Fact check: Olivia Steer la Vorbește Lumea

Joi, 21 martie, la emisiunea Vorbește Lumea de la PRO TV a fost o dezbatere de jumătate de oră despre vaccinuri. Contra a fost Olivia Steer, iar pro a fost dr. Mihai Craiu. Puteți urmări emisiunea pe ProTV.ro. Dacă între timp dispare, puteți încerca aici sau aici.

În acest articol o să analizez afirmațiile făcute de Olivia Steer (și unele făcute de Mihai Craiu, dar Olivia este vedeta). Dacă vreți să aflați cât de bine cunoaște Olivia știința sau unde greșește, citiți în continuare.

Mihai Craiu explicând ceva ca urmare a unei întrebări a Oliviei, iar Olivia ignorându-l, ca apoi să-l întrerupă cu o nouă întrebare. Captură din înregistrarea emisiunii.

Pe scurt

Argumentele principale aduse de Olivia Steer împotriva vaccinării nu stau în picioare: sunt ori exagerate, ori false, ori neverificabile. Stilul său este acuzator și argumentează similar cu cei care neagă știința. Toate aceste lucruri ar trebui îmbunătățite dacă își dorește să convingă lumea că are dreptate.

Patru dintre cele cinci strategii ale celor care neagă știința au fost folosite (probabil fără să-și dea seama) de către Oliva Steer în această emisiune.

A folosit autoritatea falșilor experți atunci când a citat dintr-o declarație făcută de Asociația Medicilor și Chirurgilor Americani (care sună a asociație medicală respectabilă, dar nu este) sau când l-a prezentat pe Yehuda Shoenfeld drept un cercetător necontestat cu reputație la nivel mondial.

A făcut cherry-picking când a spus că vaccinurile produc autism. Pentru asta a ales să ignore multiplele studii de calitate și să citeze selectiv dintr-o carte în care autismul era menționat doar de două ori, iar afirmațiile erau justificate prin articole invalide.

A avut așteptări imposibile atunci când a dictat exact ce studii ar trebui să existe pentru a declara vaccinurile sigure (ex.: studii care să arate că vaccinurile exact în forma și în numărul în care sunt făcute în România sunt sigure).

Și s-a contrazis singură atunci când a insistat că ea nu emite opinii împotriva vaccinurilor, dar în aceeași emisiune a spus că vaccinurile nu sunt sigure. De asemenea, a insistat pe o definiție greșită a epidemiei (părea să sugereze că o epidemie nu poate dura mai mult de două săptămâni).

Există și câteva greșeli minore, de înțeles într-o dezbatere verbală, așa că nu mă concentrez asupra lor. Le consider minore dacă prin corectarea lor nu se schimbă argumentul. De exemplu, dr. Mihai Craiu spune că studiul danez a inclus 6 milioane de copii-ani, dar de fapt a inclus în jur de 5 milioane. Olivia Steer spune că instanțele au oferit compensații pentru vătămări vaccinale de 4 miliarde de dolari. Suma corectă este de 3,6 miliarde.

Stilul folosit de Olivia a fost unul nepotrivit pentru o dezbatere corectă pentru că de multe ori nu-și lăsa interlocutorul să răspundă, iar când acesta reușea să răspundă, Olivia imediat schimba subiectul. Asta mie mi-a transmis că nu e interesată să învețe nimic, nu ia în calcul posibilitatea că ar putea greși, ci doar încearcă să-l prindă cu ceva pe oponentul său ca să poată declara victorie. Acest comportament e contrar cu ceea ce a declarat Olivia la început (că nu vrea să fie o dezbatere de pe două poziții opuse).

Pe larg

Urmează analiza în detaliu a afirmaților care pot fi verificate.

[2:35] Olivia Steer: „O mamă […] are rezerve atunci când există astfel de cărți (Vaccinurile și autoimunitatea), o carte scrisă de medici, cercetători științifici. [Redactorul cărții,] Yehuda Shoenfeld este la nivel mondial – reputația lui e la nivel mondial – un imunolog necontestat și… nu știu dacă poate fi contestat sau contestabil… în fine – care ridică niște semne de întrebare foarte pertinente.

Pe tot parcursul discuției Olivia Steer a ținut în mână și a făcut referire la această carte, Vaccinurile și autoimunitatea. Să vedem cât de relevantă este și cât de „necontestat” este Yehuda Shoenfeld.

Cartea Vaccinurile și autoimunitatea a apărut în România prin 2016 și a fost promovată intens în cercurile antivaccin, așa că mi s-a părut util să o citesc (în mare parte) la vremea respectivă. Spre surprinderea mea, cartea nu este atât de antivaccin pe cât este promovată a fi. Este o combinație ciudată. Pe de o parte conține articole rezonabile scrise de cercetători care nu par să aibă legătură cu mișcarea antivaccin și spun în repetate rânduri că vaccinurile sunt sigure și eficiente. Pe de altă parte, sunt câteva articole (în special cele scrise de Lucija Tomljenovic și Christopher Shaw) care nu sunt altceva decât propagandă antivaccin. Tind să cred că activiștii antivaccin care au promovat cartea au citit doar aceste articole.

După ce am citit cartea în mare parte am scris un articol în care am sumarizat fiecare capitol. Puteți să-l citiți aici. Nu am analizat cât de robuste sunt concluziile fiecărui capitol, dar în general am observat că s-au bazat pe extrapolări din studii de caz sau studii pe animale, iar în unele cazuri existau studii de calitate superioară care n-au fost citate. Asta face cartea mai puțin utilă și pe alocuri înșelătoare. În plus, cineva care nu este obișnuit să citească articole medicale poate ușor să ajungă la concluzii greșite. De exemplu, într-un capitol în care se discută posibilitatea ca o anumită boală să fie produsă de un anumit vaccin s-ar putea ca spațiul cel mai mult să fie dedicat studiilor de caz sau pe animale (care au rol de a forma ipoteze) și apoi să fie foarte scurt menționat un studiu de cohortă cu mulți participanți care infirmă ipoteza. Cu alte cuvinte, e dedicat un spațiu mare speculațiilor și un spațiu mic datelor cu adevărat relevante. Un nespecialist ar putea să rămână cu impresia că există informații contradictorii în loc să înțeleagă că a fost generată o ipoteză și a fost infirmată. Mai am și alte exemple mai jos, când Olivia aduce din nou discuția la această carte.

În ce îl privește pe Yehuda Shoenfeld, nu este nici necontestat și nici necontestabil.

În mod îngrijorător, Shoenfeld are două articole retrase: unul pentru metodologie grav viciată1 și altul pentru discrepanțe între datele raportate în articol și cele din anexele suplimentare.2 La primul îi are co-autori pe Tomljenovic și Shaw (cu care a produs cartea), iar aceștia mai au un articol retras pentru manipularea imaginilor cu rezultate de laborator.3 În acest caz, problemele au fost observate și descrise pe PubPeer și apoi a fost alertat jurnalul. Această situație nu este deloc comună în rândul cercetătorilor și cu atât mai puțin în rândul celor necontestabili.

Numele lui Shoenfeld este legat de un sindrom pe care l-a propus, numit ASIA (sindrom autoimun/autoinflamator indus de adjuvanți). Majoritatea covârșitoare a articolelor pozitive despre acest sindrom sunt ori scrise de el, ori publicate în cele două jurnale la care este redactor. Cantitatea mare de articole nu înseamnă neapărat că are dreptate. De fapt, această tactică este folosită și de industrie pentru a polua literatura și a promova un anumit produs care nu este pus într-o lumină prea bună de evaluări sistematice.

În cazul lui Shoenfeld mai multe evaluări sistematice independente l-au pus la îndoială. Principalele critici sunt că este un sindrom mult prea vag definit pentru a fi util, iar experimentele pe care se bazează sunt problematice.4,5,6,7

Având în vedere aceste lucruri, concluzia este că afirmațiile făcute de Olivia Steer sunt incorecte și induc în eroare. Yehuda Shoenfeld nu este în niciun caz necontestat și necontestabil, iar cartea editată de el (Vaccinurile și autoimunitatea) nu este obiectivă și are la bază un sindrom dubios a cărui utilitate este neclară.

 

[3:40] Mihai Craiu, întrebat dacă dau vaccinurile autism: „Răspunsul simplu este «nu». (…) Articolul faimos al lui Andrew Wakefield este fraudă științifică.

Olivia Steer vrea să întrerupă pentru că nu este de acord.

Afirmația făcută de Mihai Craiu este corectă. Aveți toate detaliile și referințele într-un articol pe care l-am scris mai demult despre acest subiect. Datele care au fost prezentate în articolul lui Wakefield au fost falsificate, au fost diferite față de rezultatele reale ale analizelor, iar Wakefield a fost motivat de mai multe lucruri pentru a produce aceste rezultate (ex.: o plată de 400 de mii de lire de la un avocat sau niște patente pe care le-a înregistrat pentru vaccinuri monovalente).

Încercând să explice acest mit al legăturii dintre vaccinuri și autism, domnul doctor Craiu menționează un articol apărut săptămânile trecute:

[4:20] Mihai Craiu: „[Studiul danez] urmărește în dinamică peste 6 milioane de copii×ani pe o durată de toată copilăria lor și care dovedește indubitabil că vaccinurile nu produc autism.

Studiul8 a analizat toți copiii din registrele medicale daneze născuți între 1999 și 2010, adică în jur de 650.000 de copii și nu a găsit nicio asociere între diagnosticul de autism și vaccinul ROR. Acești copii au fost urmăriți în medie aproape zece ani. De aici rezultă valoarea de 5 milioane de persoane-ani (sau copii-ani), cifră pe care Mihai Craiu nu și-a mai amintit-o exact (a zis 6 milioane), fapt care nu schimbă deloc argumentul.

Mihai Craiu a mai spus și că acest studiu dovedește indubitabil că vaccinurile nu produc autism. Aș adăuga o nuanță aici: niciun studiu de unul singur nu poate dovedi indubitabil asta, dar acest studiu nu este singurul. Acest studiu împreună cu toate celelalte de până acum dovedește indubitabil că vaccinurile nu produc autism.9,10 Dar, cum am zis, este o nuanță care nu schimbă deloc argumentul.

Olivia Steer: „Ne puteți spune cine a finanțat acest studiu? Este independent sau este finanțat de o mare companie farmaceutică? Pentru că asta schimbă puțin datele problemei…

Sursa finanțării are efecte asupra rezultatelor studiilor și am vorbit mai pe larg despre asta într-un articol mai vechi. Nu orice studiu finanțat de industrie este distorsionat. Există unele afectate mai puternic (ex.: studiile de non-inferioritate) și altele mai puțin sau deloc (ex.: studiile clinice care compară statinele cu placebo). În acest caz studiul a fost finanțat de Fundația Novo Nordisk și Ministerul Sănătății din Danemarca. Novo Nordisk nu este tocmai o companie farmaceutică, ci o fundație dedicată cercetării, care de-a lungul timpului s-a specializat pe insulină și alte produse pentru diabet. Deși Novo Nordisk deține două companii farmaceutice, nu produce niciun vaccin. În ce privește transparența, Novo este una dintre puținele care a publicat aproape toate studiile pe care le-a făcut (98,3% în Europa și 100% în Statele Unite), dar asta nu înseamnă că nu are alte probleme.11 Este mult mai ușor pentru companii să distorsioneze literatura științifică dacă publică doar o parte dintre studiile pe care le fac (cele cu rezultate pozitive). Asta s-a întâmplat, de exemplu, în cazul reboxetinei.

Cât de mult schimbă datele problemei faptul că studiul este parțial finanțat de Novo Nordisk? Aș argumenta că aproape deloc.

În primul rând, avem de-a face cu un studiu bazat pe date publice din registre de sănătate, date pe care le pot accesa și alți cercetători în anumite condiții (ex.: să vină cu o idee de cercetare). Nu avem de-a face cu date proprietare ale unei companii farmaceutice pe care să le poată ascunde dacă nu-i convin.

În al doilea rând, acest studiu este de facto o replicare a unui studiu din 2002 care a inclus copiii danezi născuți între 1991 și 1998 și îi confirmă rezultatele.12 Autorii studiului curent au luat datele publice din registru și metodele din studiul precedent și au mai adăugat câteva analize ca să răspundă la criticile care au apărut după acel studiu. Asta le-a redus semnificativ posibilitatea de raportate selectivă a rezultatelor (o altă metodă prin care industria face studiile să arate mai bine).

În al treilea rând, autorii au analizat datele fără interferența finanțatorilor. Dacă vreți să vedeți un exemplu de articol în care compania finanțatoare a făcut practic totul, iar autorii doar au fost de acord și și-au pus numele pe articol, încercați acest articol recent din NEJM.15 În astfel de situații reușește industria să distorsioneze rezultatele, nu când autorii sunt lăsați liberi iar datele vin dintr-un registru public.

În al patrulea rând, rezultatele acestui studiu sunt confirmate de rezultatele altor studii independente.13,14 Acesta este cel mai important punct. Lipsa legăturii dintre vaccinul ROR și autism este confirmată de studii independente.

 

[5:40] Olivia Steer schimbă subiectul: „Cum vă explicați că în prospectul anumitor vaccinuri apare la reacții secundare/efecte adverse autismul? Și-aș putea să vă arăt chiar acum o captură după un astfel de prospect al R.O.R.-ului în care producătorul (…) recunoaște că acest vaccin poate să producă autism.

Mihai Craiu: „Asta-i interpretarea dumneavoastră despre prospect. Trebuie spus că în prospect scrie că după vaccinare au fost descrise – nu scrie că vaccinul produce autism (..) Coincidența temporală nu înseamnă cauzalitate.

Și aici Mihai Craiu are dreptate, iar când încearcă să explice diferența dintre asociere și cauză este acuzat de Olivia că duce discuția în derizoriu.

Cum ar putea ajunge autismul în prospect dacă nu e produs de vaccin. Să ne imaginăm următoarea situație ipotetică. Avem două studii clinice în care e evaluat un vaccin, iar într-unul dintre ele se observă un pic mai mulți participanți care au autism și au fost vaccinați, comparativ cu cei care n-au fost vaccinați. Să zicem că studiul are 100 de participanți care primesc vaccinul și 100 care nu îl primesc (grupul de control). Între cei vaccinați găsim 2 care au făcut autism, iar în grupul de control niciunul. Cercetătorii fac niște calcule și observă că diferența nu este semnificativă statistic,16 adică șansele sunt mari să fi apărut din întâmplare. Un astfel de rezultat nu arată că vaccinurile ar produce autism, dar trebuie menționat în prospect (FDA-ul cere asta) faptul că în studiile clinice au fost observate cazuri de autism și s-ar putea ca agenția de reglementare să ceară companiei să facă studii post-marketing în care să se uite în mod special la o posibilă asociere cu autismul.

Ulterior apar alte studii care investighează aceeași problemă și nu descoperă nicio legătură între vaccin și autism. Acum s-ar putea ca autismul să fie scos din prospect. Sau s-ar putea ca compania producătoare să nu mai actualizeze prospectul, mai ales dacă nu a făcut ea studiile. În această situație produce vaccinul autism? Nu. Este trecut autismul în prospect la reacții adverse? Da.

Întâmplător, autismul nu este trecut în prospectul vaccinului Priorix, dar nu mă surprinde că grupurile antivaccin au reușit să găsească un prospect de cine-știe-când în care a fost trecut și autismul. Asta nu înseamnă că vaccinul ROR dă autism. S-au adunat dovezi suficiente să știm că nu dă.8,9,10 Aici ne aflăm în situația bizară în care activiștii antivaccin ne încurajează să avem încredere mai mare (chiar absolută?) într-un document întocmit de industrie decât în studiile științifice (multe dintre ele independente).

 

[6:40] Olivia Steer: „Să revenim la cercetătorii științifici… care explică de ce e posibil ca autismul să apară în urma vaccinării… și e vorba despre un adjuvant, respectiv despre aluminiu. (…) Este o carte de referință [Vaccinurile și autoimunitatea], nu este pentru lumea profană… deci oricine poate să citească această carte, dar ea se adresează în primul rând specialiștilor.

Cartea nu este de referință, fiind editată de trei cercetători care au avut mai multe articole retrase și se bazează puternic pe un sindrom care nu e clar dacă există (ASIA). Autismul este menționat doar de două ori în carte, în ambele cazuri în capitolul 4, scris de Tomljenovic și Shaw, autori despre care nu am o părere deloc bună. Să vă explic de ce.

Prima dată, autorii afirmă că au apărut dovezi care leagă adjuvanții cu aluminiu de tulburări de spectru autist și citează patru referințe pentru a susține această afirmație.

Prima este un articol care a evaluat mai mulți copii născuți prematur care au fost hrăniți intravenos ori cu o soluție standard (cu un conținut de aluminiu de 45 µg/kg/zi), ori cu o soluție cu mai puțin aluminiu (4–5 µg/kg/zi) și au fost evaluați pentru probleme de dezvoltare neurologică. Nu a fost vorba de autism sau de vaccinuri și nu s-a observat o diferență între cele două grupuri de copii, dar autorii au făcut încă o analiză în care au inclus doar copiii care au fost hrăniți intravenos mai mult de 10 zile consecutiv și acolo au găsit o mică diferență de dezvoltare.17

Acest studiu nu este relevant pentru vaccinuri pentru că aluminiul a fost injectat direct în sânge, ceea ce nu se întâmplă în cazul vaccinurilor. Conținutul de aluminiu din vaccinuri variază de la 125 µg la cel anti-pneumococic până la 850 µg la cel hexavalent. Dar absorbția nu este făcută dintr-odată, ci treptat. Astfel, se absorb cam 0,07–0,4 µg/kg/zi, un număr similar cu cantitatea absorbită din mâncare (0,08–0,5 µg/kg/zi).18 Aceste date ne spun că dacă nu suntem îngrijorați de aluminiul din mâncare, n-ar trebui să fim nici de cel din vaccinuri pentru că ambele au o rată similară de absorbție și niciunul nu ajunge direct în sânge.

A doua referință este un articol de-al autorilor (Tomljenovic & Shaw)19 care exagerează cantitatea de aluminiu absorbită din vaccinuri. Am explicat aici (secțiunea Un articol românesc) cum acest articol (și altele de-ale lui Tomljenovic & Shaw) sunt înșelătoare.

A treia referință este un articol scris de o bine-cunoscută antivaccinistă, specialistă în știința calculatoarelor, care a publicat într-un jurnal care n-are nicio treabă cu vaccinurile (Entropy se numește) și este publicat de MDPI, o editură prădătoare.20 Jurnalele și editurile prădătoare sunt acelea care publică (aproape) orice pentru bani. Nu contează calitatea, atât timp cât autorii plătesc.

A patra referință este tot un articol dintr-un jurnal prădător.21 De data asta este vorba despre un jurnal publicat de OMICS. Dacă sunteți interesați, am scris mai demult despre un alt articol antivaccin publicat într-un jurnal prădător. Ce e de reținut e că articolele din jurnalele prădătoare nu sunt de încredere.

A doua mențiune a autismului în Vaccinurile și autoimunitatea spune că există o co-morbiditate între autism și probleme gastrointestinale.

Asta e tot ce se spune despre autism în cartea citată de Olivia Steer: se fac afirmații grav distorsionate. Iar studiile care au evaluat potențialele efecte adverse ale adjuvanților și nu au găsit niciunele grave22 nu sunt citate de Tomljenovic & Shaw. De-asta vă recomand ca atunci când vedeți Tomljenovic & Shaw pur-și-simplu să ignorați afirmațiile și să căutați surse mai bune.

O părere asemănătoare are și domnul doctor Craiu despre această carte:

[7:10] Mihai Craiu: „Tocmai că specialiștii nu citesc această carte… (…) pentru că are vicii grave de concepție. Se numește cherry-picking (…) și atunci putem să ajungem la o concluzie sau la altă concluzie.

Olivia Steer: „Și nu faceți și dumneavoastră același lucru, domnu’ doctor?

Problema scoasă în evidență de Mihai Craiu este foarte relevantă și o să o ilustrez pe scurt. Să ne uităm la imaginea următoare:

Sursa datelor: Schoenfeld & Ioannidis, 2012 (ref. 23). Sursa imaginii: Belluz, 2017 (ref. 24).

Fiecare punct din imagine reprezintă un studiu real. Dacă e în dreapta, studiul spune că alimentul în cauză produce cancer; dacă e în stânga, studiul spune că protejează de cancer. Să ne imaginăm că ar exista două tabere: una care ar susține că, să zicem, ouăle ne protejează de cancer, cealaltă care ar susține că ne dau cancer. Tabăra pro-ouă dacă ar vrea să ne convingă ar putea să citeze patru studii (cele din stânga, bineînțeles) și să le ignore pe celelalte. Tabăra anti-ouă ar putea să le citeze pe celelalte cinci. Oamenii care ar asculta o dezbatere ar deveni confuzi și n-ar mai ști pe cine să creadă. Ăsta e riscul atunci când se face cherry-picking, adică atunci când ne alegem studiile care ne convin.

Cum putem evita cherry-picking-ul? Există o metodă foarte simplă: să ne folosim de sinteze/recenzii sistematice. Din experiența mea, aproape niciodată cei care se opun vaccinurilor nu citează evaluări sistematice ale dovezilor, preferând studii individuale, cărți, opinii sau sinteze nesistematice.

Cum rămâne cu acuzația Oliviei Steer că Mihai Craiu ar face și ei cherry-picking? Afirmația este nefondată pentru că evaluările sistematice ale literaturii științifice confirmă că vaccinurile sunt utile.10,25,26,27,28,29

 

[8:40] Olivia Steer, citind din Vaccinurile și autoimunitatea: „În primul rând pornește de la declarația lui William Gies care acum 100 de ani ajunge la concluzia (…) că folosirea aluminiului sau a oricărui compus de aluminiu în alimente este o practică periculoasă. Este binecunoscut faptul că ionii de aluminiu sunt extrem de toxici. Deci să precizăm că toate vaccinurile au în compoziția lor aluminiu.

[10:50] Mihai Craiu: „[Copiii alăptați la sân] primesc în primele șase luni de viață de vreo zece ori mai mult aluminiu din laptele matern decât ar primi în primele șase luni din vaccinurile pe care tre’ să le facă la diversele scheme vaccinale.

Olivia Steer spune că aluminiul este toxic în mâncare fără să spună nimic despre doză. Deci se poate înțelege că e toxic în orice doză. Ar fi foarte rău dacă ar fi așa pentru că aluminiul e prezent în mod natural (în doze foarte mici) în mâncare,30,31 iar domnul doctor Craiu scoate acest lucru în evidență și spune că din laptele matern copiii primesc de vreo 10 ori mai mult aluminiu în primele 6 luni decât din vaccinuri, ceea ce pare să fie corect. Prin urmare, ceea ce spune Olivia Steer nu este deloc util și nu ține cont de realitate, acuzând aluminiul în general.

Trebuie să menționez încă ceva. Domnul doctor Craiu a zis micrograme în loc de miligrame când s-a referit la conținutul de aluminiu al vaccinurilor. Este o greșeală care nu schimbă corectitudinea afirmației de mai sus (cea cu laptele matern care conține de 10 ori mai mult aluminiu).

De asemenea, Olivia Steer face o altă afirmație falsă, spunând că toate vaccinurile conțin aluminiu. Unele vaccinuri, cum ar fi ROR, nu conțin aluminiu.

[12:25] Olivia Steer: „Domnule doctor, dacă nu există studii de siguranță care să demonstreze că aceste 4µg sunt safe, sunt sigure, înseamnă că ne jucăm cu viața copiilor.

Această afirmație este greșită în două feluri. Pe de o parte, există studii care au evaluat adjuvanții cu aluminiu din vaccinuri (am citat mai devreme o recenzie sistematică22 și este în pregătire alta de la Cochrane pe care o aștept cu interes32). Pe de altă parte, această afirmație se aplică și la aluminiul din mâncare, inclusiv la cel din laptele matern. Dacă Olivia ar fi fost împotriva laptelui matern în loc să fie împotriva vaccinurilor, ar fi putut folosi exact același argument: „Domnule doctor, dacă nu există studii de siguranță care să demonstreze că aceste x µg [din laptele matern] sunt safe, sunt sigure, înseamnă că ne jucăm cu viața copiilor.”.

 

Apoi Olivia iar schimbă subiectul:

[12:30] Olivia Steer: „Dumneavoastră știți să existe vreun – unul singur!– studiu care să arate că această schemă de vaccinuri propuse (…) sunt sigure să fie administrate copiilor – toate la un loc?

(în următoarele câteva minute Olivia Steer insistă cu această întrebare)

Întrebarea este foarte interesantă și poate fi interpretată în două feluri. Ne putem întreba dacă vaccinurile sunt sigure și eficiente dacă sunt folosite în schema vaccinală împreună cu alte vaccinuri. Aici răspunsul este da. Pentru ca un vaccin să fie pus pe piață, el trebuie să fie evaluat în mai multe feluri,33 iar când este pus în schemă, dovezile sunt evaluate de un grup de experți (în Statele Unite este ACIP) care decid detaliile, ținând cont de mai mulți factori: ce alte vaccinuri sunt făcute, cât de răspândită este boala, de la ce vârstă este vaccinul eficace etc.34 Dacă, în schimb, ne întrebăm dacă o schemă vaccinală este optimă, atunci dovezile sunt puține și e nevoie de studii clinice ca să aflăm mai multe.34,35 Există unele studii care verifică dacă un vaccin este sigur să fie administrat împreună cu altele, dar acestea sunt relativ noi.36,37,38,39 De asemenea, a fost evaluată ipoteza că prea multe vaccinuri (așa cum sunt administrate în schemele naționale) ar avea efecte negative asupra sistemului imunitar și nu a fost confirmată.40,41 Și s-au făcut studii care au comparat copiii vaccinați cu cei parțial vaccinați sau nevaccinați (evident în cadrul unei scheme naționale) și nu au găsit probleme. Schemele naționale diferă într-o anumită măsură unele de altele,42 și se fac modificări din când în când. Ideal ar fi ca aceste modificări să fie făcute pe baza unor studii clinice care să compare diverse posibilități, dar asta nu înseamnă că vaccinurile nu sunt sigure.34,35

 

[15:20] Mihai Craiu dă un exemplu cu un sirop care a fost retras recent de pe piață. E întrerupt de Olivia Steer: „După ce au stat cât timp pe piață fără ca nimeni să se sesizeze că ele produc vătămări?

Mihai Craiu încearcă să explice că se fac studii post-marketing pentru că la primii pacienți e posibil să nu se observe anumite efecte adverse. Olivia Steer îl întrerupe întrebându-l: „Atunci de ce aș avea încredere în recomandările lor dacă ei se pot înșela cu atâta ușurință?

Aici Olivia Steer cade pradă erorii Nirvana, adică tendinței de a crede că dacă un lucru nu este perfect, este inutil sau periculos. Cum în lumea reală nimic nu este perfect, argumentul Oliviei poate fi aplicat pentru orice: „Au căzut avioane, deci de ce aș mai avea încredere în avioanele testate și construite după anumite reglementări?” „Au fost călcați oameni pe trecerea de pietoni, deci de ce aș avea încredere în poliție când îmi spune să nu traversez strada prin locuri nepermise?”

Putem privi lucrurile altfel. Faptul că se retrag medicamente de pe piață este un lucru bun pentru că înseamnă că sistemul funcționează (întotdeauna se poate mai bine și e de dorit să încercăm constant să-l îmbunătățim). Alternativa ar fi un sistem cum există pentru suplimente alimentare: nu e nevoie să fie testate înainte să fie puse pe piață,43 iar problemele sunt descoperite doar întâmplător.44,45,46

Faptul că vaccinul RotaShield a fost retras de pe piață (pentru că avea un risc ridicat de invaginație intestinală) sau că vaccinul contra oreionului cu tulpina Urabe nu mai este folosit în prezent aproape niciunde (pentru că producea meningită aseptică10 – tratabilă, dar tot e mai bine fără) ar trebui să ne dea mai multă nu mai puțină încredere în vaccinuri. În general numărul de medicamente retrase de pe piață este mic, iar cele mai multe sunt retrase în primii 5-6 ani,47,48,49 așa că dacă suntem îngrijorați putem să folosim o regulă de bun-simț și să evităm medicamentele foarte noi. Cu cât trece mai mult timp, cu atât sunt mai puține șanse ca un medicament să fie retras. Cele mai multe vaccinuri există de zeci de ani și chiar și cele noi sunt de mai mult de 10 ani pe piață (ex.: Infanrix Hexa a fost aprobat în 2000).

[16:00] Olivia Steer e întrebată dacă a fost vaccinată și și-a vaccinat copiii, dar refuză să răspundă.

[16:40] Cove zice că Olivia lansează opinia că oamenii n-ar trebui să facă vaccinuri. Olivia zice că nu lansează nicio opinie, „nici măcar o sugestie” pentru că „eu nu sunt medic”.

Nu o să comentez refuzul ei de a spune dacă s-a vaccinat sau nu, dar nu înțeleg de ce nu recunoaște că lansează opinii antivaccin când chiar în această emisiune a vorbit împotriva vaccinurilor. De exemplu la minutul 26:00 spune că „vaccinurile omoară”, la 26:45 spune că vaccinul produce autism, iar la 28:30 spune că studiile spun că vaccinurile nu sunt sigure și eficiente. Când Mihai Craiu încearcă să-i dea un exemplu concret prin care ea a lansat opinii antivaccin (pe canalele media de care dispune, de exemplu), Olivia îl acuză că îi contestă dreptul ei constituțional. E un mod interesant de a evita să accepte în mod explicit că produce astfel de opinii.

[17:25] Olivia Steer: „Tot ce spun, pot să argumentez. (citind de pe telefon) Este o declarație a Asociației Medicilor și Chirurgilor Americani privind vaccinarea obligatorie.

Cel mai probabil telespectatorii care au auzit asta au crezut că Asociația Medicilor și Chirurgilor Americani este o organizație profesională. În realitate, este un ONG cu vreo 5000 de membri, care publică un jurnal prădător în care au apărut tot felul de lucruri dubioase sau discreditate. De exemplu, s-a susținut că nu există o legătură între HIV și SIDA (lucru fals, dar susținut și de unii activiști antivaccin de la noi), că încălzirea globală nu este provocată de activitatea umană (în ciuda consensului că este), că persoanele gay trăiesc cu 20 de ani mai puțin, că nicotina nu dă dependență sau că, bineînțeles, vaccinurile produc autism. Așa că nu este o organizație care ar trebui luată în serios. Dacă vrea recomandările unei organizații profesionale serioase, Olivia Steer poate să citeze Asociația Medicală Americană sau Asociația Americană de Pediatrie. Ambele sunt în favoarea vaccinării.

[19:25] Olivia Steer: „Nu e bine ca în aceste vaccinuri să se găsească dubiosul aluminiu care dă atâtea probleme, nu e bine să nu citești prospectele și să nu fi informat, nu e bine…

Despre aluminiu am discutat deja – nu e dubios, e comun în mâncare și în mediu, s-au făcut studii care n-au găsit probleme și se mai fac și altele. E bine ca oamenii să fie informați și tocmai de aceea e bine să evite informațiile greșite sau distorsionate, iar activiștii antivaccin produc multe astfel de informații și refuză să le corecteze chiar și când sunt evidente și li se spune că sunt.

[19:50] Mihai Craiu oferă cifrele legate de epidemia de rujeolă: 16.000 de cazuri și 62 de decese din septembrie 2016 de când s-a declarat epidemia.

[20:00] Olivia Steer: „Nu-i așa. Nu-i așa, pentru că statisticile se realizează pe fiecare an. Ministerul Sănătății contabilizează de 5-6 ani într-una aceste cazuri ca să creeze o cifră gigantică…

Statisticile se pot realiza pe orice perioadă de timp. Uneori această perioadă e de un an, alteori nu. Nu înțeleg de ce Olivia crede că doar pe un an se pot face.

[20:20] Olivia Steer: „Ce-nseamnă epidemia?

(Mihai Craiu încearcă să îi explice, dar nu reușește pentru că e întrerupt)

Olivia Steer: „Șase ani vi se pare timp scurt?

Mihai Craiu: „Nu e vorba de 6 ani. Sunt 2 ani și 4 luni.

Olivia Steer: „Și 2 ani și 4 luni vi se pare timp scurt?

Mihai Craiu: „Da, e un timp scurt…

Olivia Steer: „Timp scurt înseamnă două săptămâni, domnule doctor.

Aici discuția a deraiat, așa că e bine să clarificăm. Epidemia este o răspândire rapidă a unei boli infecțioase la un număr mare de oameni într-o perioadă scurtă de timp – de obicei două săptămâni sau mai puțin. Dar asta nu înseamnă că epidemia se oprește automat după două săptămâni. Dacă o epidemie nu poate să fie mai lungă de două săptămâni cât de absurd ar fi ca răspândirea unei boli într-o populație care durează vreo 4 săptămâni să fie numită în primele două săptămâni „Epidemia nr. 1” și în următoarele două „Epidemia nr. 2”. Sau dacă durează 3 săptămâni! Avem o epidemie și jumătate?

Epidemia durează până încetează răspândirea bolii. Există în istorie foarte multe epidemii care au durat ani, nu două săptămâni. De exemplu, epidemia de gripă spaniolă a durat aproape doi ani, prima epidemie de holeră a durat 7 ani, iar a doua 11 ani. Puteți ușor găsi o listă cu epidemii pe Wikipedia.

[22:00] Olivia Steer: „Domnul doctor ar face bine să precizeze că există două tipuri de virus: virusul sălbatic și virusul derivat din vaccinuri. (…) S-a analizat dacă virusul cu care au fost infectați acei copii provine din vaccin sau este sălbatic? Ca să știm dacă nu cumva tocmai vaccinații îi îmbolnăvesc pe nevaccinați?!

Mihai Craiu menționează că acesta este unul dintre punctele preferate ale antivacciniștilor și continuă cu explicații despre virusul atenuat din vaccinul ROR, care nu are puterea să producă boala. Și explică ce se întâmplă când nevaccinații sunt expuși si când vaccinații sunt expuși.

Pe la minutul 24 și pe la minutul 25 Olivia Steer insistă din nou că: „nu avem certitudinea că acei copii au fost îmbolnăviți cu virusul sălbatic.”

Nu avem „certitudinea”, dar putem să fim foarte siguri că acei copii au fost îmbolnăviți cu virus sălbatic. Vaccinul ROR conține virusul rujeolei în formă atenuată, adică e e slăbit de puteri, dar e recunoscut de sistemul imunitar care intră în alertă și produce anticorpi care ulterior o să asigure protecția persoanei vaccinate în fața virusurilor neatenuate. Cazurile în care rujeola a fost produsă de virusul din vaccinuri sunt atât de rare încât sunt raportate în studii de caz în diverse jurnale științifice. De exemplu, într-un jurnal din Japonia sunt prezentați trei copii vaccinați cu vaccinul monovalent contra rujeolei care au dezvoltat rujeolă clinică.50 Dintre cele 62 de persoane care au decedat de rujeolă, din câte spunea domnul doctor Craiu, doar unul a fost vaccinat, deci singura posibilitate ca vinovatul să fi fost un virus vaccinal este ca aceste persoane să se fi infectat de la cineva vaccinat. Asta este și ceea ce sugerează Olivia.

Așadar avem o problemă diferită: e posibil ca un virus derivat din vaccin să se transmită de la un vaccinat la un nevaccinat? Activiștii antivaccin am văzut în mai multe rânduri că insistă că da, însă confundă această problemă cu cea de înainte: e posibil ca virusul dintr-un vaccin ROR să producă rujeolă la persoana vaccinată? Ce ne interesează aici e dacă o persoană nevaccinată poate face rujeolă din cauză că s-a infectat cu virus vaccinal de la o persoană vaccinată. Ca să afle, un grup de cercetători a căutat sistematic toate articolele care au făcut analize genetice ale virusurilor izolate ca să vadă dacă au fost derivate din vaccin. A găsit 773 de astfel de articole și în niciun caz nu s-a observat transmiterea virusului vaccinal de la o persoană vaccinată la altă persoană.51 Acum, asta nu înseamnă că este imposibilă o astfel de transmitere, dar dacă există trebuie să fie extrem de rară ca să nu fie observată nici după o căutare atât de amplă precum cea făcută de acest grup de cercetători și nici în alte studii. De fapt, chiar în articol sunt menționate câteva cazuri în care se suspectează o astfel de transmitere, dar care nu a putut fi confirmată genetic.

Dacă transmiterea unul virus vaccinal de la om la om ar fi comună, ar fi imposibil ca studiile clinice să găsească o eficacitate atât de ridicată a vaccinului ROR. Mai exact, vaccinul previne pojarul la 95% dintre cei vaccinați și la 92% dintre cei din familie care intră în contact cu cei vaccinați.10 Dacă virusul vaccinal s-ar răspândi la cei nevaccinați și ar produce pojar ne-am aștepta să vedem o creștere, nu o scădere a infecției cu pojar în familiile celor vaccinați.

Cam acesta este efectul vaccinului conform datelor din studiile clinice:

Și nu este vorba doar de datele din studiile clinice. Dacă cei vaccinați îi infectează pe cei nevaccinați cu virus vaccinal, ne-am aștepta ca după începerea vaccinării să explodeze numărul de cazuri, dar ceea ce observăm e că scad. Mai jos putem vedea ce s-a întâmplat în Statele Unite:

Sursa: Orenstein, 2007 (ref. 55)

Și, în fine, Societatea Română de Epidemiologie a confirmat că acolo unde a fost izolat virusul la cele 62 de persoane decedate de rujeolă, în niciun caz nu a fost observat virus vaccinal.

[26:15] Olivia Steer vorbește despre despăgubiri de 4 miliarde de dolari date pentru vătămări vaccinale. „Acolo apare și autismul ca și cauză – demonstrată în instanță.

Programul de compensare pentru vătămări vaccinale din SUA a dat din 2006 până în 2017 despăgubiri de 1,7 miliarde de dolari și în medie au fost cam 1,2 cazuri compensate pentru fiecare milion de copii vaccinați. Dacă ne uităm la toate compensațiile oferite din 1988 până în 2017, ajungem la suma de 3,6 miliarde de dolari.52 Probabil la această sumă se referă Olivia Steer.

Cele mai comune probleme pentru care s-au plătit daune sunt probleme la umăr din cauza administrării greșite a vaccinului, dar sunt bineînțeles și cazuri în care vaccinul în sine și nu administrarea sa a fost de vină. Cu toate acestea, până acum nu a fost oferită nicio despăgubire pentru vreun caz de autism,52 deci afirmația făcută de Olivia Steer este falsă. Probabil a obținut-o de pe diverse saituri antivaccin, care obișnuiesc să promoveze această idee. De exemplu, un articol publicat de niște avocați într-un jurnal de drept încearcă să reclasifice anumite cazuri ca autism. Metodele lor sunt să analizeze simptomele sau să întrebe părinții care au primit compensații dacă nu cumva li se pare că copiii lor au avut autism. Această încercare este neștiințifică (diagnosticul se pune de specialiști, nu de avocați sau părinți), dar populară în anumite cercuri.53 Mi se pare la fel de validă ca și explicația Oliviei Steer despre ce este o epidemie.

[26:40] Olivia Steer: „Deci nu putem spune că vaccinul nu provoacă autism pentru că recunosc posibilitatea asta inclusiv producătorii, recunosc sentințele judecătorești care au fost date.

[28:30] Olivia Steer: „Deci dumneavoastră spuneți că vaccinurile sunt sigure și eficiente în ciuda tuturor studiilor care spun că nu, în ciuda prospectelor, în ciuda sentințelor judecătorești…

Dacă niște informații false sunt repetate, ele nu devin adevărate. Sau cel puțin nu ar trebui.

[27:20] Cove: „Domnule doctor, să tragem o concluzie.

Olivia Steer: „O concluzie ar fi asta, că …

Am observat pe tot parcursul discuției că Olivia Steer avea tendința să întrerupă și să treacă repede de la un subiect la altul. Astfel, realiza două lucruri: nu-l lăsa pe domnul doctor Craiu să dea un răspuns relevant, iar dacă apuca să dea un răspuns, Olivia trecea mai departe fără să fie nevoită să accepte că a greșit. Aceasta este una dintre tacticile „recomandate” de Arthur Schopenhauer pentru a câștiga orice argument54 și este folosită des de politicieni. Ar fi bine ca Olivia Steer să n-o mai folosească și să o înlocuiască cu niște argumente valide.

Referințe:

1: Inbar, R., Weiss, R., Tomljenovic, L., Arango, M. T., Deri, Y., Shaw, C. A., … & Shoenfeld, Y. (2016). WITHDRAWN: Behavioral abnormalities in young female mice following administration of aluminum adjuvants and the human papillomavirus (HPV) vaccine Gardasil. Vaccine, 00016-5.

2: Kivity, S., Shoenfeld, Y., Arango, M. T., Cahill, D. J., O’kane, S. L., Zusev, M., … & Blank, M. (2017). Retracted: Anti-ribosomal-phosphoprotein autoantibodies penetrate to neuronal cells via neuronal growth associated protein, affecting neuronal cells in vitro. [Retraction Watch]

3: Li, D., Tomljenovic, L., Li, Y., & Shaw, C. A. (2017). RETRACTED: Subcutaneous injections of aluminum at vaccine adjuvant levels activate innate immune genes in mouse brain that are homologous with biomarkers of autism. J Inorg Biochem 177 (2017): 39-54. [PubPeer]

4: Hawkes, D., Benhamu, J., Sidwell, T., Miles, R., & Dunlop, R. A. (2015). Revisiting adverse reactions to vaccines: A critical appraisal of Autoimmune Syndrome Induced by Adjuvants (ASIA). Journal of autoimmunity, 59, 77-84.

5: Ameratunga, R., Gillis, D., Gold, M., Linneberg, A., & Elwood, J. M. (2017). Evidence refuting the existence of autoimmune/autoinflammatory syndrome induced by adjuvants (ASIA). The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, 5(6), 1551-1555.

6: Ameratunga, R., Langguth, D., & Hawkes, D. (2018). Perspective: Scientific and ethical concerns pertaining to animal models of autoimmune/autoinflammatory syndrome induced by adjuvants (ASIA). Autoimmunity reviews, 17(5), 435-439.

7: Hawkes, D., & Buttery, J. P. (2016). Human papillomavirus vaccination and primary ovarian insufficiency: an association based on ideology rather than evidence. Current Opinion in Obstetrics and Gynecology, 28(1), 70-72.

8: Hviid, A., Hansen, J. V., Frisch, M., & Melbye, M. (2019). Measles, Mumps, Rubella Vaccination and Autism: A Nationwide Cohort Study. Annals of internal medicine. DOI: 10.7326/M18-2101.

9: Jain, A., Marshall, J., Buikema, A., Bancroft, T., Kelly, J. P., & Newschaffer, C. J. (2015). Autism occurrence by MMR vaccine status among US children with older siblings with and without autism. JAMA, 313(15), 1534-1540.

10: Demicheli V, Rivetti A, Debalini MG, Di Pietrantonj C (2012). Vaccines for measles, mumps and rubella in children. Cochrane Database of Systematic Reviews, Issue 2. Art. No.: CD004407. DOI: 10.1002/14651858.CD004407.pub3.

11: Yudkin, J. S. (2012). Post-marketing observational trials and catastrophic health expenditure. BMJ, 344, e3987.

12: Madsen, K. M., Hviid, A., Vestergaard, M., Schendel, D., Wohlfahrt, J., Thorsen, P., … & Melbye, M. (2002). A population-based study of measles, mumps, and rubella vaccination and autism. New England Journal of Medicine, 347(19), 1477-1482.

13: Uchiyama, T., Kurosawa, M., & Inaba, Y. (2007). MMR-vaccine and regression in autism spectrum disorders: negative results presented from Japan. Journal of autism and developmental disorders, 37(2), 210-217.

14: Taylor, B., Miller, E., Lingam, R., Andrews, N., Simmons, A., & Stowe, J. (2002). Measles, mumps, and rubella vaccination and bowel problems or developmental regression in children with autism: population study. BMJ, 324(7334), 393-396.

15: Stets, R., Popescu, M., Gonong, J. R., Mitha, I., Nseir, W., Madej, A., … & Manley, A. (2019). Omadacycline for Community-Acquired Bacterial Pneumonia. New England Journal of Medicine, 380(6), 517-527. [Sci-Hub]

16: RR = 5; p = 0,29; 95% CI: 0,24–102,85.

17: Bishop, N. J., Morley, R., Day, J. P., & Lucas, A. (1997). Aluminum neurotoxicity in preterm infants receiving intravenous-feeding solutions. New England Journal of Medicine, 336(22), 1557-1562.

18: Yokel, R. A., & McNamara, P. J. (2001). Aluminium toxicokinetics: an updated minireview. Pharmacology & toxicology, 88(4), 159-167.

19: Tomljenovic, L. (2011). Aluminum and Alzheimer’s disease: after a century of controversy, is there a plausible link?. J Alzheimers Dis, 23: 567–98.

20: Seneff, S., Davidson, R.M., and Liu, J. (2012). Empirical data confirm autism symptoms related to aluminum and acetaminophen exposure. Entropy, 14: 2227–53.

21: Melendez, L., Santos, D., Luna Polido, L., et al. (2013). Aluminium and other metals may pose a risk to children with autism spectrum disorder: biochemical and behavioural impairments. Clin Exp Pharmacol, 3: 120.

22: Jefferson, T., Rudin, M., & Di Pietrantonj, C. (2004). Adverse events after immunisation with aluminium-containing DTP vaccines: systematic review of the evidence. The Lancet infectious diseases, 4(2), 84-90.

23: Schoenfeld, J. D., & Ioannidis, J. P. (2012). Is everything we eat associated with cancer? A systematic cookbook review. The American journal of clinical nutrition, 97(1), 127-134.

24: Julia Belluz (2017). This is why you shouldn’t believe that exciting new medical study. Vox.

25: Maglione, M. A., Das, L., Raaen, L., Smith, A., Chari, R., Newberry, S., … & Gidengil, C. (2014). Safety of vaccines used for routine immunization of US children: a systematic review. Pediatrics, 134(2), 325-337.

26: Clayton, E. W., Rusch, E., Ford, A., & Stratton, K. (Eds.). (2012). Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality. National Academies Press.

27: Zhang, L., Prietsch, S. O., Axelsson, I., & Halperin, S. A. (2014). Acellular vaccines for preventing whooping cough in children. Cochrane Database of Systematic Reviews, (9).

28: Fortanier AC, Venekamp RP, Boonacker CWB, Hak E, Schilder AGM, Sanders EAM, et al. (2014). Pneumococcal conjugate vaccines for preventing otitis media. Cochrane Database of Systematic Reviews; (3):CD001480. dx.doi.org/10.1002/14651858.CD001480.pub4.

29: Soares-Weiser, K., MacLehose, H., Bergman, H., Ben-Aharon, I., Nagpal, S., Goldberg, E., … & Cunliffe, N. (2012). Vaccines for preventing rotavirus diarrhoea: vaccines in use. Cochrane database of systematic reviews, (11).

30: Greger, J. L. (1992). Dietary and other sources of aluminium intake. Aluminium Biol Med, 169, 26-9.

31: Stahl, T., Taschan, H., & Brunn, H. (2011). Aluminium content of selected foods and food products. Environmental Sciences Europe, 23(1), 37.

32: Djurisic, S., Jakobsen, J. C., Petersen, S. B., Kenfelt, M., & Gluud, C. (2017). Aluminium adjuvants used in vaccines versus placebo or no intervention (Protocol). Cochrane Database of Systematic Reviews, (9).

33: Marshall, V., & Baylor, N. W. (2011). Food and Drug Administration regulation and evaluation of vaccines. Pediatrics, 127(Supplement 1), S23-S30.

34: Hinshaw, A., Aragon, T., Berg, A., Buka, S., Charo, R., Fairbrother, G., … & Leland, A. (2013). Childhood immunization schedule and safety: stakeholder concerns, scientific evidence, and future studies. Institute of Medicine.

35: Edwards, K. M., Maldonado, Y., Byington, C. L., Jefferson, T., & Demicheli, V. (2016). Is the timing of recommended childhood vaccines evidence based?. BMJ, 352, i867.

36: Dudley, M. Z., Salmon, D. A., Halsey, N. A., Orenstein, W. A., Limaye, R. J., O’Leary, S. T., & Omer, S. B. (2018). Do Combination Vaccines or Simultaneous Vaccination Increase the Risk of Adverse Events?. In The Clinician’s Vaccine Safety Resource Guide (pp. 157-165). Springer, Cham.

37: Gasparini, R., Tregnaghi, M., Keshavan, P., Ypma, E., Han, L., & Smolenov, I. (2016). Safety and immunogenicity of a quadrivalent meningococcal conjugate vaccine and commonly administered vaccines after coadministration. The Pediatric infectious disease journal, 35(1), 81-93.

38: Parra, M. M., Gentile, A., Narvaez, J. A. V., Capdevila, A., Minguez, A., Carrascal, M., … & Toneatto, D. (2018). Immunogenicity and safety of the 4CMenB and MenACWY-CRM meningococcal vaccines administered concomitantly in infants: A phase 3b, randomized controlled trial. Vaccine, 36(50), 7609-7617.

39: Watt, J. P., Chen, S., & Santosham, M. (2012). Haemophilus influenzae type b conjugate vaccine: review of observational data on long term vaccine impact to inform recommendations for vaccine schedules. Report for World Health Organization.

40: Glanz, J. M., Newcomer, S. R., Daley, M. F., DeStefano, F., Groom, H. C., Jackson, M. L., … & Nordin, J. D. (2018). Association between estimated cumulative vaccine antigen exposure through the first 23 months of life and non–vaccine-targeted infections from 24 through 47 months of age. JAMA, 319(9), 906-913.

41: DeStefano, F., Price, C. S., & Weintraub, E. S. (2013). Increasing exposure to antibody-stimulating proteins and polysaccharides in vaccines is not associated with risk of autism. The Journal of pediatrics, 163(2), 561-567.

42: Doshi, P., Stahl-Timmins, W., Merino, J. G., & Simpkins, C. (2015). Visualising childhood vaccination schedules across G8 countries. BMJ, 351, h5966.

43: Price, C. (2015). Vitamania: Our obsessive quest for nutritional perfection. Penguin.

44: Ng, A. W., Poon, S. L., Huang, M. N., Lim, J. Q., Boot, A., Yu, W., … & Pang, S. T. (2017). Aristolochic acids and their derivatives are widely implicated in liver cancers in Taiwan and throughout Asia. Science translational medicine, 9(412), eaan6446.

45: Gabardi, S., Munz, K., & Ulbricht, C. (2007). A review of dietary supplement–induced renal dysfunction. Clinical Journal of the American Society of Nephrology, 2(4), 757-765.

46: Binns, C. W., Lee, M. K., & Lee, A. H. (2018). Problems and prospects: public health regulation of dietary supplements. Annual review of public health, 39, 403-420.

47: Onakpoya, I. J., Heneghan, C. J., & Aronson, J. K. (2016). Post-marketing withdrawal of 462 medicinal products because of adverse drug reactions: a systematic review of the world literature. BMC medicine, 14(1), 10.

48: Downing, N. S., Shah, N. D., Aminawung, J. A., Pease, A. M., Zeitoun, J. D., Krumholz, H. M., & Ross, J. S. (2017). Postmarket safety events among novel therapeutics approved by the US Food and Drug Administration between 2001 and 2010. JAMA, 317(18), 1854-1863.

49: Lexchin, J. (2014). How safe are new drugs? Market withdrawal of drugs approved in Canada between 1990 and 2009. Open Medicine, 8(1), e14.

50: Aoki, Y., Mizuta, K., Ikeda, T., Abiko, C., Itagaki, T., & Ahiko, T. (2013). Isolation of vaccine-derived measles viruses from children with acute respiratory infection. The Tōhoku journal of experimental medicine, 230(2), 111-115.

51: Greenwood, K. P., Hafiz, R., Ware, R. S., & Lambert, S. B. (2016). A systematic review of human-to-human transmission of measles vaccine virus. Vaccine, 34(23), 2531-2536.

52: Wadman, M (2017). Vaccines on trial: U.S. court separates fact from fiction. Science. doi:10.1126/science.aal1109.

53: Robert Lowes (2011). Vaccine Critics Claim Court Paid for Autism Cases. Medscape.

54: Schopenhauer, A. (1831). The art of being right: 38 ways to win an argument.

55: Campbell, H., Andrews, N., Brown, K. E., & Miller, E. (2007). Review of the effect of measles vaccination on the epidemiology of SSPE. International journal of epidemiology, 36(6), 1334-1348.

 

21 de gânduri despre &8222;Fact check: Olivia Steer la Vorbește Lumea&8221;

  1. Articol excelent, dar, din pacate, stricat orzul pe gaste. Cineva, la care doar doctrina conteaza, nu o sa fie niciodata impresionat sau schimbat, indiferent de cate dovezi primeste. Nenea Andrew Wakefield, in persoana, daca ar veni la ea sa ii zica ca a fost fake totul, si tot nu o sa isi schimbe parerile.

    Sa fi fost in locul dr. Mihai Craiu, nu calcam in emisiune, eventual rugam un coleg de la neuro/psihi sa intre cu doamna sa ne ofere o parere profesionala.

  2. Spuneti: „Domnul doctor Craiu a zis micrograme în loc de miligrame când s-a referit la conținutul de aluminiu al vaccinurilor.” E o greseala care insa schimba complet situatia, pentru ca aluminiul ingerat se elimina prin sistemul digestiv intr-o proportie care tinde la 99.9%, insa nu acelasi lucru se intampla cu aluminiul injectat, care „by design” din start e gandit sa stea acolo cat mai mult pentru a prelungi productia de anticorpi. ( eu estimez ca proportia e 100 / 1 intre ceea ce ramane in urma vaccinului, si ceea ce ramane in urma laptelui matern )

    1. Motivul pentru care afirm că această greșeală nu schimbă situația este pentru că dr. Craiu a spus „micrograme” în ambele cazuri (și la vaccinuri și la lapte matern). Schimbându-le în mod corect pe ambele în „miligrame” nu se schimbă raportul lor (în laptele matern e tot de 10 ori mai mult aluminiu).

      Legat de restul comentariului, ce înseamnă mai exact că „aluminiul injectat, care „by design” din start e gandit sa stea acolo cat mai mult”? Ce înseamnă „acolo”? Dacă înseamnă în mușchi (unde este injectat), atunci singurele efecte adverse pe care le poate produce sunt locale (înroșirea, umflarea locului injecției). Acest lucru este confirmat de studiile care au comparat vaccinuri cu adjuvanți și vaccinuri fără adjuvanți: singurele reacții adverse observate în plus când au fost folosiți adjuvanți au fost locale.[1][2] Și este confirmat și de un studiu care a măsurat cantitatea de aluminiu după vaccinuri și n-a observat o creștere imediată.[3] Deci pare că stă mai mult în mușchi și se absoarbe treptat în sânge.
      Din ceea ce știm în prezent, cantitatea de aluminiu absorbită din vaccinuri este similară cu cea absorbită din alimentație.[4]
      Așa că nu sunt convins că argumentul făcut de Mihai Craiu e greșit.

      [1]: Jefferson et al, 2004, citat în articol la ref. 22
      [2]: Manzoli, L., De Vito, C., Salanti, G., D’Addario, M., Villari, P., & Ioannidis, J. P. (2011). Meta-analysis of the immunogenicity and tolerability of pandemic influenza A 2009 (H1N1) vaccines. PloS one, 6(9), e24384. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0024384 (Secțiunea Adverse events conține și o comparație între vaccinuri cu și fără adjuvanți).
      [3]: Movsas, T. Z., Paneth, N., Rumbeiha, W., Zyskowski, J., & Gewolb, I. H. (2013). Effect of routine vaccination on aluminum and essential element levels in preterm infants. JAMA pediatrics, 167(9), 870-872. https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/articlepdf/1712578/pld130004.pdf (No significant change in levels of urinary or serum aluminum were seen after vaccination)
      [4]: Mitkus, R. J., King, D. B., Hess, M. A., Forshee, R. A., & Walderhaug, M. O. (2011). Updated aluminum pharmacokinetics following infant exposures through diet and vaccination. Vaccine, 29(51), 9538-9543. http://functionalforum.com/wp-content/uploads/2018/01/MITKUS-STUDY.pdf (fig. 3 și 4; figura 1 presupune o absorbție instantanee, care știm că nu are loc)

  3. O mai ia în serios cineva pe această femeie??….ea are copii vaccinați. Vorbește să atragă atenția nu are la bază nicio pregătire medicală. Se informează de pe net. Sa i fie rușine că are neobrăzarea de a se contrazice cu un medic.n ar mai trebui să si spună părerea decât pe blocul sau pt fraierii care i l cinesc.

  4. Foarte elegant cum ai trecut peste greseala cu micrograme/miligrame si cum a repetat de 2 ori si a si ridicat 4 degete in aer. Mai uita’te inca o data la emisiune si spune’mi cine a fost politicianul acolo? Btw vezi ca mai e un articol pe vice in care micrograme/miligrame tot aia, sustine ca a avut sponsorizari de 200-300 de euro cand de fapt sunt mult mai mari. Drept urmare e bine ca facem fact checking, dar doar pe jumatate, pe jumatatea care ne convine.

    1. Mulțumesc pentru comentariu. Îmi mențin părerea că greșeala este minoră. Se aplică explicațiile din comentariul meu de mai sus.
      Pe scurt, unitatea de măsură a fost greșită și pentru vaccinuri, și pentru laptele matern în același fel. Argumentul era că în lapte se află mai mult aluminiu decât în vaccinuri și argumentul rămâne în picioare. Raportul este același dacă schimbăm unitatea de măsură la ambele. De asemenea, cantitatea absorbită de aluminiu din vaccinuri pare să fie similară cu cea absorbită din mâncare (am explicat tot în comentariul de mai sus de ce).

      Nu e vorba că microgramele și miligramele ar fi același lucru. E vorba despre o unitate de măsură pe care dr. Craiu și-a amintit-o greșit, dar care nu îi schimbă esența argumentului.

      În legătură cu sponsorizările, nu am făcut fack check la niciun articol din Vice, iar în emisiune nu a fost vorba despre sponsorizări. Prin urmare, acuzația este nefondată.

    2. Multumesc pentru raspuns. Ideea cu articolul din vice este de a demonstra ca miligrame/micrograme ori greseste cam mult ori minte. Therefore astept o confruntare pe aceasta tema intre doua persoane integre, bine documentate si daca mai exista in Romania/lumea intreaga cineva nesponsorizat.

    3. Am căutat articolul de pe Vice și l-am găsit pe ăsta: https://www.vice.com/ro/article/59x8w5/medicul-din-dezbaterea-cu-olivia-steer-despre-vaccinuri
      Nu găsesc nicio referire la miligrame/micrograme. E posibil ca între timp să fi fost corectat. Oricum, dacă a fost inițial aceeași greșeală nu mă surprinde pentru că articolul e publicat în 22 martie la 13:51, ceea ce mă face să cred că interviul a avut loc în 21 martie, deci în aceeași zi cu emisiunea. Dacă în emisiune și-a amintit greșit și a zis micrograme (și nu l-a corectat nimeni), e de așteptat ca peste câteva ore, în interviu, să spună tot micrograme.

  5. Imi place cum te-ai activat! Felicitările mele! – Olivia o „vedeta” antivaccinista, cu pseudostiinta decadentei vs „elefantul” dr. Craiu ce cară în spate toată cunoasterea științifică „sfânta”! O analiza la „microgram”, minut cu minut si o frumoasa recapitulare a salvatoarei vaccinari ce actioneaza cu toata forța științei industriei. Minunat! Imi plâng de milă ca adept al cunoasterii, chiar si nonstiintifice, că am pus in dubiu din acesta postura, dogma sacră a stiintei: vaccinul salvator!

  6. Foarte interesant.
    Olivia Steer avea reacțiile unei persoane nesigure pe ea (cum și este, un nespecialist în fața unui specialist), îi tremura vocea. Se vedea clar cine știe despre ce vorbește.
    Cât despre cititul din telefon…
    Eu cred că dr. Craiu a făcut foarte bine participând, s-a mers prea departe cu ignorarea acestei doamne.

  7. Abia acum am dat de articolul tău, pe care l-am citit (recunosc) cam pe diagonală şi nici măcar nu m-am uitat la emisiune. Dar trebui să-ţi atrag atenţia că, poate involuntar, şi dl doctor şi tu manipulaţi. Din ce am văzut în transcriptul tău, Olivia a întrebat dacă există legătură între vaccin şi autism. Dl doctor a răspuns: „6 milioane de copii×ani pe o durată de toată copilăria lor și care dovedește indubitabil că vaccinurile nu produc autism”, iar tu te-ai grăbit să-l aplauzi zicând: „Studiul a analizat toți copiii din registrele medicale daneze născuți între 1999 și 2010, adică în jur de 650.000 de copii și nu a găsit nicio asociere între diagnosticul de autism și vaccinul ROR” şi tragi concluzia că erau de fapt 5.000.000 copiixani, „ceea ce nu schimbă cu nimic concluzia”. Unde e manipularea voastră? În realitate, acel studiu nu a arătat NICIODATĂ că nu există nicio asociere între autism şi vaccinuri, ci a arătat DOAR că vaccinul ROR nu provoacă mai multe cazuri de autism în comparaţie cu alte vaccinuri. De ce spun asta? Fiindcă toţi copiii trecuţi acolo „nevaccinaţi”, cu care s-a făcut comparaţia, erau de fapt copii „nevaccinaţi cu ROR”, dar în realitate vaccinaţi cu cel puţin un alt vaccin (pt difterie, polio…). De altfel o spun şi autorii studiului: „A general criticism of observational vaccine effect studies is that they do not include a completely unvaccinated group of children (23). The number of children completely unvaccinated throughout childhood will be low in a country such as Denmark. We evaluated the association between MMR and autism in children with no DTaP-IPV/Hib vaccinations in the first year of life; we found no support for an association in this vaccine-naive subpopulation.” Ultima frază cu primul an, să fim serioşi. Faptul că n-au găsit dovezi în primul an, nu înseamnă nimic. Ca atare, dacă tot veniţi cu argumente „ştiinţifice”, măcar să fie corecte. Eu încă nu ştiu un studiu serios care să arate fără dubiu că vaccinurile nu provoacă autism. Ca atare, prefer să cred „studiul” miilor de mame care strigă îndurerate că li s-au îmbolnăvit copiii de autism după vaccinare. Dacă tu zici că a crede în coincidenţe e abordare ştiinţifică, eu zic să te mai gândeşti. Mai e o chestie care nu-mi place: arunci mereu în calcul eficienţa vaccinurilor la micşorarea numărului de îmbolnăviri. Total greşit. Esenţiale sunt decesele. De ce spun asta? Pentru că, in extremis, şi vaccinările pot fi considerate îmbolnăviri. În final, prin aceste îmbolnăviri se ajunge la imunitate: ori prin vaccin, ori prin imunizare naturală. Dacă vrei să fii o companie producătoare de vaccinuri onestă, vii cu toate datele şi-mi prezinţi riscurile: care e riscul de SAE (inclusiv deces) dacă se îmbolnăveşte copilul cu virusul sălbatic şi care e riscul de SAE (inclusiv pe termen lung) dacă se vaccinează. Abia atunci poate decide părintele în cunoştinţă de cauză. Există astfel de studii? Nici pomeneală, ar costa enorm. Orice vaccin se studiază pe 2.000-3.000 de oameni în cel mai bun caz, o cohortă complet irelevantă când intenţionezi să vaccinezi miliarde de oameni. În rest, îmi place că abordezi problema cu seriozitate. Succes.

  8. Sunt niște lucruri la care aș vrea să răspund.

    Ai scris: „Dl doctor a răspuns: «6 milioane de copii×ani…», iar tu te-ai grăbit să-l aplauzi zicând: «Studiul a analizat … în jur de 650.000 de copii și nu a găsit nicio asociere între diagnosticul de autism și vaccinul ROR» şi tragi concluzia că erau de fapt 5.000.000 copiixani, «ceea ce nu schimbă cu nimic concluzia». Unde e manipularea voastră?”
    Valoarea asta de copii×ani e dată adunând duratele pe care au fost urmăriți toți copiii. Deci dacă avem să zicem 5 copii și fiecare dintre ei a fost urmărit timp de 10 ani, avem 50 de copii×ani. În studiul respectiv se spune că e vorba despre aproximativ 5 milioane de copii×ani (la secțiunea Results: „During 5 025 754 person-years of follow-up…”). Ori sunt 5 milioane, ori 6 milioane, concluzia e aceeași.

    Ai scris: „toţi copiii trecuţi acolo «nevaccinaţi», cu care s-a făcut comparaţia, erau de fapt copii «nevaccinaţi cu ROR», dar în realitate vaccinaţi cu cel puţin un alt vaccin (pt difterie, polio…).”
    Vaccinul care a fost acuzat că ar provoca autism este ROR-ul, așa că el a fost studiat în legătură cu o posibilă legătură, iar studiul danez + altele arată că ROR nu produce autism. Pentru că vaccinurile se fac de multe decenii e imposibil și lipsit de etică să fie făcut acum un studiu în care jumătate dintre copiii participanți nu sunt vaccinați cu nimic doar ca să vedem dacă vaccinurile produc autism. Mai ales că nu avem motive serioase să suspectăm asta (au fost unele motive pentru vaccinul ROR sau thimerosalul, care au fost testate și nu s-a găsit nico legătură).

    Ai scris: „Eu încă nu ştiu un studiu serios care să arate fără dubiu că vaccinurile nu provoacă autism. Ca atare, prefer să cred «studiul» miilor de mame care strigă îndurerate că li s-au îmbolnăvit copiii de autism după vaccinare.”
    Ce spui de fapt aici e că preferi să crezi niște dovezi mai slabe care contrazic dovezi mult mai bune pe motiv că dovezile alea bune nu sunt perfecte. Pentru mine o astfel de abordare nu are sens dar nu e prima dată când o întâlnesc.

    Ai scris: „Mai e o chestie care nu-mi place: arunci mereu în calcul eficienţa vaccinurilor la micşorarea numărului de îmbolnăviri. Total greşit. Esenţiale sunt decesele.”
    Și decesele și îmbolnăvirile sunt importante. De exemplu, vaccinul anti-polio previne paralizia dată de poliomielită. Paralizia nu e deces și cu toate astea e foarte important să fie prevenită.

    Ai scris: „Dacă vrei să fii o companie producătoare de vaccinuri onestă, vii cu toate datele şi-mi prezinţi riscurile: care e riscul de SAE (inclusiv deces) dacă se îmbolnăveşte copilul cu virusul sălbatic şi care e riscul de SAE (inclusiv pe termen lung) dacă se vaccinează.”
    Companiile farmaceutice nu sunt cele mai bune surse de informare, dar există altele. De exemplu, în cazul vaccinului ROR au făcut cei de la Harding Center o astfel de analiză: https://www.hardingcenter.de/en/projects-and-collaborations/fact-boxes/vaccines/combined-mmr-vaccine-childhood-measles

    Ai scris: „Orice vaccin se studiază pe 2.000-3.000 de oameni în cel mai bun caz”
    Există două tipuri de studii care sunt relevante. Studiile clinice randomizate sunt cele mai potrivite pentru a descoperi eficacitatea vacicnurilor și posibile efecte adverse comune. De obicei aceste studii sunt mai mici (pe câteva mii de persoane), dar există și excepții. De exemplu, vaccinul anti-polio a fost studiat pe un milion de oameni în anii ’50.
    Pentru a detecta efecte adverse mai rare se fac studii observaționale. De obicei acestea sunt mai mari (de exemplu, studiul danez cu 650 de mii de participanți care a studiat o posibilă legătură dintre vaccinul ROR și autism). Există multe astfel de studii care investighează o mulțime de posibile efecte adverse, dar bineînțeles că niciodată n-o să fie investigate toate efectele la care s-ar putea gândi cineva. De obicei sunt investigate efectele care sunt suspectate în mod rezonabil (ex.: a apărut un semnal dintr-o bază de date cum ar fi VAERS/VSD sau dintr-un alt studiu). Așa că trebuie să luăm decizii folosindu-ne de date imperfecte.

  9. La faza cu copii x ani era doar citată fraza, ca să ştii la ce mă refer. Nu m-am legat deloc de calculele respective.

    2. <>

    Eşti în eroare. ROR-ul este acuzat cu PRECĂDERE ca provocând autismul (probabil din cauza acuzaţiilor lui Wakefield), dar nu e SINGURUL acuzat. Poţi găsi destule dovezi aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov . Apoi faptul că e lipsit de etică să faci studii cu persoane nevaccinate nu are relevanţă în cazul nostru. Clar şi la obiect, studiul demonstrează doar ce am spus eu şi nu ce ai spus tu. Nu putem distorsiona adevărul ştiinţific pe motive de etică. Corect, dpdv ştiinţific, demonstrează DOAR că MMR-ul nu e mai “agresiv” în a provoca autismul decât alte vaccinuri. Eşti în eroare şi când spui “nu avem motive serioase să suspectăm asta”. Probabil eşti tânăr şi nu ştii cum era prin anii ’70-’80. Îţi garantez că la vremea aia nu se ştia de autism. Nu ţi se pare alarmant că în 30-40 de ani s-a ajuns la un procent de 1% autişti, aşa cum a ieşit în urma studiului danez? Care-i cauza? Hai să zicem că acum se numără şi formele uşoare de autism, care poate în trecut ar fi scăpat nediagnosticate. Frate, dar chiar şi unu la mie, chiar şi unu la zece mii mi se pare enorm. Deci chiar cred că există motive serioase să suspectăm asta.

    3. <>

    Părerea ta, nu te contrazic. Eu spun doar atât: m-am plicitisit de câte studii am citit şi recunosc că ai dreptate, studiile sunt ştiinţifice, sunt precise, spun adevărul ştiinţific fără urmă de îndoială. Dar ştii care e marea problemă? Interpretarea lor. Odată publicat studiul, toate rezultatele sunt îngropate undeva în fundul serverului şi se publică pe prima pagină doar sumarul, care conţine doar ce se doreşte să se ştie. Un exemplu: studiu de phase 3 pentru un vaccin, cohortă de 5.000 de pacienţi. Zici că e studiu serios. Citeşti sumarul şi te duci pe forumuri să te cerţi cu antivaxxerii că uite ce studiu beton. Şi dă-i, şi luptă. Dar, când ajungi la studiul propriu-zis, vezi că de fapt 300 de oameni s-au retras din studiu. Deci au rămas de fapt 4700. Ei, zici că nu e mare lucru. Mai citeşti puţin şi vezi că de fapt s-au vaccinat 3000, iar 1700 s-au vaccinat cu vaccinul concurenţei ca să compare rezultatele !!! Dar asta nu apare nicăieri pe paginile oficiale, doar în studiul (onest, ce-i drept) la care nu ajungi decât după mai multe căutări. Deci se coboară până şi la mizerii de falsificări de genul ăsta, fiindcă ştiu şi ei că o cohortă de 3.000 de persoane pentru un vaccin destinat miliardelor de oameni este enorm de puţin. Nu scoţi în evidenţă SAE cu 3000 de oameni! Dacă tu zici că astea sunt dovezi “mai tari”, dă-mi voie să fiu rezervat.

    4. <>

    Trebuia ca eu să fi scris aici SAE, nu decese. Sper că acum ai înţeles ideea. Şi ar fi bine să scoatem din ecuaţie vaccinul antipolio, fiindcă pe ăsta îl consider şi eu necesar, plus că e suficient de testat, zic eu, ca să fie de încredere.

    5. <>

    Analiza de la Harding Center nu e studiu. E o colecţie de date luate dintr-o serie de studii, despre care nu pot să afirm nimic acum. Crede-mă, studiile producătorilor trebuie luate în seamă, fiindcă aşa imprecise cum sunt, au obligaţia să le facă şi sunt verificate la sânge, chit că au date insuficiente. Vaccinul nu e omologat fără să întrunească nişte criterii minime (mult prea slabe, din nefericire). Şi profit d epe urma vaccinurilor scot producătorii, nu „alte surse de informare”. Ar trebui să fie obligaţia lor să facă studii şi să prezinte riscurile.

    6. <>

    Cum ziceam, să lăsăm vaccinul antipolio. Nu el e problema. Eu îţi garantez că nu există studiile despre care spui. Exact ca studiul danez, toate studiile observaţionale au diverse probleme. Dovadă că nu există astfel de studii este faptul că până şi doctorul din emisiune a pomenit de acest studiu (manipulând mesajul, dar asta e, toată lumea manipulează). Probabil că e cel mai serios studiu de până acum. Din nefericire, are problemele pe care le-am semnalat. Sfatul meu: nu mai crede tot ce spun “oficialităţile” până nu diseci studiul până la ultima cifră. O să ai surpriza să constaţi că una zice studiul şi alta zic “oficialităţile”. Să ştii că antivaxxerii nu sunt chiar toţi nebuni şi dacă 1% ar fi adevărat din ce spun ei, şi tot ar fi motiv suficient de puternic împotriva vaccinării obligatorii. Pe măsură ce ai să studiezi cu mai multă atenţie testele oficiale (în special cele de phase 3), ai să ajungi să-mi dai dreptate. Să fii atent la cohortă, la AE, la SAE, la câţi s-au retras din studiu şamd. Toate astea spun multe. Spor!

    1. 2. Un link către NCBI nu e prea util, e ca un link către Google.
      Elementele practice sunt importante în știință. Întotdeauna suntem limitați de diverse lucruri. Studiul nu arată că vaccinul ROR nu e mai agresiv în a provoca autismul, ci că nu provoacă autism pentru că gurpurile analizate au fost în medie diferite doar în ce privește vaccinul ROR (unii l-au făcut, alții nu). Celelalte vaccinuri au fost făcute cam în aceeași măsură de ambele grupuri (bineînțeles și aici se aplică limitările obișnuite ale studiilor observaționale).
      Revening la etică, dacă ar fi să spunem că vaccinurile produc autism din motivul că nu există toate studiile care s-ar fi putut face ar trebui să spunem și că azbestul e sănătos sau că tutunul nu produce cancer. Sunt unele persoane care spun asta, dar eu nu sunt una dintre ele.

      3. Da, există probleme în felul în care sunt raportate rezultatele multor studii, mai ales dacă s-a făcut și ghostwriting (adică apar niște autori, dar studiul a fost scris de profesioniști angajați de compania producătoare). De obicei detaliile astea sunt descoperite de cei care fac sinteze sistematice serioase (ex.: cei de la Cochrane). Iar pentru că e impractic să stăm să analizăm fiecare studiu în parte e util să apelăm la astfel de sinteze. Bineînțeles, trebuie să avem grijă cum le alegem.

      5. Analiza de la Harding Center prezintă într-un mod clar ce se întâmplă cu 10.000 de oameni care se vaccinează cu ROR și 10.000 care nu se vaccinează. Analizele de la Harding sunt foarte utile (mai ales cele despre screening) pentru a lua decizii informate și a înțelege unele situații complexe.
      Este într-o anumită măsură obligația producătorilor să facă studii, dar ele trebuie analizate de cercetători independenți care se pot uita după nepotriviri, exagerări sau greșeli. Eu n-am mari așteptări de la producători și de aceea mă bazez pe alte surse de informare.

      6. Spui că „toate studiile observaţionale au diverse probleme.” Desigur. Asta nu înseamnă că nu mai credem nimic sau credem ce vrem igonorând studiile.
      Spui și „Sfatul meu: nu mai crede tot ce spun «oficialităţile» până nu diseci studiul până la ultima cifră.” – nu cred ce spun oficialitățile, ci mă uit la studii (de obicei la sinteze sistematice). De exemplu, dacă aș putea n-aș participa la controlul medical periodic pentru că e foarte improbabil să fie util, deși e recomandat în multe țări https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD009009.pub3/full sau n-aș apela la operație artroscopică la genunchi dacă m-ar durea pentru că e improbabil să mă ajute și vine cu unele riscuri https://www.bmj.com/content/357/bmj.j1982
      Spor și ție!

  10. Măi, dincolo de micile dezacorduri între noi, eu unul mă bucur că am discutat şi sper că măcar te-am făcut să înţelegi că există destule motive ştiinţifice care să-mi dea mie dreptul să mă opun cu toată hotărârea vaccinării obligatorii. Repet, eu nu contest eficacitatea vaccinurilor, dar am mari semne de întrebare asupra modului în care sunt obţinute, asupra adjuvanţilor folosiţi şi asupra testelor finale. Eu ştiu că ştiinţa are carenţele ei, ştiu că nu poţi descoperi totul deodată, ştiu că se mai fac şi greşeli omeneşti. Dar toate astea nu sunt decât un motiv în plus pentru a se strădui o dată în plus să facă tot posibilul pentru a convinge cetățeanul de beneficiile vaccinului şi să-l lase să decidă în cunoştinţă de cauză (şi să convingă prin teste şi riscuri asociate corecte!). Până atunci, cu toată părerea de rău pentru doctorul care a participat la emisiunea cu pricina, rămân de partea Oliviei. Şi să nu înţelegi de aici că aş fi de acord cu tot ce spune ea, dar este o vorbă biblică: „…daca voi veti tăcea , pietrele vor vorbi în locul vostru.” Din nefericire, doctorii nu vorbesc (din varii motive) despre problemele reale ale vaccinurilor, așa că trebuie să ne mulțumim cu vorbele „pietrelor” (Olivia, Piersicuţa, cine o mai fi…). Chiar dacă fac multe greşeli (normal, n-au pregătire), încearcă totuși să tragă un semnal de alarmă asupra unor probleme reale. Şi, după cum vezi, sunt nenumărate studii făcute pentru a arăta că ROR-ul nu are legătură cu autismul (chiar dacă sunt studii cu probleme). Asta nu arată altceva decât că vocile unora ca Olivia sunt auzite şi unii cercetători oneşti chiar încearcă să descopere ce se întâmplă cu autismul (fără succes deocamdată, dar să nu ne pierdem speranţa). Dacă toţi i-ar ridica osanale OMS-ului, oare s-ar mai strădui cineva să facă cercetări? Numai bine :).

    1. Și eu mă bucur că am discutat, chiar dacă avem unele păreri diferite (de fapt, dacă am fi fost complet de acord n-ar fi avut rost să discutăm).
      Numai bine!

    2. @cata, asa cum ai observat la fel ca orice om cu bun simt interesat de chestiunea vaccinarii, este ca aceasta ridica multe semne de intrebare, atat medicale cat si stiintifice. Marturisesc ca problematica vaccinarii am descoperit-o incercand tocmai sa sustin vaccinarea, fiind unul care m-am vaccinat voluntar si am considerat ca anumite vaccinuri cum sunt de exemplu cele impotriva hepatitei B, tuberculozei sau impotriva tetanosului, ar trebui facute in anumite populatii. Problema apare cand te uiti in zona stiintei care sta la baza acestora si nu ma refer la principiul stimularii specifice a sistemului imunitar, pe care se fundamenteaza vaccinarea si care continua sa induca in eroare prin asociere cu vaccinarea multi medici! Cercetarea stiintifica, in special cea din sfera medicala, cel putin in ultimii 20 de ani si-a pierdut caracterul stiintific si sanitar, iar dupa cum afirma din ce in ce mai multi cercetatori nu mai exista cercetare stiintifica pura, decat in domeniul tehnologiei din motive evidente.
      Din aceasta cauza si nu numai, am cautat altfel sa observ acest fenomen (pentru ca nu este doar un act medical) al vaccinarii, iar povestea devine interesanta, dar mai ales dubioasa. Pe scurt, am observat doua categorii de reactii, (atitudini) le-as spune, vis-a-vis de vaccin/vaccinare: una din partea promotorilor vaccinarii care se folosesc de diferite mecanisme cum ar fi asazisa stiinta a vaccinarii, cadrul sanitar-institutional, autoritatea sanitara.. si nu in cele din urma necesitatea societatii, dar si a individului de a se simti protejat si de a se proteja in legatura cu sanatatea. Promotorii vaccinarii, si din pacate in aceasta categorie ii includ si pe cei care fara sa fie interesati in mod real de chestiunea vaccinarii, in sensul ca sutin sau promoveaza vaccinarea doar pentru ca asa li s-a spus sau asa „au invatat” sa creada; imping vaccinarea (prin mecanismele pe care le-am mentionat) intr-un mod irational (ca sa nu mai vorbim de motive medicale, epidemiologice, etc.) , in populatie. A doua categoriea este formata din reactiile celor mai multi si anume oameni de rand, mai ales mamici a caror grija fata de copii este mai accentuata. Evident ca aceasta categorie este mai reactiva deoarece sunt afectate si se confrunta direct cu vaccinarea sau/si cu un cadru institutional sanitar care numai de sanatate nu este interesat. Nu putem acuza aceasta categorie de oameni ca nu au pregatire de specialitate, ca sunt cu educatie limitata sau au convingeri religioase. Ei sunt o masa de oameni nu neaparat organizati, nu sunt neaparat interesati de acest domeniu, dar prin cunoasterea lor comuna si experienta de viata se lovesc de aceasta vaccinare si nu numai. O mama a carui copil sufera o convulsie sau o regresie cognitiva, sau alta reactie sistemica imediat dupa vaccinare, pentru prima data, ar fi absurd sa nu se gandeasca daca nu cumva vaccinarea este de vina! Si aceasta intrebare, pot sa garantez, ca o are atat coafeza de la coltul blocului cat si cercetatoarea in biologie moleculara de la Harvard! Aici apare problema! Pentru ca aceste fenomene, care nu sunt statistice, sunt reale si din ce in ce mai dese, sunt ignorate sau minimalizate de medici, sa nu mai zic de institutiile sanitare, sunt denaturate de catre promotorii vaccinarii- raspunzand printr-o abundenta de false argumente ca vaccinarea este sacrosancta?!? Asa cum spuneai „vocile unora”, cum ar fi Olivia sau un vanzator de morcovi, dar sunt si medici sau cercetatori chiar in domeniul sanatatii care denunta vaccinarea, chiar cu pretul pierderii dreptului de a mai practica.
      Desi nu cu mult timp in urma eram suparat pe cei printre care se numara si @opriviresceptica, care nu au neaparat pregatire medicala, dar au sustinere din zona medicala si mai ales competente in comunicarea de toate felurile, iar din motive pe care ar fi incantati sa le expuna, au dezvoltat o laborioasa strategie de comunicare si de dezbatere, in special pentru cei cu diferite forme de educatie. De exemplu, @opriviresceptica are inteligenta si capacitatea de a lua o propozitie sa zicem dezvoltata care descrie faptul ca afara este minunat pentru ca soarele lumineaza pe cerul senin si albastru, si sa-i manipuleze semnificatia astfel incat sa afirme ca acea propozitie enunta ca afara nu ploua pentru ca soarele a alungat norii negrii! Este fascinant cum erorile care pot aparea intr-o relatie de comunicare, pot fi transportate in zona de argumentare mai ales daca informatia are un caracter ambiguu sau de postulat sau mai nou de tip statistic! Deci spuneam ca nu mai sunt suparat pe acesti destepti in stiinte medicale, pentru ca cei carora li se adreseaza, sunt la randul lor destepti si nu mica mi-a fost mirarea cand un iubitor de vaccinuri, terapii moderne, eugenism.. cu care mai discutam despre diferite fenomene ale vietii, dar n-am intrat in detalii in legatura cu vaccinarea decat mi-am exprimat dezacordul pentru vaccinarea in masa, el sustinand importanta vaccinarii dupa cum „toata lumea stie” , discutia noastra avand mai mult o nuanta filozofica decat punctual-medicala; acesta sa vina si sa-mi spuna, dupa ce a citit una-alta pe blogurile „sceptice” si acest blog, dar mai ales cele anglofone dupa care se inspira si prezentul blog, iar acum fiind mai interesat, probabil, cu paranghelia asta de guvid; sa-mi spuna asadar ca nu este in regula ceva cu vaccinarea asta, solicitandu-mi niste explicatii legate de dezacordul meu! Am refuzat sa dezvolt o discutie pe tema vaccinarii, deoarece m-a acuzat in discutiile anterioare ca sunt partinitor si subiectiv pentru ca am tendinta de a observa defecte si nu beneficii, ma rog, i-am zis sa-si formeze el o imagine de ansamblu mai clara ca si cum eu nu as exista si sa vina sa-mi expuna ceea ce a inteles ca si cum pe mine nu m-ar interesa.

  11. @Vaccinatu’ Rezonez cu părerile tale, dar înclin să cred că @opriviresceptică nu manipulează cu intenţie, dacă asta ai vrut să spui. Lucrurile sunt uneori atât de bine ţesute, încât e uşor să cazi în capcană oricât ai fi de inteligent. Apoi, am cunoscut destui provaccinişti care încet-încet au trecut în tabăra cealaltă. Ceea ce e de-a dreptul suspect. Adică te-ai aştepta ca argumentele comunităţii ştiinţifice să fie suficient de puternice ca să-şi păstreze adepţii. Pe de altă parte, nu cunosc personal niciun antivaccinist care să fi trecut de partea vacciniştilor. Eu cred că @opriviresceptică este sincer în demersul lui şi va înţelege în final exact ce spui tu: că e okay să crezi în „principiul stimularii specifice a sistemului imunitar, pe care se fundamenteaza vaccinarea”, dar că ceea ce se întâmplă azi în lume nu mai are de mult legătură (doar) cu acest principiu.

    1. @cata, n-aș vrea sa mă pronunț în legătură cu sinceritatea lui @opriviresceptica, pentru că o să-mi ceară dovezi și n-am chef să analizez ce a scris el aici pentru a descoperi vreo intenție. Oricum, dubiul, încă nu știu să fie „eradicat”, astfel că îl exprim și nu trebuie sa dau explicații. În momentul de fata este mai puțin importantă intenția lui (the die is cast!), iar eu sunt de acord cu un demers pro vaccin și chiar l-aș susține din motive pur științifice care nu pot fi contestate, dar din motive sanitare nu accept abordarea actuală a vaccinării, care sanitară nu e! De aceea eu propun lui @opriviresceptica sa fie așa cum se prinde a fi: sceptic și riguros-științific! Pentru asta ar putea să înceapă o abordare a temei vaccinurilor/vaccinării tocmai în dimensiunea ei reală- cea medicală. In acest sens s-au pronunțat cercetători, medici, microbiologi; au fost inițiate chiar cercetări pentru îmbunătățirea vaccinurilor, s-a propus de exemplu înlocuirea adjuvanților cu alte saruri care ar avea efect similar, dar fara efecte toxice, renunțarea la sarurile de mercur în procesul de conservare și stabilizare din producție, cu tehnologii moderne; s-a denunțat faptul că liniile celulare pe care se cultivă virușii vaccinali sunt contaminate și nu pot fi purificate; au fost cerute, de către oameni de știință studii privind efectele oncogene a vaccinurilor, s-au făcut studii care au arătat că din motive genetice un procent semnificativ din populație nu dezvoltă anticorpi în urma vaccinării, aceasta beneficiind doar de efectele adverse că sa zic așa, sau că vaccinurile trebuiesc individualizate pentru populații specifice și cu posibilitatea de a folosi doar valența/valențe necesare samd. Dar au fost ignorate și intimidate toate aceste cercetări și voci din știință și medicină, declarandu-se așa cum am spus, vaccinarea- sacrosancta și universal valabilă la modul promovat și dorit de producători, iar acum mai mult că niciodată, intenționat sau nu, vaccinarea a ajuns sa fie printre cele mai pervertite fenomene și promotorii vaccinării in elementul lor cel mai „sublim”!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.