii Informate

GO ON, Olivia STEER

De ce sunt corectările importante?

Secretul succesului: propaganda?

Concluzie

 

Ce am încercat să fac?

În experiența mea cu mișcarea anti-vaccin am observat că există multe informații greșite care sunt răspândite la fel ca propaganda – fără să fie verificate, punându-se accent pe cantitate, nu pe calitate. Și am mai observat că niciodată nici măcar erorile minore nu au fost corectate. Asta pentru mine e foarte problematic, așa că mi-am propus să urmăresc câteva pagini anti-vaccin și în cazul în care găsesc informații greșite în mod obiectiv (dincolo de orice discuție) să le cer ori să retragă ori să corecteze aceste informații.

Fiindcă o dezbatere mai detaliată ar fi fost inutilă mi-am propus să las comentarii politicoase, să cer clar corectarea informației pentru o mai bună informare și să fac asta doar acolo unde greșelile sunt evidente și pot fi ușor expuse și verificate de oricine. De exemplu, dacă o pagină anti-vaccin afirmă că nu există studii în care un vaccin să fie comparat cu un placebo am dat câteva exemple de astfel de studii. Prin urmare, situația se reduce la o simplă problemă de logică: „nu există studii” nu poate fi adevărat în condițiile în care avem cel puțin un studiu care îndeplinește criteriile.

În continuare o să descriu experiența pe care am avut-o când am încercat să corectez erori făcute de trei pagini anti-vaccin. Sunt singurele trei unde am încercat și niciuna n-a reacționat rezonabil.

 

NOI NU Vaccinăm

Să începem cu NOI NU Vaccinam o pagină cu aproape 4.200 de aprecieri care promovează mesaje anti-vaccin și anti-știință. Deși consider că multe postări ale acestei pagini dezinformează, sunt unele care conțin informații care sunt în mod obiectiv greșite – dincolo de orice îndoială. Așa că am încercat să corectez o astfel de informație greșită:

Noi Nu Vaccinăm 1.PNG
Dacă n-a fost ștearsă, postarea poate fi găsită aici.

Comentariul lăsat de mine (9 Iunie 2017, 17:21):

Aveți o eroare foarte importantă în această postare: studiul citat a comparat vaccinați obezi cu vaccinați sănătoși, nu cu nevaccinați. Cred că e necesar să faceți o corecție pentru a nu vă induce în eroare cititorii.

Așadar pagina NOI NU Vaccinam a distribuit un articol pe care nu l-a citit; l-am citit eu, am descoperit că nu spune ceea ce credeam și i-am informat pe deținătorii paginii că ar trebui să corecteze postarea.

Vă îndemn să verificați informațiile. Postarea distribuită este o știre de pe YourNewsWire care citează acest studiu:

Neidich, S. D., Green, W. D., Rebeles, J., Karlsson, E. A., Schultz-Cherry, S., Noah, T. L., … & Beck, M. A. (2017). Increased risk of influenza among vaccinated adults who are obese. International Journal of Obesity. doi:10.1038/ijo.2017.131. (Abstract) [Sci-Hub]

Studiul a comparat adulți obezi vaccinați cu adulți sănătoși (adică ne-obezi) vaccinați. Probabil că din fanatism atunci când au citit „healthy adults” au presupus că sunt nevaccinați pentru că în ideologia anti-vaccin n-ai cum să fii sănătos dacă ești vaccinat. Dincolo de asta, în studiu nu e niciunde vorba despre adulți nevaccinați. Așa că ceea ce a scris NOI NU Vaccinam este în mod obiectiv fals.

Vaccinuri. Noi Nu Vaccinăm corectat.png

Reacția lor: niciuna.

Măcar nu mi-au șters comentariul (încă) și nu m-am blocat (încă). În schimb, în loc să fie mai atenți cu ceea ce promovează, cei de la NOI NU Vaccinam au continuat să răspândească zvonuri. La doar trei zile după ce i-am informat că un articol de pe YourNewsWire a fost mincinos, au promovat un alt articol de pe același sait. De data asta se afirmă că în Australia dacă ești asistentă și zici ceva anti-vaccin o să primești 10 ani de pușcărie. Bineînțeles, nu există nicio sursă pentru acest număr, ci doar o legătură către un articol din The Guardian din 2016 care nu zice nimic de închisoare.

Pagina NOI NU Vaccinam pare să fie ori complet indiferentă față de cât de bine sau prost își informează cititorii, ori incapabilă să își dea seama chiar și de o eroare evidentă – nici măcar după ce i se spune că e o eroare.

 

Pro Decizii Informate

Pro Decizii Informate este o pagină cu un nume orwellian care își dă like la propriile postări. Are în jur de 4.200 de aprecieri și promovează mesaje anti-medicină și anti-vaccin (nicio surpriză aici).

Printre multele postări pline de informații distorsionate există unele care sunt obiectiv și fără discuție greșite. Am încercat să scot în evidență erorile dintr-o astfel de postare care conține un scurt videoclip. Aproximativ aceleași informații apar și în unele infografice ale aceleiași pagini. Iar același videoclip a fost pus recent și pe YouTube (bineînțeles, cu comentariile oprite).

Pro Decizii Informate 1.PNG
Postarea o găsiți aici. Nu și comentariul meu pentru că e periculos.

Comentariul lăsat de mine (11 iunie 2017, 21:33):

Din moment ce vă numiți Pro Decizii Informate e important să oferiți informații corecte și relevante cititorilor, prin urmare sper că o să apreciați ocazia de a corecta niște greșeli pe care le aveți în acest videoclip.

Am observat mai multe și deși o să menționez doar 7 dintre ele, vă recomand revizuirea întregului videoclip. Fiind un răspuns mai lung, am pus toate informațiile relevante aici: https://opriviresceptica.wordpress.com/raspuns-pentru-pro-decizii-informate/.

Afirmați că vaccinurile au fost introduse când incidența bolilor scăzuse deja masiv. Datele istorice vă contrazic și prin urmare riscați să dezinformați. Dacă considerați că datele istorice sunt greșite, fraudate sau că mortalitatea e singura care contează ar trebui să spuneți asta clar pentru ca cititorii să poată să decidă pentru ei fără să confunde opinia acestei pagini cu realitatea istorică.

Afirmați, de asemenea, că singurul criteriu de admitere pe piață pentru un vaccin este titrul de anticorpi, care nu dovedește nicio protecție și e doar o reacție la aluminiu. Un cititor ar putea fi indus în eroare de aceste afirmații, crezând că vaccinurile nu au fost testate pentru a verifica dacă protejează împotriva bolilor. Din moment ce au fost testate, cititorul ar ajunge să fie dezinformat. Fiind pro decizii informate sunt convins că regretați greșeala și că o să faceți corecțiile necesare. De asemenea, spuneți că titrul de anticorpi ar fi doar reacția corpului la aluminiu, ceea ce e din nou greșit. Titrul ridicat de anticorpi este reacția la componenta activă din vaccin. În unele vaccinuri această reacție este amplificată de către adjuvanți, în altele (cum este cazul IPV) ea apare în lipsa adjuvanților.

Mai afirmați și că nu există studii clinice randomizate, controlate cu placebo pentru vaccinuri. Presupun nu ați căutat, pentru că dacă ați fi căutat ați fi găsit foarte multe. Pentru o informare corectă se impune să eliminați afirmația.

Asemănător, deși spuneți că nu există analize risc-beneficiu legate de vaccinuri, ele există dacă le căutați cu atenție. În caz că ați găsit astfel de analize, dar ați avut nemulțumiri legate de calitatea lor ar trebui să spuneți cititorilor exact acest fapt („am găsit, dar nu avem încredere în ele”) ca să poată să aleagă dacă sunt de aceeași părere sau nu, în loc să fie dezinformați că ele nu ar exista.

Spuneți și că vaccinul pentru pertussis nu ar fi fost testat pe oameni, ci doar pe cobai. Din nou, informația oferită nu este conformă cu realitatea și riscați să dezinformați cititorii. Dacă nu ați găsit astfel de studii, onest e să spuneți că nu ați găsit, iar dacă ați găsit dar nu le considerați relevante ar trebui să spuneți așa (și eventual să explicați de ce nu le considerați relevante). Dacă ați face asta cel mai mult ar avea de câștigat cititorii.

Afirmați și că majoritatea îmbolnăvirilor apar în populațiile vaccinate. Informația e contrazisă din mai multe surse științifice și prin urmare ar trebui eliminată. Dacă totuși nu aveți încredere în acele surse ar trebui să exprimați clar acest lucru („sursele științifice arată că… dar nu avem încredere în ele pentru că…”). O cititoare ar putea astfel să înțeleagă mai bine situația și ar putea să fie convinsă de dumneavoastră sau nu.

„99% din copiii vătămați de vaccinuri nu intră în statisticile oficiale” – fiind o afirmație gravă ar trebui să fiți transparenți în legătură cu modul în care ați calculat acest număr. Dacă este doar o bănuială ar trebui să faceți cunoscut acest lucru.

Sperând că doriți într-adevăr să ajutați oamenii să ia decizii informate mă aștept să corectați erorile. Ideal ar fi printr-o postare nouă în care să îi alertați pe cei care au văzut acest videoclip că a conținut informații greșite.

Pentru ca totul să fie verificabil, am dat toate sursele în articolul pe care l-am inclus în comentariu. Redau aici conținutul acelui articol ca oricine să poată verifica de ce afirmațiile făcute de Pro Decizii Informate sunt false.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Afirmațiile din postare și răspunsurile mele:

  1. Vaccinurile au fost introduse când incidența bolilor scăzuse deja masiv!”: Incidența bolilor în cele mai multe cazuri a crescut sau a stat pe loc până la introducerea vaccinurilor, iar după introducerea vaccinurilor a scăzut masiv.[1] Probabil confundați incidența cu mortalitatea. Indiferent, afirmația din videoclip este falsă și trebuie corectată.
  2. Singurul criteriu de admitere pe piață este «titrul de anticorpi» = un parametru-surogat, care nu dovedește nicio protecție, ci doar arată reacția corpului la aluminiu”: Există mai multe greșeli factuale aici. În primul rând, criteriul de admitere nu este titrul de anticorpi pentru vaccinurile noi. Orice vaccin nou trebuie să-și demonstreze întâi eficiența în prevenția infecției și a bolii. De exemplu, vaccinul inactivat contra poliomielitei când a fost testat pe 1.600.000 de persoane în anii ’50 s-a dovedit eficient împotriva paraliziei.[2,3] Aceleași teste cu relevanță practică pentru oameni sunt făcute pentru fiecare vaccin nou. Un exemplu recent este vaccinul contra pneumococilor, care într-un studiu clinic cu 16.000 de participanți (dintre care 8 mii au primit vaccinul, 8 mii au primit placebo) s-a dovedit a avea o eficiență de 50% contra bolii pneumococice invazive.[4] Un alt studiu cu 12.000 de participanți a găsit o eficiență de 23% contra pneumoniei.[5] Abia după ce un vaccin se dovedește a fi eficient și este aprobat individual poate fi adăugat într-un vaccin polivalent, caz în care pentru aprobare e suficient să se observe că produce împreună cu celelalte același răspuns imun pe care îl producea și singur. În al doilea rând, titrul de anticorpi este un parametru-surogat care dovedește protecția – există o corelație între titrul de anticorpi și rata de îmbolnăvire în cazul mai multor vaccinuri (excepție par să facă BCG-ul și cel contra zonei Zoster).[6-9] În al treilea rând, titrul de anticorpi nu arată „doar reacția corpului la aluminiu”, dovadă fiind studiile cu vaccinuri care produc anticorpi, dar nu conțin aluminiu. Un exemplu este vaccinul inactivat contra poliomielitei.[2]
  3. Nu există studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo pentru eficiența sau siguranța vaccinurilor!”: Ba da, există. Tocmai am dat câteva exemple.[2,4,5]
  4. Nu există analize risc-beneficiu care să demonstreze beneficiile vaccinării!”: Recenziile Cochrane sunt un exemplu de astfel de analize (cele mai bune, de altfel). Întotdeauna cei de la Cochrane pun în balanță riscurile și beneficiile. Uneori ajung la concluzia că anumite vaccinuri sunt utile și recomandă folosirea lor[10-12], alteori ajung la concluzia opusă și nu recomandă folosirea lor[13], iar alteori nu găsesc studii relevante și recomandă ca acestea să fie făcute înainte să poată fi făcută o recomandare[14,15].
  5. Testul la vaccinul pertussis: se injectează în stomacul cobailor vaccinul, iar dacă ei continuă să ia în greutate, atunci se extrapolează că vaccinul este «sigur» și pentru bebeluși!”: Vaccinul contra tusei convulsive a fost testat în mod repetat în studii cu oameni înainte să fie aprobat. Încă din anii ’40 au fost făcute mai multe studii clinice în care vaccinul a fost comparat cu un placebo. Un astfel de exemplu e unul din 1941 care a avut câteva sute de participanți[16], dar au existat mai multe[17]. Iar mai recent când s-a dorit adăugarea vaccinului contra tusei convulsive la cel Difterie-Tetanos au fost făcute studii în care au fost comparate diverse combinații de DTP cu vaccinul fără pertussis (DT).[18] Este iresponsabil să faceți astfel de afirmații înainte să vă informați dacă au existat sau nu studii cu oameni.
  6. Majoritatea îmbolnăvirilor apar în populațiile vaccinate”: Afirmație contrazisă, printre altele, de dovezile istorice ale scăderii incidenței îmbolnăvirilor după introducerea vaccinurilor[1], de studiile clinice randomizate care au arătat că se îmbolnăvesc mai puțini vaccinați decât nevaccinați (ex.: 32/100.000 dintre cei nevaccinați au paralizat, comparativ cu doar 1,4/100.000 dintre cei vaccinați contra poliomielitei – și în deceniile ulterioare zero[2]) sau situația actuală din România, unde din 6743 de cazuri de pojar, 6523 sunt la cei nevaccinați (adică 96,7% dintre cei bolnavi sunt nevaccinați).[19]
  7. 99% din copiii vătămați de vaccinuri nu intră în statisticile oficiale!”: O afirmație gravă care ar trebui susținută de dovezi sau retrasă.

Referințe:

1: Wadman, M., & You, J. (2017). The vaccine wars. Science. Vol. 356, Issue 6336, pp. 364-365. (Abstract) [Sci-Hub]

2: Salk, J., & Salk, D. (1977). Control of influenza and poliomyelitis with killed virus vaccines. Science, 195(4281), 834-847.

3: Meldrum, M. (1998). „A calculated risk”: the Salk polio vaccine field trials of 1954. BMJ: British Medical Journal, 317(7167), 1233.

4: Cutts, F. T., Zaman, S. M. A., Enwere, G. Y., Jaffar, S., Levine, O. S., Okoko, J. B., … & McAdam, K. P. (2005). Efficacy of nine-valent pneumococcal conjugate vaccine against pneumonia and invasive pneumococcal disease in The Gambia: randomised, double-blind, placebo-controlled trial. The Lancet, 365(9465), 1139-1146. (Abstract)

5: Lucero, M. G., Nohynek, H., Williams, G., Tallo, V., Simões, E. A., Lupisan, S., … & Lechago, M. (2009). Efficacy of an 11-valent pneumococcal conjugate vaccine against radiologically confirmed pneumonia among children less than 2 years of age in the Philippines: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. The Pediatric infectious disease journal, 28(6), 455-462.

6: Plotkin, S. A. (2010). Correlates of protection induced by vaccination. Clinical and Vaccine Immunology, 17(7), 1055-1065.

7: World Health Organization. (2013). Correlates of vaccine-induced protection: Methods and implications.

8: Poovorawan, Y., Chongsrisawat, V., Theamboonlers, A., Leroux-Roels, G., Kuriyakose, S., Leyssen, M., & Jacquet, J. M. (2011). Evidence of protection against clinical and chronic hepatitis B infection 20 years after infant vaccination in a high endemicity region. Journal of viral hepatitis, 18(5), 369-375.

9: Nathanson, N. (2005). David Bodian’s contribution to the development of poliovirus vaccine. American journal of epidemiology, 161(3), 207-212.

10: Moberley S, Holden J, Tatham DP, Andrews RM. Vaccines for preventing pneumococcal infection in adults. Cochrane Database of Systematic Reviews 2013, Issue 1. Art. No.: CD000422. DOI: 10.1002/14651858.CD000422.pub3. (Abstract)

11: Demicheli V, Rivetti A, Debalini MG, Di Pietrantonj C. Vaccines for measles, mumps and rubella in children. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 2. Art. No.: CD004407. DOI: 10.1002/14651858.CD004407.pub3. (Abstract)

12: Soares-Weiser K, MacLehose H, Bergman H, Ben-Aharon I, Nagpal S, Goldberg E, Pitan F, Cunliffe N. Vaccines for preventing rotavirus diarrhoea: vaccines in use. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 11. Art. No.: CD008521. DOI: 10.1002/14651858.CD008521.pub3. (Abstract)

13: Simancas-Racines D, Franco JVA, Guerra CV, Felix ML, Hidalgo R, Martinez-Zapata MJ. Vaccines for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2017, Issue 5. Art. No.: CD002190. DOI: 10.1002/14651858.CD002190.pub5. (Abstract)

14: Allali S, Chalumeau M, Launay O, Ballas SK, de Montalembert M. Conjugate Haemophilus influenzae type b vaccines for sickle cell disease. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 2. Art. No.: CD011199. DOI: 10.1002/14651858.CD011199.pub2.

15: Burgess L, Southern KW. Pneumococcal vaccines for cystic fibrosis. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 9. Art. No.: CD008865. DOI: 10.1002/14651858.CD008865.pub4. (Abstract)

16: Bell JA (1941). Pertussis prophylaxis with two doses of alum-precipitated vaccine. Public Health Reports 56:1535-1546.

17: Jefferson, T. (2007). Why the MRC randomized trials of whooping cough (pertussis) vaccines remain important more than half a century after they were done. Journal of the Royal Society of Medicine, 100(7), 343-345.

18: Gustafsson, L., Hallander, H. O., Olin, P., Reizenstein, E., & Storsaeter, J. (1996). A controlled trial of a two-component acellular, a five-component acellular, and a whole-cell pertussis vaccine. N Engl J Med, 1996(334), 349-356.

19: http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/712-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-09-06-2017/file

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

În imagini, câteva dintre erori arată cam așa:

Vaccinuri. Infografic Pro Decizii Informate 1.png

Vaccinuri. Infografic Pro Decizii Informate 2.png

Răspunsul lor: inițial au ascuns comentariul. Asta înseamnă că nu mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva cu el (pentru că eu îl vedeam în continuare), dar nimeni altcineva (în afară de prietenii mei) nu-l putea vedea. Ulterior comentariul a fost șters, iar eu am fost blocat.

Țin să repet: nu am fost nepoliticos, nu am făcut spam, doar am sesizat niște erori și am fost blocat pentru ca nimeni să nu afle că acele postări conțin erori și eventual să nu mai pot sesiza și altele.

Pro Decizii Informate spune că nu există studii clinice randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo pentru eficiența vaccinurilor, eu le-am dat câteva exemple de astfel de studii și am fost blocat. Din nou mă simt obligat să trag concluzia că paginii Pro Decizii Informate ori nu-i pasă de informarea corectă a cititorilor, ori nu e capabilă să își dea seama când face erori elementare de logică.

 

GO ON, Olivia STEER

GO ON, Olivia STEER este o altă pagină anti-medicină, incapabilă să-și recunoască greșelile. Are în jur de 11.000 de aprecieri și nu e condusă de Olivia Steer (așa cum multe fane ale paginii par să creadă), ci de Felicia Popescu (Piersicuța), o mai veche cunoștință a acestui blog și specialistă într-o metodă de manipulare foarte de succes: prezentarea informațiilor trunchiate.

Ilustrativ, într-una dintre postări era citată o recenzie Cochrane – și aici trebuie să zic cât de surprins am fost! O pagină anti-vaccin să citeze o recenzie Cochrane? Nu m-aș fi așteptat la așa ceva. Însă bucuria n-a durat decât până am apucat să citesc ce a scris. GO ON, Olivia STEER a reușit să distorsioneze într-un mod inovativ:

Go On Olivia Steer 1.PNG
Dacă mai există, postarea e aici. Comentariul meu a dispărut demult.

Sursa citată în postare: Demicheli V, Rivetti A, Debalini MG, Di Pietrantonj C. Vaccines for measles, mumps and rubella in children. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 2. Art. No.: CD004407. DOI: 10.1002/14651858.CD004407.pub3. (Abstract) [PubMed]

Comentariul meu complet (14 iunie 2017, 19:54):

Recenziile Cochrane sunt surse foarte bune pentru evaluarea eficienței și siguranței medicamentelor și a intervențiilor medicale, așa că ați făcut o alegere excelentă să prezentați o astfel de recenzie cititorilor.

Există totuși o eroare în această postare. Conform recenziei, riscul de 22 de ori mai mare de meningită s-a înregistrat doar după vaccinarea cu tulpina Leningrad-Zagreb. De asemenea, un risc de 14 ori mai mare s-a înregistrat după vaccinarea cu tulpina Urabe. Pentru tulpina Jeryl-Lynn nu s-a înregistrat niciun risc crescut de meningită.

În prezent în România (și în aproape toate țările din Europa) se folosesc vaccinurile produse de GSK (Priorix) sau Merck (M-M-R II/MMRVaxPro) care conțin tulpina Jeryl-Lynn.*

Prin urmare, există riscul ca cititorii care văd această postare să creadă în mod greșit că vaccinul folosit în România ar produce meningită, ceea ce este fals (conform sursei citate, una de calitate ridicată).

În această postare mai scrieți și că vaccinul ROR dă un risc mai mare de „alte efecte adverse grave, inclusiv probleme de coagulare a sângelui”. Exprimarea este nefericită pentru că are potențialul de a induce în eroare cititorii având în vedere că sursa citată spune că singurele efecte adverse grave sunt meningita (după cele două tulpini rar folosite în prezent), convulsiile febrile și purpura trombocitopenică și menționează în mod explicit că „expunerea la vaccinul ROR este improbabil să fie asociată cu autismul, astmul, leucemia, rinita alergică, diabetul de tip I, disbazia, boala Crohn, boli de demielinizare sau infecții bacteriale sau virale”.

Pentru o informare corectă recomand să corectați postarea astfel încât să fie clar pentru cititori că singurele efecte adverse grave date de vaccinul ROR  conform acestei recenzii sunt:

– convulsiile febrile;

– purpura trombocitopenică;

– meningita DOAR pentru vaccinurile Tresivac și Trimovax (motiv foarte bun pentru a fi evitate). Priorix și MMRVaxPro NU cresc riscul de meningită.

 

––––––––––––––––––––––––

*Informații suplimentare:

„The vaccine is sold by Merck as M-M-R II, GlaxoSmithKline Biologicals as Priorix, Serum Institute of India as Tresivac, and Sanofi Pasteur as Trimovax.” https://en.wikipedia.org/wiki/MMR_vaccine

M-M-R II/MMRVaxPro (Merck) folosește tulpina Jeryl-Lynn http://www.merck.com/product/usa/pi_circulars/m/mmr_ii/mmr_ii_pi.pdf & http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/EPAR_-_Product_Information/human/000604/WC500030170.pdf

Priorix de la GSK folosește tot tulpina Jeryl-Lynn http://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_4820_20.07.12.pdf?anmPage=1337&ID=26710

Tresivac folosește tulpina L-Zagreb http://www.vaxinpoint.in/product/tresivac-2/

Trimovax de la Sanofi Pasteur folosește tulpina Urabe (nu știu dacă se mai folosește undeva acest vaccin) http://drug.fda.moph.go.th/zone_search/files/2C_7_53_B_TRIMOVAX%20MERIEUX.pdf

Vaccinuri. Go On Olivia Steer corectat.png

Răspunsul lor: inițial au ascuns comentariul și apoi în câteva ore l-au șters și m-au blocat.

Pentru GO ON, Olivia STEER chiar și o singură voce care scoate în evidență erori factuale este periculoasă și trebuie suprimată. Repet, discuția nu e despre cât de multe efecte adverse are vaccinul ROR, ci strict despre ce spune sursa citată, iar sursa citată spune că vaccinurile cu tulpina Jeryl-Lynn (deci Priorix și MMRVaxPro) nu cresc riscul de meningită.

 

De ce sunt corectările importante?

Atunci când scriem cu intenția de a informa trebuie să ne asumăm riscul de a greși. E inevitabil. Singura soluție e ca atunci când observăm o greșeală să o corectăm. Dacă nu o corectăm, o să fie citită de alți oameni ulterior și o să îi dezinformeze. Înainte de toate e vorba despre responsabilitate.

De ce n-am corecta o greșeală evidentă? Dacă scopul nostru nu e informarea cititorilor, ci promovarea unei ideologii sau dacă ținem mai mult la orgoliul personal și credem că dacă admitem o greșeală e echivalent cu a admite că tot ceea ce zicem e greșit sau că am fi incompetenți, atunci o să facem tot posibilul să nu recunoaștem că am greșit. Iar dacă nu recunoaștem n-avem cum să corectăm.

Aș vrea să prezint două situații în care au fost corectate informații greșite.

Situația 1: mi s-a întâmplat mie. Am greșit și am corectat sau retras.

De exemplu, într-un articol am spus în mod greșit că medicamentele-imitație (me-too) ar fi promovate în primul rând de compania care deține deja un patent pentru medicamentul original. În realitate, acestea sunt folosite în principal de companiile rivale, după cum am fost atenționat într-un comentariu. În același articol am scris „ser fiziologic” în loc de „ser sanguin”. Cineva mi-a spus și am corectat. Într-un articol mai vechi am avut mai multe erori și am considerat că felul în care e scris ar putea crea confuzie. Am hotărât să îl retrag.

Bineînțeles, dacă eroarea nu e evidentă și nu îmi sunt aduse suficiente argumente că greșesc sau e doar o diferență de opinie, nu o să corectez pentru că risc să corectez o informație corectă.

Situația 2: ce se întâmplă în știință când apar greșeli? Sunt corectate sau retrase.

Există o mulțime de corecții sau retrageri; le găsiți documentate pe Retraction Watch. De exemplu, două studii despre proteine au fost corectate de autori după ce alți cercetători le-au descărcat datele publice și au refăcut analizele luând în considerare un lucru care le-a scăpat autorilor originali (o proprietate a unei molecule pe care autorii nu o știau). Când au fost anunțați, au refăcut calculele, au confirmat eroarea și au corectat articolul original. Într-un alt studiu, de data asta despre delir, autorii înșiși (sau cineva de la spitalul lor) au descoperit erori în date și au cerut retragerea articolului.

Totuși, retragerea unui articol greșit nu e întotdeauna ușor de făcut. Un exemplu de acest fel găsim în Studiul 329 – un studiu din 2001 care a concluzionat că antidepresivul paroxetină (Paxil, Seroxat) e eficient și sigur pentru copii și adolescenți. În anii care au urmat au fost multiple cereri de retragere, dar și jurnalul, și autorii, și universitatea autorilor au refuzat să ia vreo măsură (doi: 10.1136/bmj.h4629). Așa că soluția a fost re-analiza și re-publicarea acelui studiu de către autori complet diferiți, iar concluzia a fost că paroxetina nu este nici eficientă și nici sigură pentru copii și adolescenți (doi: 10.1136/bmj.h4320). Nici până în ziua de azi studiul original n-a fost retras. Poate din cauză că e un studiu scris de echipa de relații publice de la SmithKline Beecham (actualul GSK) (doi: 10.1080/08989620802194384). Până la urmă oricum ies la suprafață greșelile și nu e deloc inteligent să fim încăpățânați să le ascundem.

Asemănător, nici Andrew Wakefield n-a recunoscut nici până în ziua de azi că a fraudat articolul din 1998 despre vaccinuri și autism. Dacă ar fi fost după el nu l-ar fi retras niciodată. Întâmplător, tot BMJ a scris și despre această fraudă. După cum am văzut, când greșesc cei care promovează mesaje anti-vaccin reacționează în același fel ca și industria farmaceutică în loc să reacționeze ca niște cercetători independenți și responsabili.

 

Secretul succesului: propaganda?

M-am întrebat de multe ori de ce are succes mișcarea anti-vaccin. Cred că unul dintre motive e că niciodată nu admite nicio greșeală. Dacă ar admite, n-ar mai putea să repete informația falsă, așa că soluția e să nu admită niciodată. Astfel o pot refolosi de câte ori e nevoie. Aceeași strategie e folosită de mulți alți propagandiști sau promotori ai pseudoștiinței.

Să luăm de exemplu industria tutunului. Deși încă din anii ’50 oamenii de știință au determinat că fumatul produce cancer (iar în 1964 a fost publicat primul raport făcut de Surgeon General care a închis discuția), companiile de tutun n-au recunoscut niciodată – cel puțin nu până nu au fost obligate în 1996. Iar din anii ’80 au început să nege efectele fumatului pasiv. Și încă o fac. În 1993 au dat în judecată agenția de mediu din Statele Unite pentru că și-a permis să concluzioneze că fumatul pasiv e periculos. Efectul negării faptelor e că unii oameni sunt nedumeriți: „Oare chiar e periculos? Am văzut un studiu care zicea că nu e periculos.”. Deci strategia funcționează.

Un alt exemplu e Coreea de Nord. Pentru ca propaganda să funcționeze e important ca informația să fie controlată, adică populația să nu fie expusă unor alte păreri. Pe lângă exagerările legate de abilitățile conducătorilor, nord-coreenilor li se spune în mod repetat că sud-coreenii și americanii sunt foarte săraci și foarte răi, că abia așteaptă să îi omoare pe nord-coreeni. Când informația exterioară pătrunde, mitul începe să crape. În anii 2000 comerțul ilegal cu DVD-uri pe la granița cu China a înflorit și mulți nord-coreeni au avut ocazia să vadă filme și seriale din exterior – în special din Coreea de Sud pentru că nu știau altă limbă. Mulți nord-coreeni nu erau interesați de informații politice și chiar evitau materiale care spuneau că liderul lor n-ar fi cum cred – pentru ei asta era propagandă. Însă le plăcea să vadă drame sud-coreene, iar ceea ce îi șoca era că vedeau sud-coreeni bogați, sănătoși, fericiți. „Înțeleg că filmele exagerează, dar chiar și așa… Casele erau atât de mari, iar copiii puteau merge în vacanță cu părinții. Invidiez elementul de călătorie. Eu nu puteam merge niciunde afară din Hoeryong și nici nu m-am gândit la asta înainte. Gândirea mea s-a schimbat încet, încet”. Asta declara Jeong Gwang-Seong, un refugiat care a scăpat din Coreea de Nord. Dacă vă interesează subiectul mai detaliat puteți să citiți North Korea’s Hidden Revolution [2016] de Jieun Baek.

Din fericire anti-vacciniștii nu au resursele necesare să blocheze eficient informația în afara cercurilor lor așa că cenzurează ceea ce pot. Îngrijorător este că nu sunt dispuși să corecteze nici măcar cele mai evidente erori. M-am uitat recent la o parte dintr-un documentar anti-vaccin și am regăsit acolo aceleași idei pe care le-am întâlnit și în 2015 pe blogul Piersicuței, pe zeci de bloguri în engleză și care acum sunt pe pagina asociației Pro Decizii Informate. Ideologia anti-vaccin pare să fie dependentă de reciclarea gunoiului. Oare ăsta să fie secretul lor?

„Never admit any mistake.”

 

Concluzie

Evitați paginile anti-vaccin. Cei care le administrează ori nu sunt interesați să vă informeze corect, ori nu sunt în stare.