Sănătatea în știri: Quinoa îți poate salva viața? (Adevărul.ro)

Cuprins

Ce spune articolul?

Ce e greșit în acest articol?

Deci cât de informativ este articolul?

 

Ce spune articolul?

„Alimentul care, consumat zilnic, îți poate salva viața, conform unui studiu al Universității din Harvard”

Puteți citi articolul aici, iar alimentul în cauză e quinoa. Aflăm că „34 de grame de quinoa pe zi reduc riscul de de deces cu 48% în cazul bolilor respiratorii și al diabetului zaharat și cu 15% în cazul cancerului” și că studiul făcut de cercetătorii de la Harvard a constatat că „un castron de quinoa consumat zilnic reduce cu 17% riscul de deces prematur” din mai multe cauze.

Restul articolului vorbește despre cereale integrale la modul general. Sursa pentru acest articol este un articol de pe Telegraph.co.uk care spune în mare parte aceleași lucruri.

Studiul pe care se bazează afirmațiile nu este citat (ar trebui să fie), dar pe baza informațiilor despre numărul participanților și jurnalul în care a fost publicat, l-am găsit. Este următorul:

Huang, T., Xu, M., Lee, A., Cho, S., & Qi, L. (2015). Consumption of whole grains and cereal fiber and total and cause-specific mortality: prospective analysis of 367,442 individuals. BMC medicine, 13(1), 59.

Deci, mergem mâine la magazin să cumpărăm quinoa? Ne ajută acest articol să luăm decizii informate în legătură cu sănătatea noastră? Ne salvează viața?

 

Ce e greșit în acest articol?

Să începem cu evidentul… studiul de la care a plecat totul nu este despre quinoa. Verificați! Nu spune nimic despre quinoa. Studiul este despre cerealele integrale, categorie în care pot intra orice cereale (cât timp conțin și germeni și tărâțe): grâu, orez, orz, secară, porumb, sorg, mei, secară, quinoa (care este de fapt o pseudocereală) și altele. După ce au urmărit 360.000 de participanți timp de 14 ani, autorii studiului au observat că aceia care consumau mai multe cereale integrale aveau un risc mai mic de deces sau de anumite boli. Studiul nu s-a uitat la quinoa în particular. De fapt, cei care au făcut peer-review le-au cerut autorilor să prezinte date despre fiecare cereală (sau pseudocereală) în parte, iar autorii au spus în mod explicit că aceste date nu sunt disponibile. Așa că nu știm cât de multă quinoa au consumat participanții din acest studiu.

Bănuiesc că cei de la Telegraph au inventat povestea cu quinoa pentru că e la modă, iar cei de la Adevărul au preluat-o fără să o verifice.

Să ignorăm pentru un moment quinoa și să vedem ce ne poate spune acest studiu despre consumul de cereale integrale. Există câteva puncte tari care merită menționate: e un studiu cu foarte mulți participanți (360.000), conține un număr mare de decese (46.000) pentru analizele statistice, e făcut pe termen lung (14 ani) și conține ajustări pentru mai mulți factori care ar putea influența sănătatea (consumul de alcool, activitatea fizică, fumatul, prezența unor boli în familie etc.). Printre punctele slabe se află faptul că consumul de cereale integrale a fost evaluat o singură dată la începutul studiului. Cea mai mare limitare e faptul că studiul este unul observațional și prin urmare nu poate determina de unul singur dacă există o legătură cauzală între consumul de cereale integrale și problemele de sănătate.

Ideal ar fi ca jurnaliștii să evite limbajul cauzal atunci când scriu despre studii observaționale, cum e și cel de față. În articolul din Adevărul încă din titlu suntem făcuți să credem că e vorba despre o legătură cauzală, iar conținutul articolului nu ajută deloc. Atunci când ni se spune că 34 de grame de quinoa reduc riscul de deces e clar că e vorba de o cauză acolo. Evitarea limbajului cauzal (chiar dacă uneori este complicată) ar fi făcut articolul mult mai util și mai corect din punct de vedere științific.

De asemenea, ar fi fost bine dacă erau menționate conflictele de interese. Studiul a fost finanțat de o companie numită NutraSource care face studii pentru industria farmaceutică și pentru cea alimentară. Din păcate nu se știe cine a contractat acest studiu. Aici nu e vina jurnaliștilor pentru că autorii înșiși au uitat să menționeze astfel de detalii în articolul original și a fost nevoie de publicarea unei erate. Conflictele de interese pot să influențeze sau nu rezultatele, dar e important să fie menționate.

Modul în care sunt prezentate beneficiile este unul care nu ajută, dar din nou problema este a autorilor studiului original. Ni se spune (și în studiul original, și în articolul de pe Adevărul) că riscul de deces din cauza diabetului a fost redus cu 48%, iar riscul de deces din orice cauze a fost redus cu 17%. Primul număr pare mult mai impresionant decât al doilea, deși n-ar trebui. Ambele reprezintă riscuri relative și pot să exagereze beneficiile. Să ne uităm în schimb la riscurile absolute și la numărul necesar pentru a trata (NNT).

Să vedem întâi decesele din cauza diabetului. Au fost 41.249 de participanți în grupul care a consumat puține cereale integrale și au murit de diabet 113; în grupul celor care au consumat cele mai multe cereale integrale au fost 41.248 de participanți și au murit 47. Asta înseamnă că în primul grup au murit 0,27% din cauza diabetului, iar în cel de-al doilea 0,11%. Diferența absolută care a fost asociată cu consumul mai mare de cereale integrale este deci de 0,16%. Exprimat altfel, dacă ar fi vorba despre o relație cauzală, ar fi nevoie ca 625 de persoane să consume mai multe cereale integrale pentru ca una dintre ele să evite un deces din cauza diabetului.* Aceste numere nu sunt atât de impresionante ca reducerea cu 48%.

Să ne uităm și la decesele din alte cauze. Dintre cei 41.248 care au consumat cele mai puține cereale integrale au murit 11.845 (deci 28,71%), iar dintre cei 41.249 care au consumat cele mai multe, au murit 8.024 (deci 19,45%). Diferența a fost de 9,26%, sau în număr necesar pentru a trata avem 10,8. Cu alte cuvinte, dacă există într-adevăr o relație cauzală, e nevoie ca aproximativ 11 oameni să consume mai multe cereale integrale pentru ca una să evite decesul în următorii 14 ani.

Bun, dar ce înseamnă „mai multe” și „mai puține” cereale integrale. Conform tabelului 2 din studiul original, cei care au consumat cele mai puține cereale integrale au consumat 3,64 g/zi, iar cei care au consumat cele mai multe, au consumat 33,6 g/zi (în original numerele sunt în uncii, nu în grame). Deci de aici e acel număr de 34 de grame pe zi despre care am aflat din Adevărul.

Acestea sunt câteva îmbunătățiri care ar fi făcut articolul mai informativ. Unele probleme sunt din cauza autorilor studiului, dar cea mai mare e din cauza jurnaliștilor (studiul nu este despre quinoa, ci despre cereale integrale în general).

Înainte să încheiem e important de spus că atunci când tragem concluzii despre cercetare nu e indicat să ne bazăm pe un singur studiu. Trebuie să ne uităm la toate și să le clasificăm în funcție de calitate. Din fericire nu trebuie să facem noi sinteza – există cercetători care o fac în locul nostru. În ce privește cerealele integrale, cei care consumă mai multe sunt în general mai sănătoși, după cum arată mai multe sinteze, de aceea nutriționiștii recomandă consumul lor. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple (lucru general valabil în nutriție), așa că o sinteză sistematică de la Cochrane care s-a uitat doar la studiile clinice n-a găsit dovezi suficiente că bolile cardiovasculare ar fi prevenite de un consum mai mare de cereale integrale. Iar o altă sinteză Cochrane care a inclus studii observaționale n-a găsit beneficii asupra diabetului. Așa că e complicat.

 

Deci cât de informativ este articolul?

Folosind mai mult sau mai puțin criteriile de pe HealthNewsReview (le puteți vedea aici).

Criteriu Aplicabil? / Comentarii
Discută adecvat costurile produsului? Nu se aplică
Cuantifică adecvat beneficiile produsului? Nesatisfăcător
Studiul folosit ca sursă nu este despre quinoa.
Explică adecvat pericolele produsului? Nu se aplică
Este înțeleasă calitatea dovezilor? Nesatisfăcător
Trecând peste faptul că studiul nu este despre quinoa, se ignoră faptul că este un studiu observațional care nu poate face diferența între asociere și cauză.
Exagerează pericolele nefolosirii produsului? (disease mongering) Nesatisfăcător
Încă din titlu sugerează că oamenii care nu mănâncă quinoa sunt mai bolnavi și mor mai devreme. Aceste sperieturi nu se bazează pe dovezi adecvate.
Sunt folosite surse independente și sunt identificate conflictele de interese? Nesatisfăcător
Potențialele conflicte de interese nu sunt menționate și nici nu sunt prezentate părerile altcuiva în afară de autorii studiului original.
E comparat produsul cu alternative? Nu se aplică
Este stabilită disponibilitatea produsului? Nu se aplică
Este stabilită noutatea adusă de produs? Nu se aplică
Sursa principală este un comunicat de presă? Nesatisfăcător
Sursa principală este un articol din Telegraph, iar sursa acelui articol e probabil un comunicat de presă și declarații ale autorilor.

Concluzia mea este că articolul contribuie la promovarea modelor alimentare nejustificate, prezentând informații false despre beneficiile consumului de quinoa. În plus, astfel de informații scad încrederea oamenilor în știință.

 

Notă:

* Datele sunt luate din tabelul 2. Pentru cvintilul 1 avem 113 de decese din 41.248 de participanți, deci o rată de 0,27%. Pentru cvintilul 5 avem 47 de decese din 41.249 de participanți, deci o rată de 0,11%. Riscul absolut e redus cu 0,27% – 0,11% = 0,16%. Numărul de persoane care trebuie „tratate” pentru ca una să beneficieze este NNT = 1/0,16% = 625.

Anunțuri

Big Pharma I: Influența asupra cercetării

„Vreau să fiu cât se poate de clar că nu există niciun dubiu în legătură cu asta. Studiile clinice sponsorizate de industrie dau rezultate favorabile și asta nu e opinia mea sau o bănuială dată de vreun studiu ocazional. Aceasta este o problemă foarte bine documentată și a fost cercetată extensiv, fără ca cineva să iasă în față și să facă ceva eficient în privința ei.” – Ben Goldacre în Bad Pharma.1

Cuprins

Înainte să începem

Cum putem măsura influența industriei?

Exemplul 1: Medicamente pentru artrită reumatoidă

Exemplul 2: Tratamente pentru cancer

Exemplul 3: Statine

Câteva mențiuni (sau Opțiuni și limitări)

Cum interpretăm riscul relativ?

Cum interpretăm NNH?

Studii individuale

Efectele economice ale restricționării fumatului

Siguranța organismelor modificate genetic

Studiile clinice din medicină

Autori

Studiile clinice din medicină

Osteopatia și chiropraxia

Recenzii/Sinteze

Sucurile îndulcite și obezitatea sau diabetul

Antidepresivele

Fumatul pasiv

Comparații directe (head-to-head)

De ce olanzapina bate risperidona, risperidona bate quetiapina și quetiapina bate olanzapina

Studiile de non-inferioritate

Și mai mult de atât

Ce facem cu aceste informații?

Înainte să începem

Când am auzit în 2012 că Ben Goldacre o să scoată o carte despre industria farmaceutică primul meu gând a fost că poate a luat-o pe calea conspirațiilor. Problema era că până atunci nu citisem critici la adresa industriei farmaceutice decât pe saituri conspiraționiste și anti-știință, deci nu știam că există și critici serioase. Așa că am făcut singurul lucru pe care îl puteam face: am citit cartea. Și am fost uimit. Fiind un subiect controversat în timp ce citeam am mers foarte des la secțiunea de referințe pentru a verifica afirmațiile lui Goldacre și n-am fost dezamăgit. „Studiile finanțate de industrie raportează mai des rezultate pozitive”. Chiar așa să fie? Da.73,74 „Când industria finanțează un studiu poate să le interzică autorilor să publice dacă nu-i convine rezultatul”. Serios? Da.75 „Medicii vizitați de reprezentanții farma ajung să prescrie mai des medicamentele promovate de aceștia”. Sună mai plauzibil, dar chiar e adevărat? Da.76

Așa am citit eu cartea lui Ben Goldacre și așa vă recomand să citiți ce am scris aici. Problemele cu industria farmaceutică pe care le descriu în acest articol (și probabil în altele viitoare) sunt documentate în literatura științifică, de multe ori în cele mai prestigioase jurnale medicale.

Continuă să citești Big Pharma I: Influența asupra cercetării

Cum răspund paginile anti-vaccin când greșesc?

Cuprins

Ce am încercat să fac?

NOI NU Vaccinăm

Pro Decizii Informate

GO ON, Olivia STEER

De ce sunt corectările importante?

Secretul succesului: propaganda?

Concluzie

 

Ce am încercat să fac?

În experiența mea cu mișcarea anti-vaccin am observat că există multe informații greșite care sunt răspândite la fel ca propaganda – fără să fie verificate, punându-se accent pe cantitate, nu pe calitate. Și am mai observat că niciodată nici măcar erorile minore nu au fost corectate. Asta pentru mine e foarte problematic, așa că mi-am propus să urmăresc câteva pagini anti-vaccin și în cazul în care găsesc informații greșite în mod obiectiv (dincolo de orice discuție) să le cer ori să retragă ori să corecteze aceste informații.

Fiindcă o dezbatere mai detaliată ar fi fost inutilă mi-am propus să las comentarii politicoase, să cer clar corectarea informației pentru o mai bună informare și să fac asta doar acolo unde greșelile sunt evidente și pot fi ușor expuse și verificate de oricine. De exemplu, dacă o pagină anti-vaccin afirmă că nu există studii în care un vaccin să fie comparat cu un placebo am dat câteva exemple de astfel de studii. Prin urmare, situația se reduce la o simplă problemă de logică: „nu există studii” nu poate fi adevărat în condițiile în care avem cel puțin un studiu care îndeplinește criteriile.

În continuare o să descriu experiența pe care am avut-o când am încercat să corectez erori făcute de trei pagini anti-vaccin. Sunt singurele trei unde am încercat și niciuna n-a reacționat rezonabil.

 

NOI NU Vaccinăm

Să începem cu NOI NU Vaccinam o pagină cu aproape 4.200 de aprecieri care promovează mesaje anti-vaccin și anti-știință. Deși consider că multe postări ale acestei pagini dezinformează, sunt unele care conțin informații care sunt în mod obiectiv greșite – dincolo de orice îndoială. Așa că am încercat să corectez o astfel de informație greșită:

Noi Nu Vaccinăm 1.PNG
Dacă n-a fost ștearsă, postarea poate fi găsită aici.

Continuă să citești Cum răspund paginile anti-vaccin când greșesc?

Sănătatea în știri: Cartofii prăjiți ne dublează riscul de a muri? (Descopera.ro)

Cuprins

Ce spune articolul?

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Problema cu știrile despre sănătate

Deci cât de informativ este articolul?

Ce spune articolul?

Articolul de pe Descoperă.ro: „Consumat de două ori pe săptămână, acest aliment preferat de mulți români poate dubla riscul mortalității. Dovezile acumulate în urma a 8 ani de cercetare”.

Articolul este distribuit și pe Facebook.

Continuă să citești Sănătatea în știri: Cartofii prăjiți ne dublează riscul de a muri? (Descopera.ro)

Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)

Cuprins

Ce spune articolul?

Cât de echilibrat sunt prezentate informațiile?

Rețeaua de dezinformare și sursa originală

Deci cât de informativ este articolul?

 

Ce spune articolul?

Articolul de pe RomaniaTV.net: „Medicii sunt șocați! Acest remediu ucide 93% dintre celulele de cancer la colon în doar două zile!”

Articolul a apărut în 10 martie pe RomâniaTV.net și e o preluare de pe Girly.ro. Ambele sunt clickbait-uri cu puțină informație și e greu de zis care e sursa originală, dar bănuiesc că e un articol de pe Secretele.com, publicat în 2014. De fapt, probabil că nici acesta nu este original, ci doar tradus. Așa că analiza mea o să se bazeze nu doar pe ceea ce scrie pe RomâniaTV.net, ci și pe ce scrie pe Secretele.com.

Pentru început, să vedem ce afirmă aceste articole.

Continuă să citești Sănătatea în știri: Uleiul de cocos tratează cancerul? (RomaniaTV.net via Secretele.com)

Povestea tulbure a flibanserinei (viagra feminină)

Idei cheie:

  • Flibanserina este un medicament recent aprobat pentru a trata lipsa de dorință sexuală la femei;
  • Are o eficiență de doar 0,5 evenimente sexuale satisfăcătoare în plus pe lună, un beneficiu pe care nu e clar dacă îl va observa vreo femeie;
  • Dacă ținem cont și de efectele secundare, flibanserina probabil face mai mult rău decât bine;
  • Compania producătoare a organizat o campanie de relații publice pentru a forța aprobarea;
  • După refuzuri repetate, FDA-ul a aprobat flibanserina, cedând presiunilor și acuzațiilor de sexism;

Cuprins

Ce e flibanserina?

Ce a fost înainte?

Să încercăm cu testosteron

Ce-ar fi să le dăm femeilor direct viagra?

Flibanserina, până în 2015

Cât e de eficientă?

Ce spune o recenzie sistematică riguroasă?

Ce spune industria?

De ce a fost aprobat?

Concluzii

Addyi, denumirea comercială pentru flibanserină. Sursa: Addyi.com.

Continuă să citești Povestea tulbure a flibanserinei (viagra feminină)

Alt articol irelevant contra vaccinurilor? Da, unul incredibil de prost!

Cuprins

Despre ce e vorba?

Jurnalul în care a fost publicat este prădător. Și ce dacă?

Cât de aiurea sunt puse referințele?

Două articole anti-vaccin și problemele lor

De ce este studiul irelevant?

Ce putem învăța din asta?

Idei cheie:

  • Avem un articol anti-vaccin intens promovat și considerat minunat în zone întunecate ale internetului;
  • Articolul e publicat într-un jurnal prădător, care pentru 1000$ publică orice fără să verifice;
  • Articolul are referințe care spun exact opusul a ceea ce cred autorii că ar spune;
  • Articolul descrie inadecvat un experiment care în cel mai rău caz e irelevant, iar în cel mai bun caz arată cât de puțină contaminare există în vaccinuri (vorbim despre contaminare la nivelul de câteva mii de atomi în condițiile în care un nanogram de apă are 33.000 de miliarde de molecule).

Continuă să citești Alt articol irelevant contra vaccinurilor? Da, unul incredibil de prost!